ICS 94,100.30 SR EN 206-1 STANDARD ROMAN lunie 2002 Indice de clasificare H 30 BETON Partea Specificatie, performantd, productie $i conformitate Concrete - Part 1: Specification, performance, production and conformity Béton — Partie 1: Spécification, performances, production et conformité APROBARE Aprobat de Directorul General al ASRO la 13 iunie 2002 Standardul european EN 206-1:2000 are statutul unui standard roman Intocuieste partial STAS 3622-86 CORESPONDENTA |Acest standard este identic cu standardul european EN 206-1:2000 This standard is identical with the European Standard EN 206-1:2000 La présente norme est identique & la Norme européenne EN 206-1:2000 DESCRIPTORI TIT | Beton, specificatie, performanta, productie, conformitate ASOCIATIA DE STANDARDIZARE DIN ROMANIA (ASRO) ‘Adresa postala: str. Mendeleev nr. 21-25, 70168, Bucuresti 1 Ditectia generaia: tel: +40 1 211 32 96; fax: + a0 1210 08 33 Directia Standarczare: tel: + 40 1310.43 08; + 401.310 43 09; fax: 140 1315 58.70 @ASRO —_Reproducetea seu utlzares ntegrala sau paral a prezontuu staniard tn orice pubtcat i prin orice procedeu {electronic, mecanic, fotocoplere, micronimare et.) este intezisa daca nu edt acordul scis al ASRO- Ref. SR EN 206-1:2002 Editia 1Preambul national Acest standard reprezintd versiunea romAnd a textul EN 206-1:2000. in limba francezé a standardului european Prezentul standard inlocuieste parfial STAS 3622-86 si anume clasificarea betonului dupa tuorabilitate (tasare, grad de compaciare, remodetare Vebe), rezistenia la compresiune si densitate aparenta Corespondenta dintre standardele europene gi internationale la care se face referire gi standardele romane este urmatoares: EN 196-2:1994 IDT — SREN 196-2:1905 Metode de incercari ale cimenturilor. Partea 2: Analiza chimica a cimenturilor EN 197-1:2000 IOT — SREN 197-4:2002 Ciment. Partea 1:Compozitie, specificati si criterii de conformitate pentru cimenturi uzuale EN 12350-4:1999 IDT — SREN 12350-4:2002 Incercare pe beton proaspat, Partea 4: Grad de compactare EN 45501:1992 IDT SRN 45501:2000 Aspecte metrologice ale aparatelorde cnt&rit cu functionare neautomata 1S0 3951:1994 MOD — SR 1SO3951:1998 Proceduri§|tabele de esantionare pentru inspectia prin masurare pentru procent de neconformitati 10 7150-1:1964 IDT — SRISO7150-1:2001 Calitatea apei. Determinarea continutului de amoniu. Parlea 1: Metoda spectrometric manuala 1S0 7150-2:1986 IDT SR 180 7150-2:2001 Calitatea apei, Determinarea continutului de amoniu. Partea 2: Metoda spectrometrica automata ISO 7980:1986 IDT SR ISO 7980:1997 Calitatea apei. Determinarea continutului de calctu si magneziu. Metoda prin spectromettie de absorbfie atomica Urmatoarele standardele europene si intemafionale fa care se face referire nu au standard roman corespondent: EN 450 EN 12350-5 EN 12878 EN 933-1 EN 123506 PrEN 13055-1:1997 EN 934-2 EN 123507 prEN 13263:1998 DrEN 1088:1997 EN 12380-1 prEN 13577:1999 EN 1097-3 EN 12390-2 Is 2859-1:1999 EN 1076-6 PrEN 12390-3:1999 ISO 4136 EN 12350-1 EN 123906 DIN 4030-2 EN 12350-2 EN 12390-7 ASTMC 173 EN 12350-3 PrEN 12620:2000 Pentru aplicarea acestui standard se utlizeazd standardele europene si intemationale la care se face referinja (respectiv standardele romane identice cu acestea). Acest standard face trimitere la OIML R 117 $1 Directiva 90/384/CEE. ‘Simbolurile gradelor de echivalenta (IDT - identic, MOD - modificat,), conform SR 1000-8.STANDARD EUROPEAN EN 206-1 NORME EUROPEENNE EUROPAISCHE NORM EUROPEAN STANDARD Decembrie 2000 ICS 91.100.30 Inlocuieste ENV 208:1990 Versiunea romana Beton - Partea 1: Specificatie, performanta, productie si conformitate Béton - Partie 1: Beton —Teil 1: Conerete - Part 1: Spécification, performances, Festlegung, Specification, production et conformité Figenschatten, Herstlung _ performance, production und Konformitat and conformity Acest standard reprezinta versiunea romana a standardului european EN 208-1:2000 Standardul a fost tradus de ASRO, are acelasi statut ca si versiunile oficiale si a fost publicat cu permisiunea CEN. Acest standard european a fost adoptat de CEN la 12 mal 2000, Membrii CEN sunt obligafi s& respecte Regulamentul Intern CEN care stipuleaza condi standard european i se atribuie statutul de standard national, fra nici o madificare. care acestui Listele actualizate si referinjele bibliografice refertoare la acaste standarde nationale pot fi obfinute de fa ‘Secretariatul Central sau de la orice membru CEN, pe baza de cerere. Acest standard european exist Tn trei versiuni oficiale (engleza, tranceza, germana). O versiune in oricare alta limba, realizata prin traduoerea, sub responsabilitatea unui membru CEN, in limba sa nationala $i notificatd Secretariatului Central, are ecelasi statut ca si versiunile oficiale. Membrii CEN sunt organismele naffonale de standardizare din urmatoarele tari: Austria, Belgi Elvetia, Finianda, Franta, Germania, Grecia, Irianda, Islanda, Italia, Luxemburg, Marea Britani Olande, Portugaiia, Republica Ceita, Spania gi Suedia. Danemarca, Norvegia, CEN COMITETUL EUROPEAN DE STANDARDIZARE ‘Comité Européenne de Normalisation Europaische Komitee fiir Normung European Committee for Standardization Secretariat Central: rue de Stassart 36, B-1050 Bruxelles © 2000 CEN - Toate drepturile de exploatare sub orice forma si in orice mod sunt rezervate membrilor nationali CEN Ref.:EN 206-1:2000 RO‘SR EN 206-4 Cuprins Preambut.. Introducere. 4 Domeniu de aplicare.. 2 Referinte normative 3 Definiti, simboturi si prescurtari... 34 Terment si defini Simboluri gi prescurta 44 Clase de expunere in functie de actiunile datorate mediului 42 Beton proaspal. 424 Clase de consistenta. 422 Clase in functie de dimensiunea maximd a agregatelor.. 43 Beton intat. 434 Clase de rezistenté la compresiune .. 432 Clasele de masa volumica pentru beton usor.. 5 Cerinte pentru beton si metode de verificare. 5a Cerinte de baza pentru materiale componente.. Bas Generalitat. 512 iment . ve $4.3 AQIEALE .nrininneinnnrninnnnnnns a 2 24 2 BD S44 ‘Apa de amesteo...... 2 S15 Aditivi 7 7 22 518 Adaosurie (nets free Minerale § IIMENY) ances sen BB 52 Cerinje de baza pentru compozitia betonult... 22 524 Generalitat... 22 622 Alegerea cimentulul.. BB 523 Utilzarea agregatelor...... 3 524 Utlizarea apelor reciclate 525 Uiilizerea adaosutior . ee 526 Uiilizarea aditivlOt..ssncnnnensennnesnnen 2 527 Confinut de cloruri. 26 528 Temperatura betonului nnn 2 Ex) Cerinje referitoare la clasele de expunere. 2 531 Generalitat etn 532 \Valori limita pentru compozifia betonulul 533 Metode de conceptie bazate pe performante 54 Cerinte pentru betonul proaspat ...... bat Consistenta “ - . 542 Conthut de iment sicaport apaleiment vss susesennnsnnsnnnnnnnnnnennn 28 543 Continut de aer.. seuss 29 544 Dimensiunea maxima a agregatelor. 129SR EN 206-1 55 Cerinte pentru betonul intait...sesnn 28 584 Rezistenta.... 552 Masa volumicas 583 Rezistenta la penetrarea apei 554 Reactia la foc... 6 Specificatia betonut 64 Generalitati 62 Spocicata betonuui cu propriety spectcte, 624 Generalitat... 622 Dale de baz... 623 Cringe supimnentare 63 ‘Specitcatiabetoanelor de compezie presensa 634 Generalitat. 632 Cerinte de baza..... 83.3 Cerinte suplimentare .. 64 Specitcalia betoanelor de compozie presedsa prin-un standard 7 Livrarea betonului proaspat ... vo a {oformafii de ta utlizatorul betonului pentru producator, 72 Informafii de la producatorul de beton pentru utlizator ene 73 Bon de fivrare pentru betonul gata de utli2are sneer 74 Informati ta livrare pentru betonul de gantie 78 Consistenta la tivrare. 8 Gontrolul contormitii g criterl de contormitte 84 Generalitaf... 82 Corto de contomtate al betonuli cu propet species... 024 Control de conformitate al rezistentei a compresiune 822 Control de conformitate al rezistentei la tracfiune prin despicare .. 823 Control de conformitate pentru alte proprietali decat rezistenta..... 83 Contolul contort betenutu decompo preset nclisv a betoaneior de compoziie prescrisa printr-un standard. 84 Acfiundntteprinse Tn caz de neconfonmtate prods 9 Controlul producti a4 Goneraiiti e2 Sisteme de control al produce! 93 Date inregistrate si ate documente... 94 Incercan... ws 85 CCompocitabetonutui i incercarle intale... 96 Personal, echipament $i instalagi o7 Dozarea materialelor componente 98 Malaxarea betonulut. 99 Procedui de contol al produce 10. Evaluare a conformititi 10.1 Generalitay 10.2 Eveluae, supraveghere si cerftare a contol productct 11 Projectarea betonului cu proprietati specificate‘SR EN 206-4 Anexa A (normativa) Incercatiinfiale um 56 AAnexa B (normaliva) Incercdri de identticare pentru rezistena la comprestune. oe 58 Anexa G (normativg) Dispozti pentru evaharea, supravegherea si cetiicarea contollu product... 60 Anexa D {informativa) Bibliograti 63 Anexa E (informatva)Indicai de aplicare a conceptutl de performanté echivalentaa proprietor betonulu... svn Anexa F (informativa) Recomandari pentru limitele compozitior betonulut. ‘Anexa G (informativa) Cerin{e privind exactitatea echipamentului de dozare Anexa H (nformatva)Preveder suplimentare refertoare la betoanele de inatarezstené. . Anexa ¥ (informativd) Metode de formulare bazate pe performantele pentru durabilitate sot ‘Anexa K (informativa) Famille dé Beton... 3 Figura + - Rea tntre EN 206-1 gi standardele pent concept see standardele retertoare le componente $i standardele de INcerCaH an. 6 Tabelul 1 = Clase de expunete ...snnnnssnnnninnansnnninnnunsnnnnine AS ‘abel 2- Valorie ti pentru clasele de expunere + respinicare la atacul chimic al solurilor naturale si apelor subterane... 18 Tabelul 3 - Clase de tasare ... seca Tabelul 4 ~ Clase Vebe cone a Tabelul 5 - Clase de compactare. . aa Tabelul 6 ~ Clase de raspandire us . Tabelul7 ~ Clsele do rezstenfé le compresiune penta beloane de asd vlumic aermala 5 beteane grele ‘Tabelul 8 ~ Clase de ezstend pentru betoane usoare. Tabelul 9 ~ Clasificarea masei volumice a betonulul usor 21 Tabelul 10-~Continutui maxim de clor din beton.. 28 Tabelul 11 ~ Tolerantele referitor la vaiorile specificate pentru consistenta. 28 Tabelul 12 — Evolutia rezistentei betonului la 20 °C... 34 Tabelul 13 — Frecventa minima de egantionare pentru evaluarea conformitati Tabelul 14 ~ Criterii de conformitate pentru incercaiile de rezistenté la compresiune Tabelul 15 — Criterii de confirmare pentru membrii unei farnit en son 39 Tabolul 16 — Criterlile de conformitate pentru rezistenja fa tractiune prin despicare Tabelul 17 — Criterii de conformitate pentru alte proprietati decat rezistenja ‘Tabelul 18 — Criterii de conformitate pentru consistent... Tabolul 1945 190-—Numarulde acceptare pent eaesile de contorméateeptcaie ator caracteritici decat rezistenta 43 “Tabelul 20 — Datele inregistrate si alte documente dacd este cazul... 45 ‘Tabelul 21 Tolerante pentru dozarea materialelor componente sense AT Tabetul 22 — Controlul materialalor componente... ® Tabetul 23 — Controlul echipamentUt. reser st ‘Tabeiul 24 — Controlul procedurilor de productie $i al proprietor belonuhi. Tabelul B.1 - Criterii de icentiicare pentru rezistenta la COmpreSIUNE. rrr ‘Tabelut F1 ~ Valorie limita recomandate pentru compozitia si proprietaile betonului Tabelul G.1 ~ (Extras din tabelul 3 din EN 45501:1992)... Tabelul G.2- (Extras din tabelul 6 din EN 45501:1292). Tabelul H.1 ~ Controtul materialolor componente... Tabelul H2~ Controlul echipamentutul Tabelul 2 ~ Control procedutlor de producte $a ‘proprietor betonul 4SR EN 206-4 Preambul Acest standard european a fost elaborat de Comitetul tehinic CENITC 104 * Beton si produse de beton * al cari secretariat este datinut de DIN. ‘Acest standard european inlocuieste ENV 206:1980, Acest standard european trebuie Sa primeasca statuful de standard nafionai, fle prin publicarea unui text tradus, fie prin confirmare, pana cel tarziu in junle 2004 si toate standardele nationale in contradictie trebuie 8 le retrase pénd cel t€rziu tn decembrie 2003. Conform regulamentului inte CEN/CENELEC, institutele natfonale de standardizare, din farlle urmatoare sunt obligate 34 pund acest standard european in aplicare: Austria, Belgia, Danemarca, Elvetia, Franta, Finianda, Germania, Grecia, Islanda, Irlanda, Walia, Luxemburg, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Portugalia, Republica Cehd, Spania, Suedia. Acest standard mpreuna cu parti din prestandardul ENV 13670-1 (Execulia structurilor din beton) anuleaza si inlocuiesc prestandardul european ENV 206-1980 * Beton ~ Performante. productie, punere in opera $i Ciiteti de conformitate * care au servit ca baza ta elaborarea prezentulul standard. In mod special, elaborarea prezentului standard a comportat revizuirea punctelor urmétoare: - extinderea sistemului de clasificare a betonului, in principal in cea ce priveste raportul cu conditite de mediu; - cerintele pentru durabiltate; ~ extinderea olaselor de rezistenta - clasele de rezistenta pentru betonul usor, - luarea Th consideratie a adaosurilor in delerminarea raportuiui apa/ciment si a dozalului de ciment; - stabilirea repartiiei responsabiltatilor tehnice intre elaboratorul specifcatiei, producator si utiizator, = reconsiderarea echipamentului de cantare; - reconsiderarea conditilor de tratament; - prevederi referitoare la incercairile de conformitate, crterile de conformitate st la incercarile de identificare; - prevederi referitoare la evaluarea conformitai Aspectele referttoare la executie au fost in general transferate in ENV 13670-1 sau in alte standarde perfinente. Contextul de functionare a prezentului standard este prezentat in figura 4 Acest standard poate fi utiizat numal impreund cu standarde de produs pentru materiale componente (ciment, agregate, adaosuri aditivi gi apa de amestec) gi cu metodele de incercari corespunziitoare ale betoanelor. Aceste standarde de produse si metodele de incercéri sunt in elaborare 12 CEN, insa ele nu sunt toate disponibile ca standarde europene la data publicarii prezentului standard. Din acest motiv data limita de relragere a standardelor natjonale in contradictie cu acest standard va coincide cu data la care standardele ‘enumerate in continuare, precum gi standardele corespunzatoare de metode de Incerean, vor fi disponibile ‘sipuse in aplicare ca standarde europene sau intemationale, dupa caz, sau ele vor avea statutul prevazut in prezentul stancard, EN 197-4 Ciment - Compozitie, specificati si crterii de conformitate — Partea 1: Cimenturi curente EN 450 Cenugi volante pentru betoane ~ Definiji, cerinte si control de calitate EN 934-2 Aditivi pentru beton, mortare si chituri - Partea 2: Aditivi pentru beton ~ Definii si cerine EN 1008 ‘Apa de amestec pentru belon - Specifcatii pentru prelevare, Incercari de evaluare aptitudinii de utiizare, incluzand si apele de spalare a instalatilor de reciclare din industria betonului, oa apa de amestec pentru beton EN 12620:2000 _Agregatele pentrs beton EN 1305-1 _Agregate ugoare ~ Partea 1: Agregate usoare pentru betoane si mortare EN 13263 ‘Silice ultrafind pentru beton: Terminologie, specificali $i controlul conformit&(i Anexele A, B siC sunt normative, Anexele D, E, F,G, H, J siK sunt informative,SR EN 206-1 EN. ‘Standarde pentru produsele prefabricate de beton EN 1992 (Eurocode 2) Calcul structurilor de beton ENV 13670-1 Exeoutia de structuri de beton EN 12360, EN 197 Incercdri pe beton proaspat Ciment incereae Ne incercari pe beton intarit aso Cenuga volanta pentru EN 13791 beton L} Evaluarea rezistentei betonulul in structuri ENTERS Silice ultrafind EN 12504 pentru beton Incercatea betonulul in structuri EN 934-2 Aditivi pentru beton EN 12620 Agregate pentru beton EN 13055-1 Agregate usoare EN 1008 Apa de amestec. pentru beton EN T2878 Pigment Figura 1 - Relatii intre EN 206-1 si standardele pentru conceptie si executie, standardele referitoare la componente gi standardele de incercariSR EN 206-1 Introducere Acest standard european este destinat a fi aplicat in Europa, in condi climatice si geografice diverse, cu iferte niveluri de protect $i diferte traditi si experiente regionale bine stabilite. Clasele pentru proprictatile betonului au fost introduse in prezentul standard pentru a acoperi aceste situafi, Cand astfel de solufi generale nu au fost posibile, atticolele respective contin permisiunea pentru aplicarea de standarde nationale sau preveder in vigoare la Jocul unde betonul este utiliza. La elaborarea acestui standard european, o atentle deosebita a fost acordata unei detalieri a performantelor pentru specificafile privind durabilitatea. Pentru aceasta s-a efectuat un recensdmént al metodelor de formulare (proiectare, stabilie a compozitilor) bazate pe performante s| a metodelor de tncercairi, Totodata CEN/TC 104, a concluzionat cd aceste metode nu au atins inca un grad de dezvoltare suficient pentru a fl descrise in detallu in acest standard. In prezent recunoaste ca unele state membre au atins un nivel de incredere suficient pentru efectuarea incercarilor $i stabilirea de crterii locale. Datorté acestor rafiuni prezentul standard permite continuarea si dezvoltarea acestor practici validate pe locul de utlizare a betonului, in acelasi timp, ca atternativa la apropierea prescriatilor CEN/TC 104 va continua elaborarea de metode performante, pentru evaluarea durabiltai la nivel european. Acest standard european confine reguli de utiizare a materialelor componente care sunt acoperite de slandarde europene, Alte produse rezullate din procedee industiale, materialele reciclate, etc, sunt uflizate curent pe baza experien{ei locale. Pand la elaborarea si punerea in aplicare de standarde europene pentru aceste produse, acest standard nu contine reguli pentru utiizarea lor, insa face referinta la standardele Nafjonale sau la realementari valabile pe locul de utlizare a betonuti. Acest standard european defineste sarcinile elaboratorului de specificati, producatorului i utlizatorulu De exempiu elaboratorul de specificafii este responsabil de specificafia betonulu, articolul 6 $i producatorul este responsabil de conformitatea si de controlul producti, artcolele 8 si 9. Utiizatorul este responsabil de punerea in opera a betonului, in structura. In practica, este posibil ca mai multe pari sa specifice oerinfele in diferte stadii de conceptie si constructie, de exemplu clientul, proiectantul, antreprenorul, subcontractantul Tesponsabil cu betonarea, Fiecare este responsabil sa transmita cerin{ele specificate fn acelasi timp cu cerintele complementare, urmatorului din lant pana la producator. In sensul acestui standard suropean, prescripiia finala este denumita prin termenul * specificatie ”. Invers, proiectantul, producatorul si utilizatorul, pot sa fie aceeasi parte (de exemplu un antreprenor realizeaz& conceptia ~ proiectarea ~ si constructia). in cazul betonului gata de utiizare, cumpardtorul de beton proaspat este gi protectantu, el trebuie sa fumizeze speciticatile producdtorulul, Acest standard european trateaz4 de asemenea si schimburile de informati diferite parti, Problemele ce se referd la efectele contractuale nu sunt abordate. Cand le sunt atribuite pérjlor in cauza, acestea sunt responsabillati tehnice, Notele din tabele gi notele de picior din tabelele din acest standard sunt normative fra precizari contrari Alte note si notele de picior ale paginii sunt informative. Alte explicatit $i recomandari asupra aplicarii acestui standard, sunt date in alle documente, ca de exemplu rapoartele CEN.SR EN 208-1 1 Domeniu de aplicare Acest standard european se aplica betonului destinat structurilor tumate in situ, structurilor prefabricate, elementelor de structura prefabricate pentru clad gi structuri de geniu civil Betonul poate fi beton fabrical (preparat) pe santier, beton gata de utilizare sau beton fabricat intr-o uzina de productie a elementelor prefabricate, Prozentul standard specifica cerinjele pentru: - materialele componente ale betonulul - proprietatile betonului proaspat si intdrit si verifcarile lor; - limitarile immpuse compozifiei betonulul; + specificafile betonulu + livrarea betonului proaspat; = procedurite de control ale producti: + eriterile de conformitate $i evaluarea conformitati Prezentul standard european se aplicé betoanelor compaclate de o asemenea maniera incét cantitatea de aer oclus, alla decal aerul antrenat. este negliabilé. Prezentul standard se aplicd betonului de masa volumica normald, betonului greu si betonulal usor. Alle standarde europene refertoare la produsele specifice, de exemplu produsele prefabricate, unde procedeele intra in domeniul de apficare al prezentului standard, pot necesita Sau autoriza derogari in raport cu prezentul standard Cerinfe complementare sau diferite pot 88 fie date in ake parti din acest standard sau in alte standarde europene specifice, de exemplu: ~ beton destinat drumurilor $i altor suprafete de circulate; + beton utizand alte materiale (de exemplu: fibre} sau materiale componente neacoperite de 5.1; + belon cu dimensiunea maxima a agregatului mai micé sau egala cu 4 mm (mortar), + tehnologi speciale (de exemplu: beton torcretaty; - beton pentru stocarea deseurilorlichide 51 gazoase; ~ beton pentru rezervoare de stocare de substantele poluante: - beton pentru structuri masive (de exemplu: baraje): - beton preamestecat uscat. NOTA Pe timpul in care aceste stancarde europene nu sunt disponibile, pat sa fe aplicate pr de uslizare. Sunt in elaborare standarce europene pentru: -beton destinat drumurilor si ate suprafete de circulate: + baton toreretat ‘Acest standard nu se aplicd pentru: = beton aerat; - beton spumat; ~beton cu struciurd deschisa (beton cavernos-poros); ~ beton ugor cu mas volumica mai micd de 800 kg/m’; ~ beton refractar. Acest standard nu confine cerinle referitoare la sdn&tate gi securitate, pentru protectia operatorilor in timpul productiei si lvrari betonulul jedenile valatale pe locul 2 Referinte normative ‘Acest standard european contine prin referinfe datate sau nedatate prevederi din atte publicafi. Aceste referinfe sunt cate in locul corespunzator din text si publicaile sunt enumerate mai jos. Pentru referin(ele datate, amendameniele sau revizuirle ullerioare a oricarei dintre aceste publicati, nu se aplicd acestui standard european, decat daca ele au fost incorporate prin amendamente Sau revizuire. Pentru reterintele nedatate, se aplicd ultima editie a publicatiei la care se face referin(a (inclusiv amendamentele).SR EN 206-1 ‘In cazul de referin(a ta un prolect de standard european, prevederile valabile pe locul de utiizare a betonului, pot sa fie aplicate pana cand acest este disponiil EN 196-2 EN 450 EN 1097-3 EN 45501:1092 EN 197-1 EN 933-1 EN 934-2 prEN 1008:1997 EN 1076-8 EN 12350-1 EN 12350-2 EN 12350-3 EN 12350-4 EN 12350-5 EN 12350-6 EN 123507 EN 12300- EN 12390-2 prEN 12390-3:1900 EN 12306-6 EN 12390-7, prEN 12620-2000 EN 12878 prEN 13055-1:1997 prEN 13263:1998 prEN 13677:1999 ISO 2859-1:1999 ISO 3951:1994 ISO 4136 180 7150-1 1S0 7980 [so 7150-2 DIN 4030-2 ASTM C173 OIMLR 117 Directive 90/384/EEC ‘Méthodes d'essais des ciments - Partie 2: Analyse chimique des ciments. Gendres volantes pour béton-Définitions, exigences et contrble de qualité. Essais pour déterminer les caractéristiques mécaniques et physiques des granulats- Partie 3: Méthode pour la détermination de fa masse volumique en vrac et de la porosité infergranutaire Aspects métrologiques des instruments de pesage 4 fonctionement non automatique Ciments- Partie 1: Composition, spécifications ef critéres de confonmité de ciments cowrants Essais pour determiner les caractéristiques géometriques des granulals- Partie 1: Détermination de fa granulanté- Anelyse granulométrique par famisage Adjuvants pour béton, mortiers et coulis- Partie 2: Adjuvants pour béfon ~ Définitions of exigences Eau de géchage pour bétons- Spéoifications déchantilionage, dessais et dévaluation de aptitude @ femploi, y compris les eaux de recyclage d'industries du beton, telle que leau de géchage pour béfon Essais pour déterminer les caractéristiques mécaniques of physiques de granulats- Partie 6: Détermination de la masse volumique réelle et du coefficient d'absorption deau Essais pour béton frais Essais pour béton frais Essais pour béton frais, Essals pour béton frais - Partie 4: Indice de serrage Essais pour béton frais - Partie 5: Essai d’établement a la table 4 choc Essais pour éton frais - Partie 6: Masse volumique Essais pour béion frais - Partie 7: Teneur en air Méthode de la compressibilté Essais pour béton durol - Partie 1: Forme, dimensions et autres exigences relatives aux éprovettes of aux moules Essais pour béton duel - Partie 2: Confection et conservation des éprouvettes pour essals de résistace Essais pour béton durci- Partie 3: Résistance en compression des éprouvettes Essais pour béton duroi- Partie 6: Résistance en traction par fendage déprouvettes Essais pour béton durci- Partie 7. Masse volumique du béton Granulats pour béton Pigments de coloration des matériaux de construction a base de ciment et de chaux- ‘Spécifications et méthodes dessais Granulats légers - Partie 1: Granulats Iegers pour bétons et mortiors Fumée de slice pour béton - Terminologie, spécifications et controle de la conformité Qualité de Peau: Détermination de la teneur en dioxyde de carbone agressif Régles déchantilionnage pour les contéles par attrbuts - Partie 1: Plans 'schantiionnage pour fe controles tot par fot, indexés d'apros Jo niveau de qualité acceptable (NGA) Régles et fables d'échantilionnage pour les contrdles par mesures des pourcentages de non conformes Agents de surface actits-Détermination du pH des solutions aqueuses - Méthode pofentiomstrique uate, de eau - Dosage de ammonium Parte 1: Méthode specromérique manuetio Qualité de eau - Dosage du calcium et du magnéstum- Méthode par spectrométrie absorption afomique Qualité de eau - Dosage de ammonium. Partie 1: Méthode spectrométrique automatique Evaluation des liquides, sols et gaz nocifs pour fe béton - Partie 2: Préiévement et analyse dos échantilions d'eau et de sot Méthode d'essai pour ta détermination de Fair entrainé du béton frais par méthode volumétrique ‘Systéme de mesure pour liquides Directive du conseil du 20 juin 1990 pour Pharmonisation des régles des états ‘memebres concernant es équipements de pesée non automatques 8 Patio 1: Prélévement Partie 2: Essai d'affaissement Partie 3: Essai VébéSR EN 206-1 3 Definifii, simboluri gi prescurtari 3.1 Termeni si definitii Pentru cerintele prezentului standard, se aplica termenil si definitive urmatoare 344 beton material format prin amestecarea cimentului, nisipului, pietrigului si apel cu sau fara aditivi si adaosuri si ale ‘carui proprietafi se dezvolta prin hidratarea cimentului, 3A. beton proaspat bbeton complet amestecat si affat incé, intr-un stadiu care Ti permite compactarea prin metoda aleasa 34.3 beton intarit ‘beton in stare solida si care a obtinut o rezistenta semnificativa 34.4 beton de santier beton produs la locul construotiei de utilizatorul de beton pentru propria sa utlizare 345 beton gata de utilizare beton livat in stare proaspata ullizatorulul, de cdtre 0 persoand fizicd sau un organism, altul decat utlizatorul. In sensul acestui standard betonul gata de utiizare este de asemenea: - beton produs de ulilizator in afara gantierulu + beton produs pe santier, dar nu de ullizator. 34.6 produs prefabricat de beton produs din beton a caruitumare $i al céruitratament sunt efectuate int-un loc diferi de cel in care este utiizat 3A7 beton cu masa volumica normal beton a carui masa volumica dupa uscare in etuva este mai mare de 2000 kgim®, dar inferioara sau egala cu 2600 kg/m 31.8 beton usor a boton a carui masa yolumicé dups uscare in etuva este mal mare sau egald cu 600 kgim®, dar mal miod sau egald cu 2000 kg/m’, ef este produs integral sau parjial cu agregate usoare. 3419 beton greu beton a cdrui mas4 volumicd dupa uscarea in etuva este mai mare de 2600 kgitn” 3.4.40 beton de inaltd rezistenta beton ce apartine unei clase de rezisten{d la compresiune superioard la CS0/60, in cazul betonului de masa volumicd normala sau al belonului greu $i superioard la LCSOVS5 in cazul betonulul user. 3441 beton cu proprietiti specificate beton pentru care proprietaile cerute si caracteristcile suplimentare sunt specificate producitorului care este responsabil de furizarea unui beton care salistace proprietafile cerute si caractersticle suplimentare. 10SR EN 206-1 34.42 beton cu compozitie specificata beton pentru care compozitia betonului si materialele componente de utitizat sunt specificate producatorulul care este responsabil de furnizarea unui beton respect&nd compozitia specificata 34.43 beton de compozifie specificatd printr-un standard beton de compozifia specificald, avand compozitia definita tnti-un standard apiicabil la tocul unde betonul este utiizat 3444 familie de betoane ‘grup de compozifii de beton pentru care existd o relatie fiabld intre proprietajie principale. Aceastai relatie este demonstrata prin incercari, demonstralia este consemnata in sens $i pastrata BAB metru cub de beton cantitate de belon proaspat care ocupd un volum de un metru cub, dup compactare conform EN 12350-6 3.4.16 camion malaxor unitate de malaxare @ betonului montata de obicei pe un sasiu aulopropulsat, capabila $4 malaxeze si sd livreze un beton omogen 34.7 cuva agitatoare echipament montat de obicei pe un gasiu autopropulsat si capabil s conserve un beton proaspat omogen in ‘impul transportului 31.18 cuva neagitatoare echipament utilizat pentru transportul betonutui fara agitare, in sensul definit in 3.1.17, de exemplu, camion cu bend basculanta sau buncér de transport 3.4.19 amestec cantitate de beton proaspat produs intr-un singur ciclu de malaxare discontinua, sau cantitate descarcata in timp de 1 minut, de un malaxor cu funelionare continua 3.1.20 sare Cantitatea de beton transportata Tntr-un vehicul $i contingnd unul sau mai multe amestecuri 34.24 livrare actiune de livrare de beton proaspat de c&tre producator produs adaugat in beton in timpul procesului de amestecare, in cantitati mici raportate fa masa cimentului, pentru modificarea proprietatjlor betonuiui proaspét sau intarit 34.23 adaos material mineral fin divizat utiizat in beton pentru imbundtatirea unor proprietafi sau pentru proprietati speciale, Acest standard trateaza doua tipuri de adaosurl minerals + adansul considerate practic inerte (tip I); - adaosuri puzzolanice sau hidraulic latente (tip Il). "SR EN 206-1 34.24 agregat Material mineral granular apt de a ilizat in beton. Agregatele pot fi naturale, artificiale sau reciclate plecand de la materialele utilizate anterior in constructi: 34.25 agregat curent agregat avand dupa uscare in etuvd, o mas& volumica > 2000 kgim® si < 3000 kg/m? determinatd conform EN 1097-6 31,26 agregat usor agregat de origine mineralé avand dupa uscare in etuva, 0 masa volumicé < 2000 kg/m’, determinata conform EN 1097-6, sau o masa volumica in vrac < 1200 kg/m’, determinata conform EN 1097-3 34.27 agregat greu agregat avand dupa uscarea in etuva, o masa volumicd 2 3000 kg/m’, determinata conform EN 1097-6 34.28 ciment (liant hidraulic) ‘material mineral fin macinat care, dupa ce a fost amestecat cu apa, formeazd o pasta care face priza si se Intéreste prin efectul reacfilor si proceselor de hidratare, si care dupa intarire, isi pastreazd rezistenta si stabilftatea chiar gi sub apa 3.4.29 confinutul total in apa ‘apa adéugatd, plus apa continuté in si la suprafata egregatetor, plus apa din aditivi si adaosuri utiizate sub forma de suspensii si apa rezultatd din addugare de gheata sau din incatzire cu vapori 3.4.30 continutut de apa util diferenta inte cantitatea totalé de apa continuta in betonul proaspal si canlitatea de apa ce poate fi absorbita de agregat 34.31 raport apa/ciment raport de masa intre confinutul de apa uti $i continutul de cient din betonul proaspat 34.92 rezistentd-caracteristica valoare-rezisten{a sub care se pot situa 5% din populatia tuturor rezuitatelor determinaiilor de rezistent posibie ale volumului de beton considerat. 3.4.33 ‘er antrenat ule de aer microscopice incorporate intentionat in beton cAnd se face malaxarea de obicei prin utiizarea agentilor tensioactivi: bulele sunt practic sferice si diametrul lor este in general cuprins intre 10 hm $i 300 um 3.4.34 aer oclus ‘goluri de aer in beton care nu sunt create intenfionat 34.35 santier amplasamentul unde este realizaté lucrarea de constructio 2SR EN 206-1 3.4.36 specificayie sintezd finala de cerinje tehnice documentate transmise la producator in termeni de performanta sau de compozitie 3.4.37 elaborator de specificatie persoana fizicd sau organism care stabileste specificatia betonului proaspat si ntarit 3.1.38 producator Persoana fizicd sau organism producator de beton proaspat 3.1.39 utilizator ersoana fzic’ sau organism utiizator de beton proaspat pentru executia unei constructi sau a unui element 3.4.40 durata de viata perioada de timp in care comportarea betonulul th structura ramne fa un nivel compatibil cu cerintele de Performanta ale structuri, dac& aceasta este corect intretinuta 34.41 Incercar initiale incercare sau incercari de verificare, inainte de inceperea productiel, atuncl cand un beton nou sau o familie noua de beton trebuie sa fie formulata, pentru a satisface toate cerintole specificate, in stare proaspala Ca $i in stare intarita 34.42 incercari de identificare ‘incercari pentru a determina dacé emestecurile sau garjele selectionate apartin unei poputatii conforme 3.4.43 incercari de conformitate ‘incercari efectuate de producator pentru a evalua conformitatea betonului 34.44 evaluarea conformitafii ‘examinarea sistematica a gradului de satisfacere de catre un produs a cerintelor specificate 34.45 actiuni datorate mediutui inconjurator actiuni fizice si chimice la care este expus betonul, care produc efecte asupra betonului, armaturitor sau insenillor metalice $i care nu sunt considerate ca sarcini pentru concepiia structuri 34.48 verificare cconfirmare prin exarninare de dovezi obiective a satisfaceri cerinjelor specificate 13SR EN 206-1 3.2. Simboluri si prescurtari xo XC. XD. XS. XP. XA. dela S1 pana la $5 de la VO pana la V4 dela Co panala ca de ta F1 pani la F6 Coden Le. Too fest feces fea fen ena EM... Noa® wic Clas de expunere pentru absenfa riscului coroziunii sau atac Clasa de expunere pentru riscul de coroziune prin carbonatare Clasa de expunere pentru riscu! de coroziune prin clorurialtele decat cele din apa de mare Clasa de expunere pentru riscul de coroziune de clorusi din apa de mare Clasa de expunere pentru ataoul prin inghet-dezghet Ciasa de expunere pentru atacul de onigine chimica Clase de consistent& dupa tasare Clase de consistentS dupa incercarea Vebe Clase de consistent dupa indicele de compactare Clase de consisten|8 dupa diametrul incercarilor de raspandire Clase de rezistentat la compresiune in cazul betonului normal $i grew tase de rezistenta la compresiune in cazul betonulul ugor Rezistenta caracteristica la compresiune a betonului determinata prin incercarea epruvetelor clindrice Rezistenta ta compresiune a betonului determinatd prin Incereari pe epruvete clindrice Rezisten{a caracleristic& a compresiune determinata prin incercari de epruvete cubice Rezistenta la compresiune a betonulul determinata prin Inoercari pe epruvete cubice Rezistenta medie la compresiune a betonului Rezisten{a medie fa compresiune a betonului la (2) zle Rezultat al incercéiilindividuale de rezistenté la compresiune a betonuli Rezistenfa caracterstica la tractiune prin despicare a betonulut Rezistenta medie la tracfiune prin despicare a betonului Rezuitat al Incercéi indivduale a rezistentei a racine prin despicare a betonuki Clase de densitate pentru betonul usor Dimensiunea nominala maxima a agregatului grosier Tip de ciment conform seriei EN 197 Eslimarea abateri standard a unei populali ‘Abaterea standard a n rezullate de incercari consecutive Nivel de calitate acoeptabil (a se vedea ISO 2859-1) Raport apavciment Factor care jine seama de activitatea unui adaos de tip I! Diviziunea scarii de verificare a echipamentului de céntérire Sarcina exercitata asupra echipamentului de cantarire Numar Ni) NOTA NATIONALA- In standardu! roman care a praluatvatianta englez@ a ISO 2859-4, simbolul pentru rivelul de caltate acceptatil este AQL Nz} NOTA NATIONALA- Pentru apical nationale se poste utliza simbatul ac 14SREN 206-1 4 Clasificare 44 Clase de expunere in functie de actiunile datorate mediului inconjurator Actiunile datorate mediului inconjurator sunt clasificate in clase de expunere si sunt date in tabelul 1. Exemplele sunt indicate cu tilul informativ. NOTA - Alegerea classior de expunere depinde de cernfele in vigoate la locul unde betonul este ufilzat Aceasta asiicare de exouneti nd exclude luatea In considerate a condtilor pariculare exstente la locul unde betonul este Ublizat, sau aplicarea de masuri de protectie precum utlizatea de ofe! inoxidabl sau alt metal rezistent la coraziune, gi Uizarea de acoperi protectoare pentru boton sau armatu Betonul poate fi supus la mai multe din acfiunile descrise In tabelul 1, in acest caz, conditile de mediu ‘nconjurator la care el este supus, pot s& fle exprimate sub forma de combinafiide clase de expunere. Tabelul 4 ~ Clase de expunere Denumirea Exemple informative tustrand ciasel alegerea claselor de expunere 1 Nici un sise de coroziune sau atac xo Beton simplu gi fird piese metalice inglobate Toate expunerile, cu exceplia cazurilor de inghet-dezahet, de abraziune gi de atac chimic Pentru beton armat sau cu piese metalice | Beton la intenorul cladirilor unde ‘inglobate: Foarte uscat confinutul de umiditate ei aerutui amnbiant este foarte redus 2 Coroziunea datoratd carbonatarii ‘Cand betonul care contine arméturi sau piese metalice Inglobate, este expus la aer si umiditate, expunerea trebuie clasificata in modul uemator: NOTA. Injelegem prin condi de umiditate cele din betonut ce acoperd atmatuile sau piesele metaie inglobate, dar ‘in numeroase cazur, aceastd umidtate poate f considerala cd reflect umiditatea amants In acest caz oclasiicare fondata pe dferte medi ambiante poate f acceptabla, itvajia nu poste M aceeasi daca exista o ariera inte beton§1 medu! eau inconutator XCT Uscat sau permanent umed Beton in interiorul cladirilor unde cconfinutul de umidtate 2 mediulul ambiant este redus. Beton submersat permanent in apa Umod, rareori uscat ‘Supratete de beton in contact cu apa pe fermen lung Un mare numér de fundatii Umiditate moderata Beton in interforul clddirtor unde continutul de urniditate 2 mediului ambiant este medie sau ridicata Beton la exterior la adapost de intemperii Alternanta umiditati $i uscd ‘Suprafefe supuse contactului cu apa, dar care nu intra in clasa de expunere XC2 15SR EN 206-1 Denumirea clasel 3 Coroziunea Cand betonui care contine arméturi sau piese metalice inglobete, este in contact cu apa avand alté origine decat cea marina, continutul de clorur, inclusiv coninutul de cate sarurile pentru dezghel, clasele de Tabelul 1 (continuare) Descrerea ‘mediului Inconjurator ‘Exemple informative Wosirand alegerea ciaselor de expunere datoratd clorurilor avand altd origine decét cea marina expunere sunt dupa cum urmeaza: NOTA. in ge priveste concitie de umidtate, ase vedea de asemenca secfunea 2 in acest tabel xD Umiditate moderata ‘Suprafeje de beton supuse la cloruri {ransportate de curenti de aer x02 Umed, rar uscat Piscine Beton expus apelor industriale continand cloruri x03 Allernan{a umidtati cu uscarea Elemente de podurl, expuse stropini apei continénd cloruri $osele, dalele parcajelor de stationare a vehiculelor 4 Coroziunea —_—________| datorata clorurilor din apa de mare Cand betonul care confine armaturi sau piese metalice inglobate, este pus in contact cu cloruni din apa de mare, sau actiunii aerului ce vehiculeaz4 sdruri marine, clasele de expunere sunt urmatoarele: xs1 Expunere la aerul ce vehiculeaza saruri Structuri pe sau in apropierea litoralulut marine, insé nu sunt tn contact direct cu apa de mare xS2 Imersate in permanent Elemente de structuri marine x3 '5 Atacul inghet-dezghet cu sau fara agenti pentru dezghet Cand betonul este supus la un atac semnificativ datorat ciclurilor de inghet-dezghet, alunci cand este umed, clasele de expunere sunt urmatoarele: Zone de marnaj, zone supuse stropiri sau | Elemente de structuri marine cetei XF4 Saturatie moderata cu apa fara agentide —_| Suprafete verticale ale betonulul expuse dezghet ia ploaie sila inghet xF2 Saturatie moderatd cu apa, cu agentide ‘Suprafee verticale ale betonulu dezghet lucradrutiere expuse la inghet si ‘curentilor de aer ce vehiculeaza agenti pentru dezghet XF3 Saturare putemicd cu apa, fard agentide | Suprafee orizontale ale betonului expuse gezghet la ploaie het XF4 Saturare putemica cu apa, cu agenti de ‘Sosele gi tabliere de pod expuse la ager dezghet sau apa de mare de dezohet ‘Suprafetele verticale ale betonului expuse direct stropinii cu agen{i de dezghet si la inghey Zonele structurilor marine supuse stropirit i expuse le inghet 16SR EN 208-1 Tabelut 1 (sfarsit) ‘Denumirea ‘Descrierea Exemple informative tustrand clase! mediului inconjurator alegerea claselor de expunere CAnd betonul este exous la atac chimic, care survine din soluri naturale, ape de suprafajé si ape subterane, clasificarea se face cum se indica in tabelul 2, Clasificarea apelor de mare depinde de localizarea geografica, in consecintd se aplicd clasificarea valabilé pe locul de utiizare a betonuii NOTA - Un studis special, poate necesar pentru determinarea clasei de expunere adecvate In meat inconjuratoare, In situaile urmatoare - nu se tneadreaz8 fn limitele din tabelut 2; confine alle substante chimice agresive ~ Sol $2u apa poluata chimic, = prezinta o viteza ridicaté a apel de scurgere, in combinatie cu anumite substanfe chimice din tabelul 2 xAI Mediu inconjurator cu agresivitate chimica slaba, conform tabelului 2 XA2 Mediu inconjurator cu agresivitate chimica moderata, conform tabelului 2 XA3 Mediu inconjurdtor cu agresivitate chimic& intensé, conform tabelului 2 v7SR EN 206-4 Tabelul 2 - Valorile limita pentru clasele de expunere corespunzatoare la atacul chimic al solurilor naturale $i apelor subterane Medille inconjurdtoare chimic agresive, clasificate mai jos, sunt bazate pe soluri si ape subterene naturale la 0 temperatura apa/sol cuprinsa intre 5 °C si 25 °C si in cazurile in care viteza de scurgere a apei este suficient de mica pentru a fi considerata in condi statice. Alogerea claselor se face in raporl de caractorisicile chimice ce conduc la agresiunea cea mai intensa. Cénd cel putin doug caracteristici agresive conduc la aceeasi clas, mediul inconjurdtor trebuie clasificat Tn clasa imediat superioaré, dacd un studiu specific nu a demonstrat c& acesta nu este necesar. Melode de Carariersicl Incercari de xAt xA2 xA3 referinta Ape de supratata si subterane SO," mg EN 196-2 = 200 si< 600 > 600 sis 3000_| > 3000 si < 6000 PH 130.4316 56551255 55551245 245 siz 4.0 CO; agresiv, pr. EN 13577:99 > 1551540 > 40 1< 100 > 100 pana la inmgh saturatie NH, mot 180 7180-1 sau 21531530 > 30 51<60 > 60s1<100 180 7150-2 Maz’, mgf Iso 7980 2300si<1000 | >1000si<3000 | > 3000 pand la saturatio Sol 80,", mgM total EN 196-2” 2 2000 six 3000°_| >3000° si< 12000 | 12000" si <24000 Aciditate, ekg DIN 4030-2 >200 Nu sunt intéinite 1h practic Baumann Gully * Solurile argiloase a c&ror permeabilitate este inferioard la 10° mvs, pot sd fie clasate intr-o clasa inferioaré ° Metoda de incercare prevede extractia SO,” cu acid clorhidric; allemativ este posibil de a proceda la aceasta extractie cu apa, daca aceasta este admisa pe locul de utiizare a betonultu * Limita trebuie sa ramand de la 3000 mg/kg pana la 2000 mg/kg in caz de risc de acumutare de ioni de sulfat in beton datorita atternantel perioadelor uscate si perioadelor umede, sau prin ascensiunea capitara. 18SR EN 206-1 42 Beton proaspat 4.24 Clase de consistenta Tabelele 3, 4. 5, $i sunt aplicabile Tn cazurile in care consistenta betonului este clastficata NOTA - Nu exist relat directe intre clasele de consistents indicate in tabelele 3 la 6. In anumte cazuri particular, consistenta ccate de asemenea sé fie specifcaté ca medie a valorfor prevazute, Pentru betoanele de consisienta pamant umed, aceasté Inseamné ¢& un beton cu un contnut redus de aps, studat pentru a fl compactat printr-un procedau special nu are consisienta dlasificatS Tabelul 3~ Clase de tasare Clasa Tasarea in mm SI de la 10 pana la 40 $2 de fa 50 pana la 90 $3 do la 100 pana la 150 84 de la 180 pana la 210 ss 2220 Tabelul 4 - Clase Vebe Clasa Vebe ins vo" 231 vi de la 30 pand la 21 v2 de la 20 pana la 14 v3 de la 10 pana ta va"! de la § pana ia 3 Tabelul 5 - Clase de compactare Glasa Indice de compactare co” 21468 C1 dela 1,45 pana la 1,26 2 dela 1,25 pang la 1,11 3 de la 1.10 pana la 1,04 Tabelul 6 - Clase de rispandire Clasa Diametru raspandiri iam Fm <340 Fe de la 350 pana la 410 Fa de la 420 pana la 480 F4 de la 490 pana ta 550 Fs de la 560 pana ta 620 Fe" > 630 42.2. Clase in functie de dimensiunea maxima a agregatelor (Cand betonul este clasifical dupa dimensiunea maxima a agregatelor, clasificarea trebuie si se faca plecand do fa dimensiunea nominalé maxima a agregatului grosier prezent in beton (D,—2), conform EN 12620-2000. NOTA - D este dimensiunea maxima a sitelor prin care este determinaté granuleztatea agregatulul conform PEN 12620:2000. tha se vedea nota 5.4.1 19SR EN 206-4 4.3 Beton intarit 434 Clase de rezistenta la compresiune Cand betonul este clasificat dupa rezistenta la compresiune se aplicé tabelul 7, pentru betoanele de masa volumicd normala si betoanele grele, sau tabelul 8, pentru betoanele usoare. Valoarea fase este rezistenta caracteristica ceruta la 28 zile, masurata pe cilindri de 150 mm diametru $1200 mm inaitime, $i valoarea faxcw este rezistenta caracteristicé ceruta la 28 zile, mésurata pe cuburi de 150 mm latura NOTA - In anumite cazuti parteulare, este postal de a utize nivele de rezistenga intermediate in raport cu valorie indicate tn tabelele 7 8, daca acesta este permis prin normele de calcu corespunzétoare. Tabelul 7 - Clasele de rezistenta la compresiune pentru betoane de masa volumic& normala gi betoane grele Rezistena caracteristica | Rezstenta caractenstica Clase de rezistenta | minima pe eifindri minima pe cuburi Ja compresiune fe fos. m Nin? Nitin can 3 ‘0 C12its 42 16 cie20 18 20 ca0r2s 20 25 ‘40/50 CA5I55 ‘©50/60 ‘C55/67 C6075 C7085 (C80/95 ‘C90/105, CHOO/15 20‘Tabelul 8 - Clase de rezistenta pentru betoane usoare SR EN 206-1 Rezistenfa caracteristica | Rezistenfa caracteristica | Clase de rezistenta minima pe cilindri minima pe cuburi” la compresiune fo! fon Nim? Nim? Lesa 8 2 Lo123 12 3 Lorene, 18 18 Lozo2 20 22 625/28 25 28 Lo30/33 30 33 1035/38 35 38 Loaora 40 “4 Lc45/60 45 50 LOSO/S5, 50 55 Les560 55 60 Lc8068 60 66 Levon? 70 7 Leos 80 88. Alte valori pot fi utiizate daca este stabilta si documentati cu o precizie suficientd o relate cu valorile de referina pe cilindri 43.2 Clasele de masa volumicd pentru beton usor Cand betonul este clasificat dupa masa volumica, se aplica tabelul 8 ‘Tabelul 9 — Clasificarea masei volumice a betonului ugor Clasele de masa volumica | _D1,0 Diz Dia DiS D1. D2, Interval ge masa volumica | “> 800 si | >1000 s1 [~>1200s1 | >1400 31800 $1 | >1800 $1 in kal’ tooo | <1200_ | <1400 <1600 <1800 <2000 NOTA. Masa volumicd a betonulul usor poate fl speciticaté prin valor tnt & —_ Cerinte pentru beton si metode de verificare 5.1 Cerinfe de baz pentru materiale componente Generalitati Materialele componente nu trebuie s& contina substante nocive in cantitafi care pot avea un efect diunator asupra durabiltatii betonului sau provoaca coroziunea armaturilor, ele trebule s4 fle apte pentru ultiizarea preconizata a betonulu, Cand se stabileste aplitudinea generalé de utiizare a unui material component, aceasta nu indic& 0 aptitudine in orice situatie gi pentru orice compozitie de beton. Th betonul conform cu EN 206-1 trebuie SA se utiizeze numai materiale componente cu apttudinea de utlizare stabilt& penteu cerintele specificate. 24SR EN 206-4 NOTA - In absenta de standarda europene pentru un material special care se refera la utlizarea acestul material ‘component in beton conform EN 206-1, sau cand un standard european existent nu trateaz un produs special, sau nd un constituent anume difera semnficativ de standardul european, aptitucinea de utiizare poate f stabllta ori agrement tehnic european care se refera In special la utilzarea materialului component tn beton conform EN 206-1 « standarde nationale corespondente sau preveder In vigoare la locul unde betonul este utilzat, referiter la utlizarea ‘materialzivi component in baten contorm EN 205-7. 51.2 Ciment Aptitudinea generala de utilizare este stabilté pentru cimenturi conform EN 197-1. 5.1.3 Agregate Aptitudinea generala de utllizare este stabilta pentru: - agregate de masa volumica normala si agregate grele conform pr. EN 12620:2000; + agregate ugoare conform pr. EN 13055-1:1997; NOTA - Prescrptile pentru agregate reciclate nu sunt incuse fn acest standard. Pan cénd aceste prescrip vor date prin slandarde europene, este incicat ca aptitucinea de ublzare sje stablits conform notei de la $4.1 6.1.4 Apa de amestec Aptitudinea generala de utilizare este stabilta pentru apa de amestec si apele de spalare recuporate de la productia betonului, conform pr. EN 1008:1997, 51.5 Aditivil Aptitudinea generala este stabilté pentru aditivi conform EN 934-2. 6.1.6 Adaosurile (inclusiv filerele minerale si pigmentii) Aptitudinea generala de utilizare ca adaos de tip | (a se vedea 3.1.23) este stabilta pentru: = flere conform pr. EN 12620:2000; + pigmentii conform EN 12678. Aptitudinea generala de utilizare ca adeosuri de tip Il (a se vedea 3.1.26) este stabilité pentru ~ cenusi volante conform EN 450; + siicea ultrafina conform pr. EN 13263:1998 5.2 Cerinfe de baza pentru compozitia betonului 5.2.1 Generalitati ‘Compozitia betonului $i materialele componente cu proprietaiti specificate seu cu compozitia prescrisa trebuie sa fie alese (a se vedea 6.1) astfel Moat sd satisfaca cerinjele specificate pentru betonul proaspat $i ‘ntairt, inclusiv consistenta, masa volumicd, rezistenta, durabiltatea protectia contra coroziunii a pieselor din fel inglobate, {inand seama de procedeele de productie si metoda prin care se intenlioneaza sé se execute Iucrane de beton. CAnd acestea nu sunt precizate in specificatie, producatorul trebuie s8 seleclioneze tiputile gi clasele de materiale componente dintre cele a caror aptitudine de utiizare este stabiita pentru conditile de medi specifice, NOTA 1 - Daca nu ensta prescripti contrare, compozitia betonuluitrebuie stabilté astel incat s@ se reducd la minimum fenomenele de sagregare si se Separare a apel din betonul proaspat. NOTA 2-In general propretifie corue ale betonuli peniru utlzarea int-o structra, nu sunt atinse decdt respectand cBieva procedts' de execute ale betorul proaspat pe locul de utzare. De asemenea, suplmertar fatd de conciile prevazute In acest standard este necesar ca, Inainte de a elabora specticata betonulutrebuie Ivate In considerate {xtinele reetitoare la transport, la punerea Tn opetd, ia compactare, la tratamentul intial si Utenor (@ se vedea ENV 13670-1 eau alte stancarde portinente). Aceste cerinte Sunt adesea independente. Daca toate aveste cerinte sunt saisfécute, diferente dnte caltatea betonuli din stuctura i cea a epruvetetorstandardizate de incercat, sunt vate in corsidetaie prin coefcientul de securtate parbl al matetialiui(¢ se vedea ENV 1992-11) 22SR EN 206-1 Pentru betonul de compozite specificata intr-un standard, compozitia este limitata la: + agregatele naturale de masa volumicé normal: ~ adaosurile in pulbere cu conditia ca acestea sa nu fie luate in consideratie la caleulul dozajului in ciment si al raportului apa/ciment; ~ adit cu exceptia aditivilor antrenori de aer; = compozitile ce indeplinesc criterile pentru efectuarea incercaniorinitiale descrise In A.5 anexa A. NOTA 3- Prescripilie valabile pe locul de utilzare pot enumera fipuile gi clasele de materiale componente @ céror aptitucine de utiizare este stabilts avand in vedere canditile locale de mediu inconjurator. 5.2.2 Alegerea cimentului Cimentul trebuie ales dintre cete a caror aptitudine de utlizare este stabilita, 1uand in consideratie: + execufia lucrdt; + utiizarea finalé a betonului; + conditile de tratament (de exemplu tratament termic); - dimensiunile structurii (dezvotarea caldurii de hidratare); - agresiunile mediului inconjurator la care este expusa structura (a se vedea 4.1); - reactivitatea potentiala a agregatelor fata de alcalile din materiale componente. 5.2.3 Utilizarea agregatelor [Link] Generalitati Tipul, dimensiunile si categorie de agregete privind de exemplu, apiatizarea, rezistenta la Inghel-dezghet, abraziunea, rezistenta, confinutul de fin, etc. trebuie s& fie selectionate finand seama de: = executia Tuer; + utiizarea finalé @ betonulul - oerinjele de mediu inconjurator la care va fi supus betonul; - toate cerinlele pentru agregatele aparente sau agregatele pentru betonul decorativ. Dimensiunea maxim nominalé superioard a agregatului (Da). trebuie selectionata tinand seama de grosimea acoperni cu beton @ arméturilor i dimensiunea minima a sectiunii elementelor. [Link] Balast Balastul conform prEN 12620:2000 nu trebule utilizat decdt in betoane avand clasa de rezistenta la compresiune < 612/15. 5.23.3 Agregate recuperate Agregatele recuperate din apa de spalare sau din betonul proaspat pot sa fie utilzate ca agregate pentru beton Proporfia de agregate recuperate nesortate, adaugate trebuie si nu fie mal mare de 5% din cantitatea totala de agregate, Cand sunt folosite cantitalé mai mari de 5%, acestea trebuie sa fie de acelasi tip cu agregatele primare utiizete in beton si trebuie sortate, separdnd pietrisul si nisipul, pentru a satisface cerinfele din prEN 12620:2000. 23SR EN 206-1 [Link] Rezistenta la reactia alcalii-silice Cand agregatele contin varietat de silice susceptibile Ia atacul alcalilor (Na:O si K:O prezente In ciment sau avand alte surse) gi cAnd betonul este expus la umiditate, trebule intreprinse actiuni pentru a preveni o reactie daundtoare alcali-silice, utlizand proceduri cu eficacitate stabil NOTA - in functe de originea geologicd a agregatelor este necesar sa se adopte precaupini adecvate tind seama de experienia obfinuté pe fermen lung, in ce oiveste uilizarea cimentuul 7p combinaje eu agregatele In ciscutie. Rapartl Tennic CEN CR 1801 face 0 prezentare de ansamblu a acestor precauti valable in cierte fan europere. $24 — Utilizarea apelor reciclate Apele recidlale provenite din productia de beton trebuie utliizate in conformitate cu anexa A din PIEN 1008:1997 52.5 — Utilizarea adaosurilor 5.25.1 Generalitati Cantitatile de adaosuri tip | si tip I, pentru a putea fi utilizate in beton, trebuie sa faca obiectul incercarilor Initiale (a se vedea anexa A). NOTA 1 - Este necesar sa fie luatd in consider rezistenta influenta cantitaglor ricioate de adaosutl asupra alter propriety, decat Adaosurile de tipul Il, pot fi luate in consideratie in comporiia betonului, cu respectarea continutului de ‘iment gia raportului apé/ciment, si trebuie utlizate dac& aptitudinea lor de ultlizare a fost stablita Aptitudinea de utlizare a conceptulul coeficient k este stabilta pentru cenusile volante si silicea ultrafina (a se vedea 5,2.5.2), Dacd alte concepte, aga cum este conceptul de performanta echivalenta (a se vedea [Link]) sau alte mocificari ale regullor conceptului coeficient k (valori mai mari pentru k aga cum este definit in §.[Link] $i §.2,5.2.3) sau utilizarea altor adaosuri inclusiv de tipul |, sau de combinatii de adaosuri, trebuie 8 fe utllzate, atunci trebuie s4 fie stabilita aptitudinea lor de utiizare. NOTA 2- Stablirea aptitucinil de utizare se poate face pe una din utmatoarele 8 - pe baza unui agrement tehnic european care se referd la utlizarea adaosurilor in beton conform EN 208-1; pe baza unui standard najonal corespondent eau de preseripti in vigoare la locul unde este uliizat betonul, care se refer’ in spacial [a utiizarea adaosurilr tn boten conform EN 206-1, 62.5.2 Conceptul coeficient, k [Link] Generalitati Conceptul coeficient k permite luarea in considerajie a adaosuriior de tp I pin + Tnlocuirea termenului” raport apaiciment* defini [Link]) cu" raport apav(ciment + k x adaos); = pentru cerinja referitoare la dozajul minim de ciment (a se vedea $.3.2). Valoarea real’ a lui k depind de adaosul specific. Aplicarea_conceplului coeficient k la cenusi volante conform EN 450 $i la silicea urafina conform BIEN 13623:1998, utilizate impround cu un ciment de tip CEM I conform EN 197-1, este definita in paragrafele urmatoare. Conceptul coeficient k poate sa fie aplicat la cenusile volante si la silicea ultrafind ulfizate cu alte tipuri de ciment, precum si alle adaosuri, in masura in care aptitudinea de utilizare este stabilt 5,[Link] Gonceptul coeficient k pentru cenusi volante conform EN 450 Cantitatea maxima de cenus& volanté de lat in consideratie pentru conceptul coeficient k, trebuie s& respecte cerinja: cenusa volanté/ciment < 0,33 (in masa) Daca se utilizeaza 0 cantitate mai mare de cenus& volant8, excedentul nu poate fl luat in consideratic, peniru caleulul raportului apai(ciment + k x cenusé volanta), si nici pentru stabilirea dozajului minim de iment. 24SR EN 206-1 Unmatoarele valori ale ui k sunt permise pentru un beton care contine ciment tip CEM | conform EN 197-1 CEMI325 k=02 CEMI42,5siclasele superloare =k = 0.4 Conjinutul minim de ciment, neceser pentru clasa de expunere corespunzitoare (a ge vedea 5.3.2), poate 4 fie diminuat cu 0 cantitate maxima de k x (continutul minim de ciment ~ 200) kg/m’. in plus, cantitatea de (ciment + cenusa volanta) nu poate sa fie mai micd ceeat confinutal minim in ciment, conform 5.3.2. NOTA - Aplicarea conceptulul coeficient k nu este recomandaté in cazul betoanelor continand © combinatie de cenuga volanta §| de ciment CEM |, razistent la sulfal, pentru clasele de expunere XAZ gi XA3, unde substanta agresiva este sutatul 5.2..2.3 Conceptul coeficient k pentru silicea ultrafina conform pr EN 13263:1998 Cantitatea maxima de silice ulirafind, ce poate fi luaté in consideratje, pentru calculul raportului apa/ciment si pentru continutul minim in ciment, trebuie s8 respecte cerinfa: silice ultrafina/ciment < 0,14 (in masa) Daca se utlizeazi o cantitate mai mare de silce utrafind, excesul nu treb ‘conceptul coeficient k. Valorile urmatoare ale fui k sunt permise, pentru un beton preparat cu ciment de tip CEM |, conform EN 197-1 luat in consideratie in - pentru un raport apalciment specificat < 0.45; k = 2,0 ~ pentru un raport apafciment specificat > 0,45; k = 2,0, cu exceptia claselor de expunere XC si XF, unde k= 4 Cantitatea de (ciment + k x praf de silice), nu trebuie sa fie inferioara cerintei privind dozajul minim de ciment, pentru clasa de expunere corespunzatoare (a se vedea 5.2.2). Confinutul minim de ciment nu ‘rebuie diminuat cu mai mult de 30 kgm’, in betoanele destinate a fi utilzate tn clase de expunere pentru care dozajul minim de ciment este < 300 kg/m", [Link] Conceptul de performanta echivalenta a betonului Conceptul de performanté echivalenté a betonului permite modificari ale cerintelor enunjate in acest standard, in ce priveste continutul minim de ciment si raportul maxim apa/ciment in cazurle in care un adaos specific este utiizat cu un ciment specific avand olar definite si documentate, caractersticile pentru fiecare urs de fabricatie. Conform cerinjelor de ta [Link], trebuie demonstrat, ca betonul are performante achivalente cu cele ale betonului de referinta, in special in ce priveste comportamentul acestuia la agresiunite mediulul Inconjurator i durabilitatea sa, conform cerintelor pentru clase de expunere la care se referd (a se vedea 5.3.2), Anexa & prezintd principle de evatuare a conceptului de performanfa echivalenta a betonului. Cand betonul este confectionat dupa aceste proceduri, el trebuie supus unei evalua continue, inand seamia de variafile cimentului $1 adaosulul Valabilitatea conceptului de performanta echivalenta a betonului este stabilita daca cerintele mentionate mai ‘us sunt sespectate (a se vedea nota 2la [Link]), 5.2.6 — Utilizarea aditivilor Cantitatea total de aditivi eventual utlizafi nu trebuie s4 depaseasca dozajul maxim recomandat, de producdtorul de aditivi si nu trebuie si fie mai mare de 50 g aditiv (in stare de livrare) pe kg de ciment, in afara de cazul cand s-a stabill influenta unui dozaj mai ridical asupra performantelor $i durabiltafi betonului, Aditivi utiizafi in cantitate inferioard la 2 g/kg ciment nu sunt admigi decat dispersati intr-o parte din apa de amestec, 2SR EN 206-1 Daca cantitatea totald de aditv lichid (in soluje), este superioara la 3 Um’ de beton, continutul sau de ap’ {rebuie luat in consideratie la caleulul raportului apafciment. Cand sunt utiizati mai mulfi aditivi, compatibiltatea lor trebuie verificala atunci cdind se efectueaza incercarie inate. NOTA - Betoanele de consistenta > $4; V4; C3 sau 2 F4 tebule fabricate cu aditivi puternic reductor! de ap sau cu superplastifiang: 5.2.7 Continut de cloruri Continutul de cloruria unui beton, exprimat ca procent de masa al ionilor de cloruri fata de masa cimentulti, trebuie sa nu depageasca pentru clasa selectlonata valorile date tn tabelul 10. Tabelul 10 - Continutul maxim de clor din beton > | Conjinatal maxim Utlizarea betonului Casa de orur’ | de CF raportat la " masa cimentului? Beton care nu confine armaturi de ofel, sav alle piese cl 4,0 1.0% metalice inglobate (cu exceptia pieselor de ridicare rezistente la coroziune) Beton continand armaturi de ofel sau piese metalice cl 0,20 0.20% inglobate ci 040 0.40% Beton continand arméituri de precomprimare de ote! cl 010 0.10% Cl 0,20 0,20% * Pentru o utlizare specifica a betonului, clasa de utiizare este in functe de prevederile vatabile pe locul de utilizare a betonului ” Cand sunt utilizate adaosuri de tip I gi sunt luate In calculul continutului de ciment, atunci continutul de Cloruri este exprimat ca procent din masa ionilorclor fal de masa de ciment plus masa totald a adaosutilor care sunt luate in considerate Clorura de calclu $i aditivii pe bazé de cloruri, nu trebuie ufitzati in betonul ce confine o armatura de ofet, 0 armatura de precomprimare de ofel, sau piese metalice inglobate. Pentru a determina continutul de cloruri din beton trebuie calculaté suma contribufiior materialelor ‘componente, cu ajutorul uneia dintre metodele urmatoare sau prin combinarea lor: = calculul bazat pe continutul maxim in cloruri al componentior daca este stabil prin standardul de ‘component sau cel declarat de catre producator pentru fiecare dintre materialele componente: - caloulul bazat pe continutul de cloruri al materialelor componente, calculat lunar din suma medillor utimelor 25 determinari a continutului de cloruri, majorat de 1,64 ori abaterea standard pentru fiecare constituent NOTA - Aceasta ulima matoda se aplicé In special agregatelor extrase cin mare, pentru cazurile in care valoarea maxima nu este standardizata sau dectarala 5.2.8 Temperatura betonului Temperatura betonului proaspat nu trebule sd fie mai micd de § °C in momentul liver, in cazut in care este necesard o alta cerinta referitor ta temperatura maxima sau minima pentru betonu! proaspal, aceasta trebuie ‘4 fie specificaté dand de asemenea ¢i tolerantele, Toate cerintele de racire sau de incdlzire artificialé a betonului trebuie stabilite de comun acord intre producator si utilizator. 26SR EN 206-1 5.3 Cerinfe referitoare la clasele de expunere 5.3.1 Generalitati Cerinjele pentru ca betonul s& reziste la agresiunile mediuiui inconjurator sunt date adesea in termeni de valori limit, pentru compozitia betonului si proprietatile stabilte ale betonului (a se vedea 5.3.2); alternativ exigentele pot rezulta din metode de conceptie de performanta (a se vedea 5.3.3). Cerinjele trebule sa ting seama de durata de viata prevazuta pentru structura, 5.3.2. Vatori limita pentru compozitia betonului jn absenta standardelor europene pentru incercari directe de performanté a betonului, din rafiuni_de experian{e diferite pe termen lung, metadele specfficate ale rezistentei la agresiunile mediului inconjurator sunt date in prezentul standard in termenii de proprietafi stabilte pentru beton si de valori limita de compose. NOTA 1 - Pentru rafiuni oe ins’ de experienta asupre modului In care casificarea ackunilor mediuulinconjurator asupra betonului reflect’ diferentele locale, pentiu clase de expunere nominale identice, valotle specifice ale acestor cerinte pentru clagele de medlu inconjurator aplicabile sunt date prin prevederivalabile pe lacul da utlizare a betonuiul, Cerintele pentru fiecare clasa de expunere trebuie specificate in termeni de: = tipuri si clase de materiale componente permise; - raport maxim apa/ciment; = confinut minim de ciment; - clase minima de rezistenfa la compresiune a betonului (facultativ) siin daca este cazul: - confinut minim de aer din beton. NOTA 2- In prevedetila valaile pe locu de utlizare a betonuiu,s.a stabilt ¢g raportu aps/ciment maxim si fie indicat prin erestere de 0,05 §1 continutul minim de ciment prn crestere de 20 kgim? Cat priveste rezistenta la compresiune, ‘este recomandat <3 fle incicats Tn clase, conform tabelUlut 7, pentru betonul greu gi conform tabelulu! 8, pentru betonul sor. © recomandare pentru alegerea de valor limita de compozttie stabilte prin proiect si ale proprietor betonulut este data in anexa F (informativa, in cazui uilizaci de ment CEM |. NOTA 3 - Este necesar ca prevederile valable pe locul de utlizare a betonuui $8 includ cetinte ne baza une durate de viata prezumate de minim 50 ani In concifile ce intrejnere stabite prin protect. Pentru durata de viata inferioara sau superioard, pot f nacesare valor limita specifcate mai severe sau mai pula severe. n acest caz sau pentru compazitile specticate de beton. sau in condi speciale In materi de protectie contra coraziuni, refertor la grosimea betonuli ce acopera armatunle {de exemplu c&nd gfosimea este inferioara specticatilor ~ prevederior ~ ENV 1962-11 relativ la protect contra coroziunil, rebuie efectuate studi speciale de edie eleboratorl spectcalel, pentru un gantier anume, '2U mai general pent prescriohi nationale Daca betonul este conform cu valorile limita specificate, betonul din structurd trebuie s& fie prezumat capabil de a satisface cerinlele de durabilitate in raport cu utlizarea avuté in vedere in condilile de mediu Tnoonjurdétor specifice, cu condita ca: = betonul este corect pus in opera, compactat si supus la un tratament, de exemplu conform ENV 13670-1 sau alt standard adecvat, = betonu! ce acoperd armatura s@ aiba grosimea minima a cerinfelor standardelor de proiectare adecvate, Pentru conditjile de mediu inconjurator specifice de exemplu ENV 1982-1; - clasa de mediu Tnconjurator este corect selectionata ; ~intretinerea preventiva este realizata. 5.3.3 Metode de conceptie bazate pe performante Cerinjele referitor la clasele de expunere pot fi stabilite utiizand metode de conceptie bazate pe performanta pentru durabiliate si ele pot fi stabillte in termeni de parametti de performanta, de exemplu a masura exfolierea Tntr-0 incercare de inghet-dezghet. Anexa J (informativa) la prezentul standard de indica refertor {a utiizarea unor metode alemative de conceptie functie de performantele pentru durabiltate. Utiizarea unei variante depinde de prevederile in vigoare ia locul unde betonut este utilizat. aSR EN 206-1 5.4 Cerinfe pentru betonul proaspat 54.1 Consistenta ‘Consistenta betonului trebuie determinata prin incercaii prin una din metodele urmatoare: ~ incercarea de tasare, conform EN 12350-2; incercarea Vebe, conform EN 12350-3; ~ determinare grad de compactare, conform EN 12350-4; - incercarea de réspéndire pe masa, conform EN 12350-5; ~ metode de inceredri spectice care au facut obiectul unui acord intre elaboratorul de speciicatie gi producdtor, ppeniru betonui destinat unor aplicai speciale (de exempt: beton avand consistenia pdmantului ured). NOTA - Din ratiunt de lips de sensibiltate a metedelor de tncercét, de ta anumite valor), se recomanda de a utiliza Incercatile Indicate mai sus numai pent + naitime a tas 210 mm sis 210 mm; - timp de incercare Vebe 59s gir 55; + grad de compactare 21,04 gi < 1.46; = diametru de réspandire > 340 mm < 620 mm. Cénd trebuie determinata consistonta betonului aceasta se poate face la momentul utilizar betonului sau in ‘momentul livrari in cazul betonului gata de utilizare. Daca! betonul este lat Tntr-un camion malaxor sau cuva agitatoare, este posibil de a masura consistenta pe © proba punctuald prelevatd la prima deversare, Proba punctual trebule prelevata dupa o descarcare de aproximativ 0,3 m’, conform EN 12350-1. Consistenta poate fi specificatd, prin referinta ta 0 clas de consistenta, conform 4.2.1, sau in cazuri particulars, printr-o valoare specificala. In acest caz, tolerantele sunt date in tabelul 11 Tabelul 11 - Tolerantele referitor la valorile specificate pentru consistenta Tasare Interval de vatorifinta in rom <40 de la $0 pana la 2100 90 Tolerante in mm #10 £20 £30 a a Timp Vebe Interval de vatoritinta in s zt de fa 10 pana ta 6 <5 Tolerante in s +3 #2 +1 ‘Grad de compactare Interval de valorifintd 2128 de la 1,25 pana <1.40 fait Tolerante £00 £0.08 £0.05 a1 Raspandire (intindere) tnterval de valoritinté in mm toate valorile Tolerante in mm #30SR EN 208-1 54.2 Confinut de ciment si raport apa/eiment Pentru determinarea conjinutului de ciment, de ap’, sau de adaosuri, cantitatea de ciment, cantitatea de adaosuri si cantitatea de ap addugaté trebuie inregistrata, prin inregistrarea pe imprimanta inregistratorul de amestecuri, sau cand nu este utilizat Inregistratorul, plec&ind de la registrul de productie coroborat cu instructiunile de c&ntarire. Determinarea raportului apa/ciment din beton se face prin calcul pe baza confinutului de clment determinat si a continutulul de apa utila (pentru aditivi ichizi, a se vedea 5.2.6). Absorbiia de apa a agregatelor de masa volumicd normala si agregatelor grele trebuie determinaté conform EN 1097-6. Absorbiia de apé a agregatelor usoare in betonul! proaspat trebuie 8 fie valoarea obfinut dupa una ord, determinata comform ‘metodel descrise in anexa C din EN 1097-6, utlizénd valoarea de umidtate a agregatului in stare umed in locul celei objinute dupa uscarea in etuva NOTA 1 - Pentru sortuile fine din agregatele usoare se pot folosi metoda de Tnoercare gi ctteril ce respect prevedarile valabile pe locul de utiizare a betonull Cnd confinutul minim de ciment este Tniocult prin confinutul minim (ciment + adaosuri), sau cand in locul raportului apa/ciment se utiizeaz4 raportul ap@i(ciment + x adaosur) sau raportul apa/(ciment + adaosuri) (ase vedea 5.2.5), metoda trebuie modificaté in consecinta ‘Nici 0 valoare individuala a raportului apa/ciment nu trebuie s& depaseascd cu mai mult de 0,02 valoarea limita specificat’ Cand este necesar determinarea continutului de ciment, a confinutului in adaosuri sau a raportului apa/ciment din betonul proaspat, metodele de incercéiri si tolerantele aplicate, trebuie sé fac obiectul unui acord intre elaboratorul de specifica si producdtor. NOTA 2 A se vedea Raportul Tehnic CEN GR 13002 " Metoda de Incerc&ll pentru determinarea raportului apalciment in betonu' proaspat® 54.3 Confinut de aer Continutul de aer al betonului trebule determinat, prin masurare conform EN 2360-7, pentru beton de masd volumicd normala si beton greu si conform cu ASTM C 173, pentru beton usor. Confinutul de aer antrenat este prescris print-o valoare minima. Limita superioara pentru confinutul de aer este valoarea minima specifica plus 4% in valoare absolut 5.4.4 — Dimensiunea maxima a agregatelor Dimensiunea nominalé maxima a agregatelor se determind pe beton proaspat, aceasta trebuie masurata conform EN 933-1, Dimensiunea maxima a agregatului cum este definita in prEN 12620:2000 nu trebuie si fie superioard celei specificate. 5.5 Cerinfe pentru betonul intarit 55.1 Rezistenfa [Link] Generalitati Rezistonta se determina, pe baza incercarilor efectuate pe cuburi de 150 mm sau pe cilindri de 150 mm / 300 mm conform EN 12390-1, confectionate $i conservate conform EN 12390-2, din probele prelevate conform 12350-1. Pentru evaluarea rezistenfei pot fi utlizate, alte dimensiuni de epruvete i alte moduri de conservare, cu Gondia ea relaile stable cu valrie de refrnfé 8 alba o precize sufcienta si sé le documentate 3 inregistrate, [Link] Rezistenga la compresiune Rezistenta la compresiune trebuie determinata, si este simbolizata fa, c&nd este determinata pe epruvele cubice $i este simbolizata f..y cand este determinata pe epruvele cilindrice conform pr EN 12390-3:1999, 29SR EN 206-4 Alegerea Incercérifor pe cub sau pe cilindri pentru evaluarea rezistentei, trebuie deciarata ta timp de producator, inainte de livrare, Daca trebuie utilzaté o metoda diferit, aceasta trebule stabilit{ de comun acord intre elaboratorul specificatiei si producéitor. Daca nu existd prevederi contrari, rezistenta la compresiune se determinaté pe epnuvete incercate la 28 ile. Pentru anumite utiizari poate fi necesar de a specifica rezistenta la compresiune la termene mai scurte sau mai lungi de 28 zile (de exernplu elemente structurale masive), sau dupa conservare in condifi speciale (de exemplu, tratamentul termic). Rezistenla caracteristicd a betonulul trebuie s& fie egala sau superioard rezistentei la compresiune caracteristice minime, pentru clasa de rezistenta specificaté (a se vedea tabelele 7 $i8). Cand este probabil ca incercarie de rezisten{a la compresiune 8 dea valori nereprezentative, de exemplu belonul avand clasa de consistenfa CO, mai varlos decat S1, sau betonul vacuumat, atunci metoda de incercare trebuie modificaté sau rezistenja la compresiune poate fi evaluata in structura existenta sau in celemente de structura NOTA - Este indicat ca evalvarea rezistentel in structuri sau in elemerte de suuctura s8 se cazeze pe BIEN 13791:1999, [Link] Rezistenta la tractiune prin despicare Rezistenta la tractiune prin despicare a betonulul se determina prin incereari conform EN 12380-6. Daca nu existé prevederi contrare, rezistenfa la tractiune se determina pe epruvete incercate la 28 zite. Rezistenta caracteristice ta tractiune prin despicare a betonului, trebuie s8 fe egal sau superioaré rezistentei caracteristice la tractiune prin despicare specificate 55.2 Masa volumic& Dupa masa volumica uscat’, betonul este definit ca normal, usor sau greu (a se vedea definitile din 3.1). ‘Masa volumica a betonului dupa useare in etuva este doterminata conform EN 12390-7. Pentru betonul normal, masa volumied dupa uscare in eluva trebule 8 fie mai mare de 2000 kg/m’ st mai micd de 2600 kg/m’. Pentru betonul ugor masa volumica dupa uscare in etuva trebuie sa fie cuprinsd intre limitete claselor de densitate prescrise (a se vedea tabelul 9). Pentru betonul greu, masa volumicd dupa scare In etuva trebuie a fie mai mare de 2800 kg/m’. In cazuri particulare,cand masa volumicé este specificatd in termenil de valori prevézute, se aplicé o toleranté de + 100 kg/m’, 5.5.3 Rezistenta la penetrarea apei Rezistenta la penetrarea apei se determin pe epruvete incercate, metoda $i oriterille de conformitate trebuie sa fac obiectul unui acord intre elaboratorul specifioafie tehnice gi producator. ln absenta unei metode de incercari agreata, rezistena la penetrarea apei, poate Sa fie specificata indirect prin valori limita asupra compozitiei betonul $5.4 — Reactia la foc Betonul compus din agregate naturale conform 5.1.3, ciment conform 8.1.2, aditivi conform 5.1.5, adaasuri confom §,1.6 51 alte materiale minerale conform 5.1.1 sunt clasficate ca EURO clasa A gi nu necesita incercari " 6 _Specificatia betonului 61 Generalitati Elaboratorul specificatiei betonului, trebuie $4 se asigure cA toate cerinfele, pentru obtinerea proprietayior fnecesare ale betonului, sunt incluse in specificatia dala produc&torului, Elaboratorultrebuie de asemenea sa prevada toate cerinfele asupra proprietdtilor betonului, care sunt necesare la transportul dupa livrare, la punerea in opera, la compactare, la tratamentul initial $i toate tratamentele ulerioare. Specificatia trebuie s& includ’, daca este necesar, toate cerinjele speciale (de exemplu pentru obtinerea unui aspect arhitectonic): 41) Dacizia Comisiel din 9 septembrie 1994 (94/611 CE} publicaté In Jurnalul Oficial al Comunitati Europene nr. 241/25 in 9 septembrie 1994. 30SR EN 206-1 Elaboratorul trebuie s@ ia in considerare: + utlizarea betonului proaspat si Tinta; = conditile de tratament; - dimensiunile structuri (dezvoltarea ealduride hidratare); - agresiunile mediului inconjurator la care va fi expusa structura; - toate cerintele pentru agregatele aparente sau la finisarea suprafetelor, - toate cerintele referior la grosimea de acoperire sau la grosimea minimald a sec{iunilor, de exemplu dimensiunea maxima nominald a agregatetor; = toate restrictile de utiizare a materialelor componente cu aptitudine de ulilizare stabilité, de exemplu clasele de expunere. NOTA 1 - Prevederile valabile pe locul de utlizare @ betenului pot contine cerinte pentru edteva din consideratile de mai sus, Betonul trebuie specifcat sau ca beton prolectat si se referd in general la clasificarea data la capitolul 4 si la cerinjele enunjate la subcapitolele 5.3 si 5.5 (a se vedea 6.2), sau ca beton cu compozitie prescrisa specificand compozitia (a se vedea 6.2). Bazele proiectari betonului sau prescrierea compozitiei acestuia, {rebuie s se facd pe baza rezuttatelor incercarilor infjale (a se vedea anexa A) sau a informatilor obyinute dintr-o lung’ experienta acumulata cu un beton comparabil ludnd in considerare concifile de bazé asupra ‘materiatetor componente (a se vedea 5.1) si compozitia betonului{a se vedea 5.2 $i 5.3.2). Pentru betonul preseris este responsabititatea elaboratorului de specificatie de a se asigura of prescriptile Sunt conforme cu cerinfele generale ale EN 208-1 si compozitia prescrisd este capabila sa alinga performianfele asteptate pentru beton atat in stare proaspata cat gi intarit, Elaboratorul trebuie s@ find $i $8 aducé la zi documentatia referitoare la prescripte, pentru objinerea performantelor astepltate (a se vedea 95). In cazul betonului avand compozitia prescrsa intr-un standard, aceasta sarcina este responsabiltatea organismului national de standardizare NOTA 2 - Pentru betonul avand comporilia presons’, evaluarea conformitati este bazata numai pe conformitatea ‘compozitiel prescrise si nu. pa performantele asteptate de elaboratorul specificatiel 6.2 Specificafia betonutui cu proprietati specificate 6.24 Generalitati Specificatia betonului cu proprietati specificate trebuie etaborata cu ajutorul cerintelor de baza de la 6.2.2, care, trebuie indicate In toate cazunie, si al conditilor suplimentare de la 6.2.3 care trebule indicate atunci ‘end sunt cerute. Pentru prescurtarile de utiizat in speciticati (a se vedea capitolul 11). 6.2.2 Date de bazd ‘Spectficatia trebule s8 cuprinda: a) cerinje de conformitate cu EN 206-1; ») clasa de rezistenta la compresiune; ©) clasele de expunere (a se vedea capitolul 11, pentru specificafile prescurtate); ¢) dimensiunea nominala maxima a agregatelor: €) clasa de continu de cloruri conform tabelutui 10; In plus pentru betonul usor: )clasa de masa volumicd sau masa volumicd tinta; pentru betonul greu: 9) masa volumica tinta; a4‘SR EN 206-1 In plus pentru betonul gata de utlizare $i betonul de gantier: hy clasa de consistent, sau in cazuri speciale valoarea tinta a consistentei. 62.3 Cerinfe suplimentare Punctele urmatoare pot fi specificate prin cerinfe de performanta si prin metodele de incercari daca sunt adeovate: = tip sau clase speciale de ciment (de exernplu ciment cu céidurd de hidratare redusa); - tip sau clase speciale de agregat. NOTA 1 - in acest caz, compoziia betonulu pentru a reduce la minim efectele daunatoare ale veacte\alcli-siice este In responsebiltates elaboratorulu specitcaticl (a se vedee 5 23.4). + caracteristicle cerute pentru rezistenta la inghet-dezghet, de exemplu: continutul de aer (a se vedea $4.3): NOTA 2- Cand contnutul de ae! este specifica la Ivrare, trebule ca elavoratoru| specifcatioi sd tind seama de pierdenle ‘eventuale de aer la operatile de pompare, punere In opera, compactare, ete. ulterior lve - cerinfele pentru temperatura betonului proaspat cénd ele difera de ce de la 5.2.8; - oresterea rezistenfei (a se vedea tabelul 12): - degajarea cdlduri in perioada hidrataii + priza Tntarziat&; - rezistenta la penetrarea apel; = rezistenta la abraziune} - rezistenta la tractiune prin despicare (a se vedea [Link]); - alte cerinfe tehnice (de exemply, cerintele legate de realizarea aspectulul final sau de metode speciale de punere in opera, 63 Specificafia betoanelor de compozitie prescrisA 6.3.1 Generalitati Betonul trebuie specificat pe baza cerin{elor de la 6.3.2, care trebuie indicate Th toate cazuiie si cu ajutorul cerintelor complementare de la 6.3.3, care, trebule indicate la cerere. 63.2 Cerinte de baz ‘Specificatia trebuie s& cuprindd: 4) cerinjele de conformitate cu EN 206-1; b) dozajul de ciment; o){ipul de ciment si clase de rezisten{a; 4) fie raportul apaiciment, fie consistenfa, in termeni de clasa sau, in unele cazuri speciale a valoritinta NOTA - Valoarea specificati {trta) 2 raportului apé/ciment trebuie sa fie mai micd cu 0,02 pent toate valosile cerute, €) tip, categorie si continutul maxim in clorurt ale agregatelor, masa volumica maxima sau minima a agregatelor dupa caz, in cazut betonului usor sau al betonulul greu; 1) dimensiunea nominalé maxima a agregatelor si limitele granulometrice;SR EN 208-1 9) tip $i cantitate de aditivi sau adaosuri, daca este cazul; 1) In caz de utlizare de aditivi sau adaosuri, indicat privind originea acestor componenti si a caracteristicilor cimentului care nu se pot defin prin alte moduri. 63.3 Cerinfe suplimentare ‘Specificatia poate confine: ~ indicafi privind originea unora sau a tuturor componentelor betonului ca inlocuitor al caracterstcilor, pentru cele care nu pot fi definite altfel; - erine suplimentare pentru agregate; - cerinte privind temperatura betonului proaspat la livrare cand ea este diferita de cea de la 5.2.8; + alte cerinfe tehnice. 6.4 — Specificafia betoanelor de compozitie prescris printr-un standard Betoanele avand compozitia presorisé intr-un standard trebuie specificat citénd: + standard valabil p¢ locul de utilizare @ belonulul care dé cerinfele corespunzatoare; = notarea betonului dupa acest standard, Betonul avand compozitia prescrisé intr-un standard trebuie utilizat numai pentru: + beton de mas@ volumica normala pentru structuri armate sau nearmate; - clase de rezistenta [a compresiune pentru calcul < C16/20, clasa C20/25, cand este permisa prin prevederi valabile pe locul de utiizare a betonului; - clasele de expunere XO si XC1, fara situafile cand prevederile valabile pe locul de utiizare @ betonului permit si alte clase de expunere. Pentru restricflle asupra compozitiei prescrise a betoanelor standardizate (a se vedea 5.2.1). 7 Livrarea betonului proaspat 7.1 Informatif de la utilizatorul betonului pentru producator’ LUtitzatorul trebuie s& se puna de acord cu producatorul asupra: += data, oa $i ritrul fives sidaca este necesar, sa informeze producdtorul asupra: = transporturile speciale pe gantier, - metodele speciale (utilizate) de punere in oper’; - limitari asupra tipului de vehioule de livrare: exemplu de ti inditime sau greutate total. echipament cu sau faré de agitare, dimensiuni, 1) Acest standard nu cere ca informatile si fle fumizete sub o forma special, pentru ¢8 aceasta depinde ae relatiie dintre producitor si utlizator; de exemplu, In cazul betonului de gantier sau de produse prefabsicate, praducatorul de eton poate 4 gi utlizator. 33SR EN 206-1 7.2 Informatii de la producatorul de beton pentru utilizator”” Utiizatorul poate s8 ceard, cénd emite comanda, informatii privind compozilia betonului, ca s@ poata pune in ‘opera corect betonul proaspét, s2-i aplice metoda de tratament adecvat& si SA evalueze evolujia rezistentei Asttel de informatii trebuie furnizate, la cerere, de producdtor inaintea livréril, Informatie urmatoare trebuie furnizale pentru betoanele cu performanje specificate la cerere: 4) tipul gi clasa de rezistenta a cimentului sitipul de agregate: b) tipul de aditv,tipul $i continutul aproximativ de adaosuri, daca este cazul; ©) raport apai/ciment ti ¢) rezultatele Incercérlor efectuate recent, pentru acest beton, de exemplu: cele de control, al productiei sau Incercéi initiale; ©) cresterea rezistenfet, ‘) sursa materialelor componente. in cazul betonului gata de utilizare, informatie pot de asemenea sa fie furnizate, cand ele sunt cenute, prin referinta la, catalogul de compoziti de beton al producatorului unde se gasesc informatii detaliate referitor la ‘clasele de rezistent, clasele de consistent’, greutatea amestecurilor si ate date utile, Pentru determinarea duratei de tratament, informafile refertoare la cresterea rezisten{ei betonului pot sa fie date sub forma indicatorilor, din tabelul 12, sau sub forma unei curbe de evolutie a rezistente la 20 °C inte 2 zile $i28 zile. Tabelut 12 - Evolutia rezistentei betonului la 20°C Estimarea raportulul rezistenjelor fearon Evolufia rezistenjet Medie 20391<05 Lenta 20,15 $1 <0,3 Foarte lenta «015 Raportul rezistenjelor indicd cresterea rezistentei, corespunzatoare raportului intre rezistenta medic la ‘compresiune la 2 zilé (no) $i fezistenta medie la compresiune la 28 Zile (Fanze), determinate prin incercarile Initiale sau pe baza performanfelor cunoscute ale unui beton avand compozitie comparabil, Pentru aceste Incercai initiate, epruvetele destinate determinadi rezistenfei trebule prelevate, confectionate, conservate si incercate conform EN 12350-1 si EN 12390-1; EN 12390-2 si pr. EN 12890-3:1998. Producatorul trebuie sA informeze uiizatorul despre riscurile de sandtate la care se expune manipulind betonul proaspal, cum sunt cele cerute prin prevederile in vigoare la locul unde este uliizat betonul proaspat 1) Acest standard nu care ca informatie $8 fie furnizate sub o forma speciald, pentru cd aceasta depinde de relatile inire produedtor g1 utizator; de exemplu, in cazul betonului de gantier sau ce produse prefabricate, producdtorul de beion poate fg) utlizator 4SR EN 208-1 7.3 Bon de livrare pentru betonul gata de utilizare La fivrarea betonului, producatorul trebuie s8 emit8 utiizatoralui un bon de livrare pentru fiecare sarja de beton pe care sunt imprimate, stampilate sau inscrise cel putin informatie urmataare: = numele centralel de fabricare a betonului gata de utilizare: - numdrul de serie a betonutui; - data si ora de incdrcare, aceasta inseamna prim contact intre ciment $i apa; - numarul autovehiculului sau identificarea vehiculului; = numele cumparatoruly; - numele si ocalizarea gantierului - detalii sau referinte referitor la specificatii de exemplu numarul de cod, numarul de comanda; ~ cantitatea de beton in metri cubi; - declaratia de conformitate cu referinte la specificati si la EN 206-1; - numele sau marca organismului de certificare daca este cazul; - ora de sosire a betonului pe santier; ora de incepere a descarcari; + ora de terminare a descarca't In plus, bonul de livrare trebuie sa furnizeze detalile urmatoare: @) pentru betonul cu proprietali specificate, = olasa de rezisten + clasa de expunere; ~ olasa de continut de cloru - olasa de consistent sau valoarea finta; - valorile limita de compozitie a betonului, c€nd sunt speotficate: « tipul si clasa de rezistent& a cimentului, end sunt specificate; - tipul aditivilor gi adaosurilor, daca sunt specitieate; - proprietatile speciale, dacd au fost cerute; - dimensiunea nominala maxima a agregatelor; - pentru betonul usor sau betonul greu, clasa de mas& volumicd sau mase volumicd tinta; »b) pentru betonul avand compozitia prescrisa: + detalii referitoare la compozitie, de exemplu dozajul de ciment si daca este cerut,tipul de aditivi; + fie raportul apaiciment, fie consistenta in termen de clasa Sau de valoarea tinta tn functie de specifica = dimensiunea nominald maxima a agregatuli in cazul unui beton avand compozitia prescrisa Intr-un standard, informatile care sunt date trebule sa fle conforme cu prevederiie din standardul corespondent, 36‘SR EN 206-1 7.4 Informatii ta livrare pentru betonut de santier Este de asemenea important de a utiliza informafille corespunzatoare, precum cele cerute in 7.3 pentru bonul de livrare in cazul betonului fabricat pe santier, pentru santiere mari cand sunt utilizate mai multe tipuri de beten, sau cand producatorul de beton nu este cel responsabil de punerea sa in opera. 7.5 Consistenta la livrare In general, toate adacsurile de apa gi aditivi sunt interzise la livrare. in cazuri speciale apa sau aditivii pot fi addugaji cand aceasta este efectuata in responsabilitatea producatorului in vederea aducerii consistentei la valoarea specificata, sub rezerva c valorile limit& permise prin specificatie nu sunt depasite $i cd aceasta adaugare de aditiv este prevazuta prin proiectarea compozitiei betonului. Toata cantitalea de apa suplimentara sau de aditivi adéugati in camionul melaxor trebuie inregistrata in bonul de livrare, in toate cazurile, Pentru reamestecare, a se vedea 9.8 NOTA - Daca canttatea oe apa sau adv adaugats pe garter In camlonut malexor condice la depagirea canta adnise prin spectfoabe,trebure ca garja de beton 88 fie invegistata ce " necorforma *, pe bonul de ware. Partea care solicit acest adaos este responsabiid de consecinte gi este de accrd ca 84 fie Inregistrata pe bonul de livrare. 8 Controlul conformitatii gi criterii de conformitate 8.1 Generalitati Controlul de confonmitate cuprinde o combinatie de acjiuni si de decizii de vat conform regulllor de conformitate adoptate in avans, pentru verificarea conformitafii betonului cu specificatile, Controlul de conformitate face integral parte din controlul de productie (a se vedea capitolul 9). NOTA - Caracteristoile betonului utiizat pentru controlul de conformitate sunt cele masurate grin Incereati cecente Ltlizand procedur standardizate. Valorie reale ale caracteristicllor betonulu tn structura pot diferi de cele determinate prin Incereaii, ele cepind, de exemplu de cimensiunile sttuctuni, punetee in opera, compactatea, traterea gi conditiie Planul de esantionare, planul de incercairi si crterile de conformitate trebuie s@ fie conforme cu procedurile date in 8.2 51 8.3. Acestea se aplicd de asemenea betonului pentru elemente prefabricate, in afara situalitor in care prevederile specifice de produs contin un ansamblu de cerinte echivalente. Daca frecvente de egantionare superioare sunt cerute de elaboratorul de speciicati, acestea trebuie sa faca obiectul unui cord prealabil. Pentru proprietalile neacoperite in acest articol, planul de esantionare sau de tncercér, metodele de incercari si crterile de conformitate trebuie sé facd obiectul unui acord intre producator si elaboratorul de specifica Locul de egantionare pentru incercavile de conformitate trebuie ales astfel Incat caractersticle cerute s1 ompozitia betonului s4 nu sufere modifcdri semnifcative inre locul de egantionare si locul pus la dispozitie. Jn cazul betonului usor fabricat cu agregate nesaturate, egantioanele trebuie prelevate de la locul de livrare. And incercarile pentru controlul productiei sunt aceleasi cu incercarile cerute pentru controlul conformitati, este permis de a le lua in consideratie pentru evaluarea conformitaqi. Conformitatea sau neconformitatea este judecata in raport de criterile de conformitate. Neconformitatea poate conduce la actiuni supimentare pe locul de producti si pe santier (a se vedea 8 4). 8.2 Control de conformitate al betonului cu proprietti specificate 8.2.1 Control de conformitate al rezistentei la compresiune 8244 Generalitati Pentru betonul de masa volumica normata sau betonul greu aparingnd claselor de rezistent® cuprinse intre C8/10 $i C55/67, sau pentru betoanele ugoare de clasele LC8/9 la LC55/60, egantionarea $i incercarile de conformitate trebuie sd fie efectuate fie pe fiecare compozifie de beton luat individual, fie pe familii de beton 36SREN 206-1 a c&ror corespondenta este stabilta (a se vedea 3.1.14), determinate de catre producator, daca nu exista un acord contrar. Conceptul de familie de beton nu se aplica betoanelor de rezisten{a ridicata. Betonul usor nu ‘rebuie amestecat cu familile continand beton de masa volumic’ normald; betoane usoare realizate cu agregate pentru care se poate demonstra similartatea, pot firegrupate tn proprile lor fami NOTA - Pentru recomandatle prvind selefia faililor de beton, informa mai detalate pentru apicarea conceptuul de famille beton sunt date In raportul CEN (13801), @ se vedea la anexa K Pentru familile de beton producditorul trebuie sf efectueze controlul pe ansamblul membrilor familie! esantionarea trebuie efectuata pe ansambiul gamel de betoane produse in cadrul familie ‘Cand incercavile de conformtate se aplicé unei famiti de beton, un beton de referinta este selectionat fie din mijlocul gamei de beton din familie, fie cel mai comun produs. Relati sunt stabilte intre fiecare compozitie de beton din familie gi betonul de referinta astfel inc&t s4 se poata transpune rezultatele incercarilor de rezisten{é la compresiune ale fiecéruia dintre betoanele din familie, la betonul de referinya. Aceste relati ‘rebuie sd fie verificate, pe baza rezultatelor incercarilor de rezistenta la compresiune obtinute in perioada initiaa $i 7n fiecare perioad& de evaluare si in cazul unor schimbéni semnnificative ale condifitor de producti. in plus, cand se evalueaza conformitatea unei famili, trebuie confirmat c4 flecare beton individual apartine tamiliel (a se vedea [Link]) CO distinctie trebuie facuta Intre productia inijala $i productia continua in planul de esantionare si de incercari sicriterile de conformitate aplicabile flecdrei compozifi de beton sau familllor de betoane. Productia iniialé acoperd perioada de productie pana la obfinerea a minimum 25 rezultate de incercari Productia continua este atinsa cand minimum 35 rezultate de incereari se objin pe 0 perioad’ ce nu depageste 12 luni. Daca productia unei compozitiindividuale sau @ unei famili de beton a fost infrerupta pe timp de minimum, 12 luni, producatorul trebuie s& utiizeze din nou planul de egantionare si de inoercan si crterile ca pentru productia initial Daca rezistenfa este specificaté pentru termen diferit, contormitatea se evalueazd pe epruvete incercate fa termenul specificat. Cénd trebuie efectuaté evaluarea unui volum definit de beton apartindnd unei populatii verificate conform cerintelor privind caracteristcile de rezistenfa, de exempla exista dubil asupra cailttii unei gaje sau a unul amestec, sau cénd intr-un caz special, specificatia o cere, acestea trebuie sa fie confor anexei B. [Link] Plan de esantionare si incercéri Probele de beton trebuie selectionate obligatoriu si prelevate conform EN 12350-1, Esantionarea trebuie efectuata pentru flecare familie de beton (a se vedea 3.1.14) produs in condi dovedite ca find uniforme. Frecventa minima de esantionare $i de incercare a betonului trebuie s fie, conform cu tabelul 13, alegénd frecventa care da cel mai mare numar de probe, pentru producti initialé sau continué dupa caz. Desi exigentele previzute in 8.1 se aplica esantionari, probele trebuie prelevate sub responsabilitatea producatorului dupa toate adaugirle de apa sau de aditivi in beton. Prelevarie de probe inainte de addugarea plastifiantior sau superplastifiantilor, pentru ajustarea consistentei (a se vedea 7.5) sunt permise sub rezerva ca prin incercain intiale s-a demonstrat ca plastifiantul sau superplastifiantul in doza utlizat, nu au efecte negative asupra rezistentei betonului Rezultatele incercdrilor trebuio sa fie cele obtinute pe o epruveta sau media rezultalelor ond sunt supuse ‘Incereéiior la aceeasi varsté minim dou epruvete provenind din aceeasi proba. Cand imprastierea rezultatelor tncercarilor, obtinute pe cel putin doua epruvete confectionate din aceeasi proba, este mai mare de 15% fal de medie, aceste rezultate nu trebuie luate In consideratle, afard de cazul dacé 0 investigare foarte aprofundata, permite s4 se gaseasca o explicajie valabild, pentru a nu {ine seama de una din valorile incercarilor. 37SR EN 206-1 ‘Tabelul 13 - Frecventa minima de egantionare pentru evaluarea conformitat Frecventa minima de egantionare De la primii 50 mde producti” Productia rim 60 m* i din productie | Beton cu certifcarede | Beton fara ceriicare de control a productiei ‘control a producti Initial (pana ce au fost ‘ egantion la lecare ‘objinute minimum 3esantioane | 200 m’ sau 2 esantioane . 35 rezuttate) pe sapiémana de productie | 1 esantion Je fiecare 150 m° sau ina? (odeta 1 egantion fa lecare 1 egantion pe zide 36 rezuttate) de productic * Esantionarea trebule repartizaté pe ansamblul productiei si normal nu trebuie s comporte mai mutt de un esantion la 25 m*. Cand abaterea standard calculat’, pentru ultimele 15 rezultate ale incercarilor este superioara la 1.37 <, frecventa de esantionare trebuie 4 fie (adusa la) frecventa ceruté pentru productia inifiala pana la obfinerea urmatoarelor 35 rezultate de incercari [Link] Criterii de conformitate pentru rezistenta la compresiune Evaluarea conformitati trebuie s8 se fac pomind de ta rezultatele incercanilor obtinute in cursul unei Perioade de evaluare care nu trebuie sa depageasca ultimele douasprezece luni Conformitatea rezistentei la compresiune a betonului este evaluatd pe epruvete incercate la 28 zie" acord cu [Link] pentru: ‘orupe de" n” rezuitate de incercan consecutiv cu sau fara suprapunere (incdlecare) fay criteria 1) = flecare rezultat individual de incercarif, (erteiul 2); NOTA - Critedie de conformitate sunt dezvoltate pe baz de rezultate care nu se suprapun (inoalecd). Aplicarea rtesilor la rezultate de incercan care se supragun cregte nscul de respingere. Conformitatea este confirmata daca cele doua cnteri date in tabelul 14 pentru productia iniiala sau continua sunt satisfacute. Cénd conformitatea este evaluat pentru o familie de beton. criteriul 1 trebuie aplicat betonului de referinia, {inand cont de toate rezuttatele incercarilor transpuse in familie: crteriul 2 trebuie aplicat la rezuttatele incercatilor de origine. Pentru a confirma cA fiecare formula apartine familie), media tuturor rezultatelor Tncercarilor brute fer, pentru © formula unica va fi evaluata pe baza crteriului 3 indicat in tabelul 18, Toate betoanele ce nu satisfac acest criteriu trebuie indepartate din familie gi conformitatea sa este evaluata individual. 4) Daca rezistenta esta specifcata pentru un termen (varsta)ciferité, conformitatea este evaluatd pe epruvete incercate la vatsta specificata 38SR EN 206-4 Tabelul 14— Criterii de conformitate pentru incercarile de rezistenta la compresiune Productia Numérul "n "de Criteriul 1 rezultate de incercdri emu grupe de Media an" rezultate Fiecare rezuttat Tezistenta la (fon) incivcual al incercarlor compresiune Nimen? (fe) NA ‘nial 3 2 heat Blas Continua 15 2 hat 1486 Ee) ‘Fabelul 15 — Criterii de confirmare pentru membrii unei familii Numarul" i de rezultale de ‘ncereari pentru rezistenta la compresiune a unui singur Media an rezutate (ln), beton pentru un singur membru al familie! z 3 7 5 @ Initial abaterea standard trebuie calculata pentru minimum 36 de rezultate consecutive de incercairi obtinute pe 0 perioadé mai mare de (rei luni si care este imediat precedent perioadei de producfie pentru care ‘rebuie verificat conformitatea. Aceasta valoare trebuie luata in consideratie ca estimare a abateri standard sa populatiel. Valabllitatea valorilor retinute trebuie verificata pe durata productiei. Doud metode pentru faciltarea estimérii valor c sunt permise, alegerea metodei trebuie facuta in prealabit: -Metoda t Valoarea iniiald a abateri standard poate fi aplicata pe durata perioadei uterioare pentru care conformitatea trebuie veriicaté daca abaterea standard a uttimelor 15 rezuitate (Sis) nu se abate semnificativ de la valoarea adoptata pentra abaterea standard, Aceasta este considerata ca valabilé cu conditia ca: 0.63.0<85<1,375 Cand vatoarea lui Siz se situeaza in afara acestor limite, trebuie determinald o noua valoare pentru folosind ultimele 35 rezultate objinute la incercar -Metoda 2 Noua valoare a iui c poate fi estimata plecand de la un sistem continu si aceasta valoare este adoptata. Sensibilitatea sistemului trebuie sa fie mai mare sau egald cetei de la metoda 1 Noua vatoare estimata a « trebuie aplicat’ pentru perioada urmatoare de evaluare. 8.22 — Control de conformitate al rezistentei la tractiune prin despicare 82.24 Generalitati Se aplica [Link], dar nu se aplica conceptul de familie de beton. Fiecare compozitie de beton trebuie evaluat separat. 39SREN 206-1 8.22.2 Plan de esantionare gi de incercari Se aplica [Link]. [Link] Criterii de conformitate pentru rezistenta la tractiune prin despicare And rezistenja la tractiune prin despicare a betonului este specificatd, evaluarea conformitaji trebuie sa se fac luand rezultatele Incercarilor pe durata unei perioade de evaluare care nu trebuie s4 depaseasca utimele douasprezece luni. Evaluarea conformitati rezistente la tractiune prin despicare a betonului se face pe epruvete incercate la 28 Zile, exceptand situafile cand este specificald o varstd diferité conform [Link] pentru + grupe de "n rezultate de incercari consecutive care nu se suprapun Sau Se suprapun fy, (crteriul 1); = fiecare rézultat individual al incercéirlor {criteria 2) Conformitatea rezistentei la tractiune prin despicare (f,) este confirmata dacé rezultatele incercatilor satisfac ambele crteri prezentate in tabelul 16 pentru produc intiala sau continua, dupa caz. ‘Tabelul 16 — Criteriile de conformitate pentru rezistenta la tractiune prin despicare Numarut* n "de Criteriul 1 Criteriul 2 rezultate Tn grup Media an Fiecare rezuttat rezuitate (fs) individual al Nem’ incercérilor () Nim? Initia 2 fy 08 Continua 2 he 148 Prevederile referitoare la abaterea standard din [Link] trebuie aplicate in mod similar. 82.3 Control de conformitate pentru alte proprietafi decat rezistenta [Link] Plan de egantionare gi de incercari Probele de beton trebuie selecfionate aleatoriu si prelevate conform EN 12350-1 Esantionarea trebuie efectuata pe flecare familie de beton produs in condi presupuse a fi uniforme. Numarul minim de probe $i metodele de Incercare trebule s& fe conform cu tabelele 17 gi 18. [Link] Criteri de conformitate pentru ate proprietati decat rezistenfa Cand sunt specificate alte propriotati ale betonului decat rezistenta, evalvarea conformitafitrebuie efectuata pe durata productiei, perioada de evaluare nu trebuie s& depageasca 12 luni, Conformtates betonului este evaluaté tinand seama de numérul rezultatelor Incercdiilor consecutive, ‘objinute in perioada de evaluare care depaseste valorile limité specificate, limitele claselor sau tolerantele valorilor tint, $i comparand totul cu numdrul maxim permis (metoda atnbutelor) Conformitatea cu caracteristicle cerute este confirmata daca: = numarul rezultatelor incercastlor care se sityeaza tn afara valarilor limits specificate, a limitelor claselor sau Tolerantolor la valoritefinld, nu este mai mare decat numarul din tabelul 19a sau 190 asemenea celor din tabelut 17 $1 18, Ca altemativa in cazul (AQL= 4%), condi se pot baza pe un control prin masurare, ‘conform ISO 3981:1994, tabelul Il-A (NQA = 4%) c&ind numérul de acceptare este cel din tabelul 19a. toate rezultatele individuale ale incercarilor se situeazé in abaterea maxima admisibila data in tabelele 17 3118; 40‘Tabelul 17 - Criterii de conformitate pentru alte proprie! Metodade —) Numarul mini Incercare sau | de probe sau de ‘metoda de determina determinare Numarul de ‘acceptare Abaterea maxima admisé 2 rezuttaleloc individual ale Tincercarilor in raport ou limitale claselor specificate sau cu tolerantele vatorilor tint SREN 206-1 i decat rezistenta Limita inferioara Limita superioara Densitatea EN 12390-7 conform betonului grew tabelului 13, pentru rezistenfa la compresiune ase vedea tabelul 19a = 30 kgim? ir iita® Densitatea EN 12390-7 conform betonului usor tabeluiui 13, pentru rezistenfa la compresiune ase vedea tabelul 19a = 30 kgim® +30 kg/m? Raportul apa/ciment | ase vedea | odeterminare | asevedea | faralimita® | +0,02 pezi tabetul 19a Dozajul de ciment odeterminare | asevedea | -10kgim? | fara limita? pe zi tabelul 194 Continutul de aer £N12350-7 | oprovape | asevedea | -0.5%In | +1% in antrenant in betonul | pentru betonul | productia unei | tabelul 18a | —valoare valoare proaspat de densitate zile dupa absolut | absolut normala gi stabilizare betoane grele ASTMC 173 pentru betonut usor ‘Conjinutulde clorun | asevedea | determinarea fara ima’ | nu este din beton $27 trebuie sa se admis efectueze, nici o valoare pentru fiecare superioara compozitie de beton sitrebule repetata in cazul cresteril confinutului de ‘cloruri in afara cazurilor in care limitele sunt specificate aSR EN 206-1 ‘Tabelul 18 - Criterii de conformitate pentru consistent Abaterea maxima admisibila pentru rezuitatele individuale ale incereéilor in raport Numarul minim de probe | Numar de cu limitele claselor Metoda de incercare Specificate sau cu sau determing! a00eptare | ee le valoritor tint limita’ limita inferioara | superioara ‘Compararea fiecare amestec, pentru : : - vizuala | aspectului cu un livrare in autovehicule espect normal de beton de consistenta specificata Tasare EN12350-2 | Dfrecventa conform cu Jase vedea | -10mm | +20mm+ tabolul 43, pentru rezistenfa | tabelul 19 30 mm? la compresiune vebe EN 12350-3 ‘ase vodea +2sec, ii) in cazul determinacii tabelul 196. +4 sec” conjinutului de aer Gradul de EN 123504 ase vedea +0,03 compactare i) caz de dubiu ta tabelul 19b examinarea vizuata Raspanditea| EN 12350-5 ase vedea +30mm tabelul 19b +40 mm? “jn absenfa limitei superioare sau inferioare Tn olasele de consistenta la care se refera, aceste abateri nu se aplicé, ° Se aplica numai pentru incercarile de consistenta efectuate asupra descarcarii intiale din camionul malaxor (a se vedea 5.4.1). 8.3 Controtul conformitafii betonului de compozifie prescrisa, inclusiv a betoanelor de compozifie prescrisé printr-un standard Flecare amestec de beton de compozilie prescrisa trebule sé facd obiectul unei evaluari a conformitati, in ceea ce priveste dozajul de ciment, dimenslunea nominal maxim a agregatelor si proportile acestora, ac sunt specificate si in caz contrar, raportul apaiciment. precum si cantitatea de aditivi sau adaosun. Cantitaile de ciment, de agregate (fiecare de dimensiunile, sorturle specifcate), de aditivi si adaosuri, care sunt consemnate in registrul de productie sau imprimate de inregistratorul de cAntarri, trebuie sa corespunda cu toleranjele date in tabelul 21 $1 raportul apa/ciment trebuie $8 corespunda la o abatere de + 0,04 a valorii specificate. in cazul betoanelor avand prescrise printr-un standard tolerantele echivalente pot fidate standardele corespondente. ‘Cand conformitatea compozitie: betonului trebuie evaluatd prin analiza betonului proaspat, metodele de ncercare si limitele pentru conformtate trebuie sé faca obiectul unui acord prealabil intre utilizator $i producator tinand seama de imitele mentionate mai sus $i exactitatea metodelor de incercai. Cand este evaluat conformitatea consistentel, se aplicd paragrafele corespunzatoare de la 822 si tabelul 18. Conformitatea pentru -tipul de ciment si clasa de rezistenta; - tipul de agregate; 42‘SR EN 206-1 + tipul de aditiv sau de adaos, daca este cazul; ~ provenienta componentilor din beton daca este specificata ‘rebuie sa fie evaluata prin comparatie intre inregistrarile din registrul de productle $i documentele de livrare a componentelor. cu cerintele specificate, Tabelul 19a gi 19h - Numarul de acceptare pentru criteriile de conformitate aplicabile altor caracteristici decat rezistenta Tabelul 198 Tabelul 190 AQL = 4%. AQL = 15% Numar de rezutate Numarde Numar de rezuttate | Numar de de Incereari acceptare e incercsirl acceptare de la 1 pana la 12 0 dela 1 pand la2 0 de la 13 pand la 19 1 de la 3 pana ta 4 1 de la 20 pnd la 31 2 dela 5 pand ta 7 2 de la 32 pana la 38 3 de la 8 pana ta 12 3 de la 40 pana la 49 4 de la 13 pand la 19 5 de la 0 pana la 64 5 de la 20 pand ta 31 7 de la 65 pana la 79 6 de la 32 pana ta 49 10 de la 80 pana la 94 7 de fa 50 pana la 79 14 ela 05 pant la 8 de la 80 pana la 100 2 Pentru un numér de rezultate de incercari > 100, numerele de aoveptare corespunzétoare pot fi preluate din tabelul 2A al ISO 2859-1:1989 8.4 Actiuni intreprinse in caz de neconformitate a produsuiul ‘Masurile urmatoare trebuie luate de producator in caz de neconformitate: - verificarea rezultatelor incercaritor si dacé acestea sunt valabile, luarea de mAsuri pentru eliminarea erorilor; = dac& neconformtatea este confirmaté de exemplu prin repetarea incercéiror, intreprinde actiuni de coreciie, precum revizuirea de catre conducere a procedutilor de control al productiet; - cand se confirma neconformitatea cu specificalia care nu a fost evidentjaté in momentul ivréri, avertizeaza elaboratorul i utlizatorul pentru a evita toate pagubele in consecinta, = consemneaza actjunile privitoare la punctele precedent Daca neconformitatea betonului rezuté dintr-un adaos de apa sau de aditiv pe santier (a se vedea 7.5) producatorul nu este obligat sd ia masuri daca lui is-a cerut acest adaos. NOTA - Daca producdtorul a avertizat ¢ neconformitate a betonulul sau daca rezuttatele Incerca\ilor de contormitate nu sunt conforme cu cerintele, Teercén suplimentare conform EN 72504-1, pe carcte prelevate din structure sau 0 combinalie de incercati pe carote gi Incercari nedistructive pe structura sau elemente de exemplu conform EN 125042 sau prEN 12404-3:1999. Recomandéri pentru evaluarea rezistentei in structur& sau elements componente ale structui sunt date in prEN 13701 1999, 43SR EN 206-1 9 Controlul productiei 9.4 Generalitati Toate betoanele trebuie supuse controlului de productie sub responsabilitatea producdtorului, Controtul productiei cuprinde toate masurile necesare pentru mentinerea caracteristcilor betonului in conformitate cu condifile specificate. Ele includ: - selectarea meterialelor, = proiectarea betonulu; ~ produetia betonul - inspectile gi incercarile; + utiizarea rezuttatelor incerearilor pe materiale componente, pe betonu) proaspat si intérit si asupra ‘echipamnentelor, - daca este cazul, inspectia echipamentulul de transport a betonului proaspa; - controlul de conformitate pentru care prevederile sunt indicate la capitolul 8. Cerinfele pentru alte aspecte ale controlului productiet sunt date Tn urmaétorul capitot, Aceste cerinfe trebule 8a fie considerate findnd seama, de modul gi volumul producti, de lucrare, de echipamentele speciale, de procedure si regulile in vigoare pe locul de productie si de utiizare a betonului, Cerinfe suplimentare pot si fle necesare in funcile de situatia speciala pe locul de productie sau pentru cerintele specificate ale structurilor sau elementelor speciale de structura. NOTA Capitlu9 fine seama de principle standardul EN ISO 900% 9.2 Sisteme de control al productiei Responsabilitatea, autoritatea $i relate intre persoanele insarcinate cu conducerea, executia si venficarea lucrérilor ce afecteazé calitatea betonului trebule definite si documentate inti-un sistem de control al productiei (manual de control al productie). in particular, aceasta inseamna ca intreg personalul are nevoie de 0 anumita libertate de organizers si de anumité putere de decizie pentru reducerea riscului de beton rneconform si pentru a identifica si consemna toate problemeie de caltate, ‘Sisternul de contol al produgjiei rebuie revizuil cel putin odaldi la doi ani de catre conducerea producdtorului pentru a se asigura de aptitudinea sa de utlizare si de eficacilatea sa. Dosarele acestor revizuiri trebuie pastrate cel pulin trei ani, daca nu exista obligafi gale care sa impuna 0 perioada mai lunga. Sistemul de control al productiei, trebuie s& contind proceduri si instructiuni atent documentate. Aceste prevederi si instructiuni trebuie, daca este cazul sa fie stabilte in raport cu prescriplile de control prevazule in tabelele 22, 23 si 24. Frecventa Incercarilor si inspectilor prevazute de cétre producitori trebuie sa fie documentata. Rezultatele incercaritor $1 inspectilortrebuie sd fie Inregistrate 9.3 Datele inregistrate si alte documente Toate datele referitoare la controlul productiei trebuie sa fie inregistrate, a se vedea tabelul 20. Datele referitoare la control Tn produetie trebuie conservate timp de minim trei ani, daca nu exist obligati care s& impuna o perioada mai lunga. 44‘SR EN 206-1 ‘Tabelul 20 - Datele inregistrate si alte documente daca este cazul Datele inregistrate si ate documente Cerinfe specificate Caiet de sarcinita contract sau rezumatul cerinfelor Ciment, agregate, aditivi, adaosuri Numete furnizoritor $i sursele ‘ncercari asupra apei de amestec (nu se cer pentru | Data si locul preleva apa potabilay Rezuitatul incercéiitor Data si rezuttatele inceredirilor Descrierea betonutui Inregistrarea maselor componentilor pentru un amestec sau pentru 0 sarja (de exemplu dozajul do ciment) Raportul apa/ciment Continutul de cloruri Codul de membru al farilei i Data sTocul prefevari probe Inceroari pe betonul proaspat Destinajia in lucrare, daca este cunoscuta Consistenta (metoda utilizata $i rezuhatele) Densitatea, cand este specificata ‘Temperatura betonului, cAnd este specificata Continutul de aer, cand este specificat Volumul de beton din amestecul sau din sarja testata Numéirut $i codul epruvetelor pentru incercdiri Raportul apavciment, cand este specificat ‘Incercari asupra materialelor componente ‘Compozitia betonului incercaci pe betonul intart Data incercarii Codul si varsta epruvetelor Rezultatul incercarilor de densitate side rezistenté ‘Observatli speciale (de exemplu profilul de rupers neobisnuit al epruvetelor) Evaluaree conformitafi Conformitate/neconformitate cu specifcatile ‘Suplimentar pentru betonul gata de uthizare Numele cumparatorului Identificarea_santierului, de exemplu locul de constructio. ‘Numarul si data bonului de livrare, corespunzator Incercarior | Bonul de livrare Suplimentar pentru elementele prefabricate Date supfimentare sau diferite, pot sa fie cerute de standardul specific de produs 9.4 — Incercari incercarile trebuie efectuate conform cu metodele de incereare date in prezentul standard (metode de ‘incercare de referinfa). Alte metode de incercare pot de asemenea sé fie ullizate in masura in care a putut Sa fie stabilté 0 corelatie sau o relate iabilé Intre rezuttatele obtinute cu aceste metode de incercarl gi cele de la metodele de referinta. Valabilitatea acestei rela fabile sau a acestei corelafi trebuie sa fie verificatd la intervale adecvale. Aceasta verificare trebuie sa fie efectuat’ pentru fiecare Joc de productie in care se lucreazé in confi Giferite exceptand situatile in care corelafia a fost stabilitd prin standarde najionale sau prin prevederi in vigoare la locul unde este utilizat betonul. 6