UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA ŞTIINŢE ECONOMICE

DEPARTAMENTUL FINANȚE ȘI BĂNCI

EVALUAREA SUSTENABILITĂȚII FINANCIARE A APL REZINA

RAPORT DE EVALUARE A CAPACITĂȚILOR APL REZINA

Lucrul individual la disciplina: Control financiar

Autori: Iordan Valentina,

Mihelea Olga,
Brânză Liliana,
Latuș Natalia,
Pogor Cristina,
Grama Mariana,
Mardari Ana,
Carp Ana,
Vacaru Adrian,
Lebedeva Olga,
Grupa FB181 F/R
Conducător ştiinţific: Dragomir Lilia, dr., conf. univ.

CHIŞINĂU 2021
 CUPRINS

INTRODUCERE………………………………………………………………………………...3

I. CARACTERISTICA GENERALĂ A RAIONULUI REZINA………………………….....4

II. DETERMINAREA SUBPROGRAMELOR ÎNSCRISE ÎN BUGETUL APL REZINA

…………………………………………………………………………………………………….6

III. DETERMINAREA SURSELOR DE VENITURI BUGETARE LOCALE ȘI

CHELTUIELILOR BUGETARE LOCALE………………………………………………..…9

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI…………………………………………………………...15

BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………………………….…16

ANEXE……………………………………………………………………………………….....17

2
 INTRODUCERE
Bugetul este o categorie fundamentală a ştiinţei finanţelor, deoarece el este expresia
financiară a programului de acţiune a statului pe perioada de un an. Deci bugetul este, în primul
rând, un plan de management public, o serie de instrumente de natură bugetară, utilizate de
autorităţi pentru a influenţa viaţa social-economică a statului şi a o orienta în direcţia strategică
dorită pentru viitor.

Actualitatea temei cercetării derivă din oportunitatea de a evalua sustenabilitatea financiară

a APL Rezina și de a intra în esența faptului că bugetul APL este oglinda implicării autorităților
prin instrumente bugetar-fiscale în economie, în viața socială, precum şi capacitatea acestora de a
constitui finanțele unității administrativ-teritoriale şi a le gestiona în contextul unei economii în
tranziție.

Problema cercetării este reprezentată de necesitatea cetățenilor de a cunoaște cum se

colectează și cum se cheltuie banii din bugetul local, de a interveni cu idei și propuneri de cheltuire
a banilor, de a semnaliza neregulile și de a monitoriza procesul de implementare a acțiunilor, fapt
ce, la nivel de comunitate, ar conduce la responsabilizarea funcționarilor în gestionarea banilor
publici, reducerea corupției și fraudei în administrarea bugetului local, distribuirea mai echitabilă
a bunurilor și serviciilor locale, incluziune socială – amplificarea vocii oamenilor săraci sau
grupurilor marginalizate din localitate.

Obiectul cercetării este bugetul administrației publice locale Rezina, cu aspectele sale:
subprogramele înscrise în bugetul APL, sursele de venituri și cheltuieli bugetare locale.

Scopul cercetării constă în analiza bugetului local si evaluarea capacității APL de a gestiona
corect și eficient cu resursele financiare locale.

Termeni-cheie: buget local, cheltuieli bugetare locale,venituri bugetare locale.

3
 I . CARACTERISTICA GENERALĂ A RAIONULUI REZINA

Raionul Rezina este un raion în nord-estul Republicii Moldova cu centrul în orașul Rezina.
Raionul Rezina este administrat conform prevederilor Legii privind administrația publică locală
prin intermediul autorităților publice locale de nivelul I și II, care se constituie în urma exercițiilor
electorale locale și activează pe teritoriul raionului în condițiile prevăzute de lege în scopul
promovării intereselor generale ale locuitorilor săi.

De gospodărirea treburilor publice a întregii unități administrativ-teritoriale se ocupă

Consiliul raional Rezina, format din 27 de consilieri, și președintele raionului, ales de membrii
consiliului.

Consiliul raional este autoritatea reprezentativă și deliberativă a raionului Rezina. Printre

cele mai importante prerogative ale Consiliului raional se numără aprobarea și amendarea
bugetului raional anual, administrarea bunurilor din domeniile public și privat ale raionului, luarea
deciziilor privind lucrările de proiectare, construcție, întreținere și modernizare a drumurilor,
podurilor, fondului locativ, aprobarea de strategii, prognoze, planuri și programe de dezvoltare
social-economică a raionului, etc.

La alegerile locale din 20 octombrie 2019 în Consiliul raional Rezina au fost aleși 27 de
consilieri [Anexa 1], care reprezintă șapte formațiuni politice. Mandatele noilor consilieri raionali
au fost validate la 30 octombrie 2019 de Judecătoria Orhei (sediul Rezina), iar activitatea
Consiliului a demarat la 18 noiembrie, odată cu desfășurarea primei ședințe a acestuia în noua
componență și înmânarea legitimațiilor de consilier. La ședința din 25 noiembrie 2019, Consiliul
raional l-a votat pe reprezentantul Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), Valeriu
Ciorici, în funcția de președinte al raionului Rezina.

Atribuțiile Președintelui raionului Rezina:

a) Gestionează activitatea autorităţii publice;
b) Coordonează activităţile subdiviziunile Consiliului raional inclusive ale Direcţiei finanţe;
c) Contribuie la realizarea măsurilor de protecţie a populaţiei în caz de situaţii excepţionale
şi ia măsuri de prevenire a acestora, de reducere a prejudiciului şi de lichidare a consecinţelor;
d) Exercită funcţia de ordonator principal de credite al raionului.

4
 Pornind de la domeniile de activitate ale autorităţilor administraţiei publice locale de
nivelul al doilea stabilite la art.4 alin. (2) din Legea privind descentralizarea administrativă,
consiliul raional realizează în teritoriul administrat următoarele competenţe de bază:

a) aprobă organigrama şi statele de personal ale aparatului preşedintelui raionului, ale

direcţiilor şi ale altor subdiviziuni subordonate consiliului raional, precum şi suma totală a
cheltuielilor necesare pentru asigurarea activităţii lor;
b) aprobă bugetul raional, contul de încheiere a exerciţiului bugetar, precum şi modul de
utilizare a fondurilor speciale;
c) decide privind administrarea bunurilor domeniilor public şi privat ale raionului;
d) decide, în condiţiile legii, darea în administrare, concesionarea, darea în arendă ori
locaţiune a bunurilor domeniului public al raionului, precum şi a serviciilor publice de interes
raional;
e) decide, în condiţiile legii, vânzarea, privatizarea, concesionarea, darea în arendă ori
locaţiune a bunurilor domeniului privat al raionului;
f) decide efectuarea auditului intern;
g) decide organizarea, în limitele competenţei sale, a serviciilor publice de interes raional şi
aprobă tarifele la serviciile cu plată, prestate de acestea;
h) aprobă strategii, prognoze, planuri şi programe de dezvoltare social-economică a raionului,
programe de refacere şi protecţie a mediului înconjurător, programe de utilizare a forţei de muncă
în teritoriu, monitorizează realizarea acestora;
i) decide sau, după caz, propune înfiinţarea, în condiţiile legii, de instituţii publice şi
întreprinderi de interes raional, precum şi participarea la fondarea societăţilor comerciale;
j) aprobă, în condiţiile legii, norme specifice pentru structurile autonome şi pentru instituţiile
publice pe care le înfiinţează;
k) decide înfiinţarea, reorganizarea şi lichidarea instituţiilor social-culturale de interes raional
şi asigură buna lor funcţionare, în limita alocaţiilor prevăzute la bugetul respectiv;
l) decide organizarea şi desfăşurarea de activităţi ştiinţifice, instructiv-educative, cultural-
educative, sportive şi de tineret, de interes raional.

5
 II. DETERMINAREA SUBPROGRAMELOR ÎNSCRISE ÎN BUGETUL
APL REZINA

Bugetarea pe programe reprezintă o metodă de prezentare şi fundamentare a bugetelor,

având la bază programe cu scopuri, obiective şi indicatori de evaluare a performanţei acestora
la toate etapele procesului bugetar. Bugetarea pe programe este de asemenea un instrument
eficient de management bugetar, care asigură stabilirea priorităţilor şi luarea deciziilor privind
alocarea resurselor bugetare.
Caracteristicele principale ale bugetului pe programe sunt:
a) legătura cu cadrul de politici: bugetul este structurat pe programe care reflectă
obiectivele de politici asumate în documentele de planificare strategică pe termen
mediu şi lung;
b) focusat pe performanţă: pe lângă informaţia financiară, bugetul pe programe cuprinde
informaţia nefinanciară, fiind stabilite scopul, obiectivele şi indicatorii de
performanţă;
c) responsabilitate sporită în procesul bugetar: bugetul pe programe implică
responsabilitatea autorităţilor/instituţiilor bugetare pentru realizarea performanţei
asumate în procesul bugetar;
d) perspectiva multianuală: formatul de prezentare a bugetului pe programe cuprinde
informaţia în dinamică, incluzînd rezultatele înregistrate pentru ultimii doi ani,
indicatoriiaprobaţi pentru anul în curs şi estimările pentru următorii trei ani.
Între elementele programului trebuie să existe neapărat și o corelație, și anume (Figura 4.1),care
reflectă corelația dintre obiectiv și scop; indicatori de produs; indicatori de rezultat și indicatori de
eficiență a unui program:

SCOP

OBIECTIV

Indicatori de Indicatori de Indicatori de

produs rezultat eficiență

Figura 4.1 Corelația între elementele programului

Sursa: elaborat de autori în baza Ordinului nr. 209 cu privire la aprobarea Setului metodologic
privindelaborarea, aprobarea și modificarea bugetului [2]

6
 În continuare este efectuată analiza programelor, subproramelor și activităților
administrațieipublie locale Rezina prezente în strategiile de dezvoltare ale raionului Rezina și
la care se acordă o atenție sporită datoriă impactului care se așteaptă din implementarea acestora
în diverse domeniide activitate. (Tabelul 4.1)

Program Subprograme Activităţi

Managementul *Politici şi management în domeniul • Executarea şi raportarea
Finanţelor macroeconomic bugetului public naţional
Publice *Exercitarea guvernării • Raporturi interbugetare
*Servicii de suport pentru exercitarea • Gestiunea datoriei de stat
guvernării • Auditul extern
*Politici şi management în domeniul bugetar-
fiscal
*Gestionarea fondurilor de rezervă şi de
intervenţie
Dezvoltarea • Dezvoltarea drumurilor • Implementarea program-
transporturilor • Dezvoltarea transportului auto melor de construcţie,
*Politici si management in domeniul reparaţie şi întreţinere a
cadastrului drumurilor publice
*Politici şi manag. în domeniul dezvoltării • Susţinerea de stat a
regionale transportului auto
*Politici şi management în domeniul
agriculturii
Învăţământul *Educaţie timpurie • Educaţie gimnazială
public şi *Învăţământ primar • Întreţinerea căminelor
serviciile de *Învăţământ gimnazial • Activitate metodică
educaţie *Învăţământ liceal • Educaţie preşcolară, pri-
*Servicii generale în educaţie mară, liceală
*Educaţia extrașcolară și susținerea elevilor • Asigurarea cu manuale
dotați • Cursuri de perfecţionare
*Curriculum
*Dezvoltarea culturii
Protecţia *Construcția locuințelor • Pensii pentru limita de
socială *Asistenţă socială a persoanelor cu necesităţi vârstă
speciale • Întreţinerea azilurilor pen-
*Asigurarea egalităţii de şanse între femei şi tru invalizi şi pensionari
bărbaţi • Servicii de deservire soci-
*Protecţia socială a unor categorii de cetățeni ală la domiciliu
*Protecţie a familiei şi copilului • Indemnizaţii pentru creş-
terea copilului
• Întreţinerea centrelor de
asistenţă socială de zi sau de
plasament pentru copii
• Măsuri de protecţie socială

7
 a şomerilor

Conform ordinului nr.209 cu privire la aprobarea Setului metodologic privind elaborarea,

aprobarea și modificarea bugetului, orice program trebuie să cuprindă o descriere succintă care
să ofere o informaţie generală şi explicaţii suficiente despre scopul, obiectivele şi structura
programului, cadrul instituţional şi beneficiarii acestuia. Descrierea narativă a programului
trebuie să răspundă la următoarele întrebări: “ce se realizează prin programul dat?”, “ce
instituţii sunt implicate în gestionarea programului?” sau “care sunt beneficiarii serviciilor
oferite de programul respectiv?”

Paşii principali în elaborarea proiectului:

a. Elaborarea/ actualizarea planurilor strategice ale raionului;
b. Stabilirea listei programelor/subprogramelor, a indicatorilor de performanţă,
dupăcompetenţe;
c. Estimarea cadrului de resurse şi stabilirea limitelor preliminare de cheltuieli;
d. Formularea scopului, obiectivelor, activităţilor;
e. Identificarea indicatorilor de performanţă;
f. estimarea costurilor;
g. Elaborarea şi prezentarea propunerii de buget;
h. Consultări bugetare;
i. Aprobarea şi dezagregare bugetului;
j. Monitorizarea şi raportarea performanţei programelor.

8
 III. DETERMINAREA SURSELOR DE VENITURI BUGETARE
LOCALE ȘI CHELTUIELILOR BUGETARE LOCALE

Bugetul local reprezintă o totalitate a veniturilor, a cheltuielilor şi a surselor de finanţare

destinate pentru realizarea funcţiilor autorităţilor administraţiei publice locale de toate nivelurile.

În continuare vom efectua analiza bugetului raional al r. Rezina pentru 3 ani consecutivi,
și anume pentru perioada 2018 – 2020. (Figura 5.1)

Bugetul raional pe anul 2018 se aprobă la venituri în sumă de 117 317,2 mii
lei și la cheltuieli în sumă de 117 317,2 mii lei, fără deficit (sau excedent).

Bugetul raional pe anul 2019 se aprobă la venituri în sumă de 129 336,0 mii
leiși la cheltuieli în sumă de 129 336,0 mii lei, fără deficit (sau excedent).

Bugetul raional pe anul 2020 se aprobă la venituri în sumă de 155 380,2

mii

Figura 5.1. Veniturile și cheltuielile bugetare ale r. Rezina aprobate pentru anii 2018 –
2020
Sursa: elaborat de autori bugetelor raionale [3], [4], [5]
Din analiza sumelor aprobate la venituri și cheltuieli pentru anii 2018 – 2020 în r. Rezina,
observăm că de la an la an, acestea se află într-o creștere continuă, ținându-se cont de balanța
bugetară (venituri=cheltuieli), în anul 2020 suma aprobată fiind cu 26 044,2 mii lei sau cu cca
20% mai mare decât în 2019, iar în 2019 aceasta depășind cu 12 018,8 mii lei sau cu cca 10%
suma aprobată în anul 2018.
Pentru a determina factorii care au influențat creșterea sumelor bugetelor aprobate în
raionulRezina, este necesar de efectuat analiza separată a veniturilor – cele care oferă un areal
mai mare de gestiune cu mijloacele financiare și de care depinde planificarea bugetului, dar și
analiza cheltuielilor – și anume unde sunt direcționate veniturile pe parcursul anului bugetar.

9
 Veniturile bugetare sunt mijloace financiare aprobate în buget/încasate la buget, cu
excepţiacelor aferente operaţiunilor cu activele financiare şi сu datoriile bugetului.
În tabelul 5.1 sunt prezentate sumele veniturilor aprobate în anii 2018 – 2020, care se
constituie din: venituri proprii, defalcări de la veniturile regurarizatoare, taxele rutiere și
transferuride la bugetul de stat.

Tabelul 5.1. Sinteza bugetului raional la venituri pentru anul 2018 – 2020, mii lei
Denumirea veniturilor Aprobat Aprobat Aprobat
2018 2019 2020
VENITURI - total 117317,2 129336,0 155380,2
Venituri proprii 2585,7 2939,6 3641,8
taxa pentru apă 350,0 350,0 440,0
plata pentru extragerea mineralelor utile 900,0 1200,0 1800,0
amenzi şi sancţiuni disciplinare 100,0 10,0
mijloace atrase de instituție 1125,7 1289,6 1271,6
taxa de la cumpărarea valutei străine de către pers. fizice în 100,0 100,0 115,2
casele de schimb valutar
alte venituri 10,0 5,0
Defalcări de la veniturile regurarizatoare, taxele rutiere 6658,7 6566,4 5250,0
- Impozitul pe venitul pers. fizice 6658,7 6566,4 5250,0
Transferuri de la bugetul de stat, dintre care: 108072,8 119830,0 146488,4
transferuri curente, dintre care: 108072,8 117830,0 146488,4
• transferuri cu destinație generală către bugetele UAT de 16731,5 19040,7 24653,6
nivelul al doilea
transferuri cu destinație specială, dintre care: 89748,5 97332,2 120324,6
• transferuri pentru învățământul preșcolar, primar, secundar 78403,3 83542,7 100047,1
general, special și complementar (extrașcolar)
• transferuri pentru asigurarea și asistența socială 2642,5 3588,9 4506,3
• transferuri pentru școli sportive 1374,1 1481,6 1898,3
• transferuri curente pentru infrastructura drumurilor 7328,6 7719,8 12952,9
transferuri din fondul de compensare, dintre care: 167,2 0 1510,2
• transferuri din fondul de compensare către bugetele UATde 167,2
nivelul II 0 1510,2
Alte transferuri curente primate cu destinație generalîntre
bugetul de stat și bugetele locale de nivelul II 0,0 1457,1 0,0
transferuri din fondul de susținere socială a populației 1425,6 999,2 920,0
transferuri penrtu cheltuieli capitale, dintre care 0,0 2000,0 0,0
transferuri capitale primite cu destinatie speciala intre 0,0 2000,0 0,0
bugetul de stat si bugetele locale de nivelul II
Sursa: elaborat de autori în baza bugetelor raionale [3], [4], [5]

Din datele tabelului 5.1 și figura 5.2, constatăm faptul că sursa cea mai importantă de
venituri pentru bugetul r. Rezina în anii 2018 – 2020 este provenită din transferurile de la bugetul

10
de stat, care în 2020 au constituit suma de 146 488,4 mii lei, cu 35,5% mai mult decât în 2018,
următoarea grupă după mărimea sumei veniturilor fiind veniturile din defalcări de la veniturile
regurarizatoare, taxele rutiere în sumă de 5 250,0 mii lei în 2020, cu 21,2% mai puțin față de
2018. Cea mai mică sursă de venituri pentru bugetul r. Rezina o constituie veniturile proprii în
sumă de 3 641,8 mii lei în 2020, cu 40,8% mai mult decât în 2018.

Cheltuieli bugetare sunt totalitatea plăţilor aprobate în buget/efectuate de la buget, cu

excepţia celor aferente operaţiunilor cu activele financiare şi cu datoriile bugetului.
În tabelul 5.2 sunt prezentate sumele cheltuielilor aprobate pentru anii 2018 – 2020, care
sunt direcționate pentru: servicii de stat cu destinaţie generală, apărare națională, servicii în
domeniul economiei, gospodăria de locuințe și servicii comunale, cultură, sport, tineret, culte
şi odihnă, învăţământ și protecţie socială.
Din datele tabelului 5.2 și figura 5.3, constatăm faptul că cea mai mare parte din cheltuieli
din bugetul r. Rezina în anii 2018 – 2020 sunt orientate spre domeniul învățământului, care în
2020au constituit suma de 107 274,4 mii lei, cu 29,6% mai mult decât în 2018, după care
urmează cheltuielile pentru protecție socială în sumă de 17 905,9 mii lei în 2020, în creștere cu
33,4% fațăde 2018, apoi pentru servicii în domeniul economiei în sumă de 14 829,0 mii lei, cu
67,4% mai mult decât în 2018, urmate de cheltuielile pentru servicii de stat cu destinaţie
generală în sumă de7 638,9 mii lei, cu 13,0% mai mult decât în 2018, apoi pentru cultură, sport,
tineret, culte şi odihnăîn sumă de 7 498,3 mii lei în 2020, cu 41,2% mai mult decât în 2018, cele
mai puține resurse fiindalocate pentru apărarea națională, în sumă de 233,7 mii lei, cu 6,0% mai
mult decât în 2018 și pentru gospodăria de locuințe și servicii comunale, care doar în 2019 a
primit 1 750,0 mii lei.

11
12
13
 CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

În urma analizei efectuate asupra sustenabilității financiare a APL Rezina și raportului

privind evaluarea capacităților APL Rezina, putem afirma faptul că bugetul local este cel mai
dependent de transferurile de la Bugetul de Stat, și de fapt peste 70% din veniturile acestuia în
2018-2020 provin din aceste transferuri, iar restul din venituri proprii și defalcări, ceea
ce evidențiază limitarea într-o oarecare măsură a efectării cheltuielilor bugetare locale în
dependență de veniturile acordate centralizat din BS.
Cu toate acestea, este salutabil faptul că capacitatea administrativă a raionului Rezina
dispune de puncte forte ca: dotarea tehnico-materială a instituţiilor APL, gradul înalt de
legalitatea actelor emise şi adoptate, progres considerabil în ultima perioada la capitolul de
capacitate managerială, tendinţă crescândă de atragerea a diferitor fonduri pentru
implementarea unui şir de proiecte investiţionale în raion, și oportunități ca: implementarea
reformei descentralizării, existenţa în raion a postului de televiziune TV Elita, inclusiv a
editorialului ,,Cuvântul”, care asigură un proces de transparenţă mai ridicat a acestui raion în
comparaţie cu alte raioane ale republicii.
Referitor la punctele slabe este de menționat: inexistența unui control bugetar şi a unui
audit intern, ceea ce cauzează deficienţe în procesul de gestionare a banului public.
În aceeași ordine de idei, propunem APL Rezina să încurajeze bugetarea participativă,
ceea ce reprezintă mecanismul care permite cetățenilor să participle la luarea deciziilor și să ia
decizii privind alocarea și gestionarea resurselor financiare publice de care dispune
administrația locală, fapt care ar conduce la:
1. Servicii sociale calitative prin înțelegerea doleanțelor cetățenilor;

2. Drumuri reabilitate prin efort și susținere comună;

3. Banul public utilizat eficient prin transparență la nivel decizional;

4. Oportunități pentru afaceri și locuri de muncă prin consultarea cu însăși

beneficiarii de servicii.

14
 BIBLIOGRAFIE
Acte normative:
1. LEGE Nr. 181 din 25-07-2014 finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale.
Publicat: 08-08-2014 în Monitorul Oficial Nr. 223-230 art. 519.
2. MINISTERUL FINANȚELOR. ORDIN Nr. 209 din 24-12-2015 cu privire la aprobarea
Setului metodologic privind elaborarea, aprobarea și modificarea bugetului. Publicat : 31-
12-2015 în Monitorul Oficial Nr. 370-376 art. 2728
3. DECIZIE nr. 7/1 din 6 decembrie 2017 or. Rezina ,,Cu privire la aprobarea bugetului raional
pentru anul 2018 în a doua lectură”
4. DECIZIE nr. 5/1 din 07 decembrie 2018 or. Rezina ,,Cu privire la aprobarea bugetului
raionalRezina pe anul 2019, în a doua lectură’’
5. DECIZIE Nr. 6/17 din 12 decembrie2019 or. Rezina ,,Cu privire la aprobarea bugetului
raionalRezina pe anul 2020, în a doua lectură’’
Literatura de specialitate:
6. Pîntea D. PROCESUL BUGETAR LA NIVEL LOCAL în cadrul Proiectului implementat
cu suportul financiar oferit de Uniunea Europeană și Konrad Adenauer Stiftung e.V.
Chișinău: 2020. 14 p.
Surse web:
Pagina web oficială a Consiliului raional Rezina: www.consiliu.rezina.md

15
ANEXE

16
Anexa 1. Consilierii raionului Rezina

17
18
19