Coperta de Calin Damian Mihai Barbulescu DIN ISTORIA MILITARA A DACIE] ROMANE Legiunea V Macedonica si castrul de la Potaissa EDITURA DACIA, iuj-Napoca, 1987CUPRINS Abreviert tee sheets eves eo Cuvfnt tnainte : eee 0 {Partea 1 LEGIUNEA V MACEDONICA Capitolut 1, LEGIUNEA V MACEDONICA IN ISTORIA IMPERIULUI ROMAN 19 1. Legiunea V Macedonica pind la rlzboaiele dacice ale lui Traian. 6 2 Leginnea V Macedonica la Troesmis 19 3. Legiunea V Macedonica Ia Dacia (165271) 2 4. Legiunea V Macedonica dupa anul 271 . : 3 Capitola 1. POTAISSA $I LEGIUNEA V MACEDONICA’ pene 1. Potaissa si legiunea V Macedonica . . . oe ao 2. Teritoriul Jegiuaii. Gace 2 2. Orayul si castrul dupa retragerea aurélian’ ot J Capitotul 111. PROSOPOGRAFIA LEGIUNII V MACEDONICA’ (100-~% 2m) 6 1. Prosopogratia legtunit 8 2. Originea militarilor si completarea efectivelor | Do 3 Veteranii . . : fit at Partea a Il-a CASTRUL DE LA POTAISSA. Capitolut 1V. PRELIMINARI. . 2... ce 1. Cadral natural ‘i : 2 Stiri antice, medievale si moderne despre castru | . 0 3, Istoricul cereetirilor .. pee Capitotut V. CERCETARILE ARHEOLOGICE q97i—1995) | | 98 1. Caracteristicile generale ale castrulut ooo 98 2. Sistemul de fortificare oF DLS 106 8) Fossa, murus, agger : (oo 108 b) Porta decumana Lt = tin) ©) Bastioane de colt si de curting | | oo str 3. Organizarea intern’... ve + ue a Dummies. Pll) 2 ue b) Canalul deversor 222) : os a eee eee fell tape @) Complexul de horrea |) Q oe a Ve) Baracile. . fit nn} Capitolul VI. PROPORTII SI TRASEE REGULATOARE pei A cl 1. Céutarea principiilor unui plan regulator aa 2. Construirea traseelor regulatoare i 3. Punerea tn operd a planului regulator | foe 4. Proportille castrelor... . . . ee Inchetere a Beitrdige zur militargeschichte des rimischen Dakiens. Die V-Legion Macedonica und das Leger von Potaissa (Zusammenfassung) . Indico fosABREVIERT acuir Anuartl Comisiunit Monumentelor Istorice. Sectia pentru Transil- vvanla, Cluj T (2926-1928) — TV (1932—1930). ‘Acta Antiqua =Acta Antiqua Academise Scientiarum Hungaricac. Budapest 1 1953 saa. ‘ActaArch = Acta Archacologica Academiae Scientiarum Hungaricae. Budapest 1 1951 saa. Acta ‘Acta Classica Universitatis Scientiarum, Debrecen I 1965 saa. ‘caMN = Acta Muset Napoceasis. Clu) (Cluj-Napoca) I 1964 saa. ‘ActaMP ‘Acta Musei Porolissensis. Zalau 1 1977 saa ‘ActMuz ‘Activitatea muzecler. Clu), 1955, 1956 Ano = Archaeologisch-epigraphische Mitthoilungen aus Osterreich-Ungarn, ‘Wien 1 (1877) — XX (1800). Auta = Anuarul Institutulu’ de istorie gi arheologie. Cluj (Ctuj-Napoce) 1 1058 saa, : ‘AIA tas: = Anuarul Institutului de istorie si arheologie yA. D. Xenopol*, Jast 1 1964 saa. = Anuaral Institutulul de Studil Clasice, Ciuj (Sibiu), 1 (1928—1952) — \ v aoss—i04ey Atta uta, Muzeul Judetean Sf. Gheorsme. 1 1969 saa, Anne = Année Eplaraphique (in Revue Archéologique, Paris; din 1965 pu- blicatle separati aruald). ‘ufstieg und Niedwgang der rmischen Welt, Geschichte und Kul ANRW ‘ur Roms im Spiegel der neueren Forschung. Herausgegeben von. Hildegard Temporini und Wolfgang Haase. Walter de Gruyter, Ber- lin — New York. Apulum ‘Apulum, Buletinul Muzeului regional Alba Iulia, 1 1942 saa, Archére. «= Archaeologial Ertesité. Budapest I (1869) — XIV (1090); seria nou T 41881 saa. anatica janatica, Muzeul de istorie al judetulul Caray-Severin. Resita 1 1971 saa. aR ritish Archaeological Reports. Oxford. M.Bérbulescu, = M. Barbulescu, Interferenge spirituale tn Dacia romana, Cluj-Na- 1SDR ‘poea, 1084. new Bulletin de correspondance hellenique, Athénes — Paris, D. Benes, 1D, Benes, Din istor'a militaré a Moestel.Superior si a Daciei romane, LegVit Legiunea a Vil-a Claudia si legiunea a I1ff-a Flavia, Cluj-Napo- ca, 1083, Bib Bonner Jahrbficher des Rheinischen Landesmuseums in Bonn und ides Vereins von Aitertumstreunde im Rheinlande. Bonn T 1042 saa Hritaynia = Britannia, A Journal of Romano-British and kindred studies. Lon- don I 1970 saa cu = Corpus Inscriptionum Jaatinarum. Berlin T 1863 saa. Crista Crisla, Muzeul ‘elt Criguistor, Oradea 1 197% saa. Cumidava DA Dacia Dacoromanta .Datcoviciu, ‘Transat H.Devijver, Prosopogra~ phia DissPann Dizkpigr B.Dobson, Primipilares R.Fellmann, Principia R.Fellmana, Vindonissa Germania mR 1s IstRom 1 Istros JOAL IRGzM aps M. Jude— ©. Pop, ‘Monumente 3. Jung, Faston = Cumidava, Muzeul Judetean Brasov, 1 1967 saa. = Ch, Daremberg et Edm. Sazllo, Dictionnaire des Antiquités, Paris, 1 srr — v «sts, Dacia. Recherches et découvertes archéologiques en Rowmanie. Bucuresti, 1 (1924) — X11 (1948). Nouvelle série: Revue d'archéo- logle et d'histoire ancienne. Bucuresti I 1957 qa. = Dacoromania, Jahrbuch fir Ostliche Latinitit, MOnchen 1 1979 saa. =C, Dalcoviciu, La Trancylvanie dans VAntiquité, Bucarest, 1045, Devijver, Prosopographia militiarum equestrium quae fuerunt abi ‘Augusto ad Gallienum. Leuven, III, 1976—1977, issertationes Pannonicae. Ex Instituto Numismatico et Archaco- logico Universitatis de Petro Pézminy nominatae Budapestinensis provenientes. Budapest, E. de Ruggiero, Dizionario eplgrafico di antichita remane, Roma, B. Dobson, Die Primipilares. Entwicklung und Bedeutung, Laut- ahnen und Persinlichkeiten eines rBmischen Offiziersranges, Koln — Bonn, 1978, (BJ, Beihett, Band 37). = A. v. Domaszewski, Die Rangordnung des rémischen Heeres, 2 Aufl (B. Dobson). Graz — Kéln, 1967. = Bpigraphica, Travaux dédiés au VIl-e Congrés lépigraphie grecqué et latine. Bucuresti, 1977 Eplgraphische Studien. Beihefte der Bonner Jahrbiicher, 11967 saa. = Erdélyi Mizeum. Kolozsvir (Clu)) 1 (1860) — 1 (1945). R. Fellmann, Principia — Stabsgebiiude. (Limesmuscum Aalen, Kleine Schriften zur Kenntnis der rémischen Besetzungseschichte ‘Sidwestdeutschlands, nr. 31). Stuttgart, 1983, =R. Fellmana, Die Principia des Legionslagers Vindonissa und das Zentralgebsude der rimischen Lager und Kastelle. Brugg, 1958. = Germania, Anzeiger der rémisch-germanischen Kommission des Deutschen Archiiologischen Instituts. Frankfurt a/M, I 1917 sq, ‘= Inscriptille Daciel romane. Bucuresti T (1975), 11 (1977), THV/ (1977), 11/2 (1380), 111/3 (988), Inscriptiones Latinae selectae, ed. Herm. Dessau, Berlin I-11, 18921916, = Istoria Romfnlel. Bucuresti, 1 060. Istros, Revue Roumaine d'histoire ancienne et d'archéologie.-Bucu- restl, T1094, ‘= Jahreshefte des Osterreichischen Archaeologischen Instituts. Wien 1 1898 saa. Jahrbuch des Rémisch-germanischen Zentralmuseums Mainz, Main, 1 1054 sag Journal of Roman Studies. London 1 1911 saa. =M. Jude — C. Pop, Monumente sculpturale romane in Muzev! de {storie Turda, Cluj, 1972. = J. Jung, Fasten dor Provinz Dacien. Innsbruck, 1094,Kuo = Kilo, Reltrtige xur alien Geschichte, Lelpzig 1 2901 sar Latomus = Lanlomus, Revue a'Rtudes Latines, Beuxelles T1957 suq: Ixhyca byes, Alger 1 1953 sa, Limes @ == Roman Frontier Studies 1960, Eighth International Congress of Limesforsciwung. Cardiff, 1974. Limes 9 == Actes dy TX-e Congrés International d'études sur les frontiéres romaines. Bucuresti, 1974 Lames 10. = Studien 2a den Militirgrenzen Roms, TI. Vortriige des 10. Inter- pationalen Limeskongresses in der Germania Inferior. Koln, 1077. Hames tt ‘Limes. Akten des XI. Interaationalen Limeskongresses, Budapest, 197 Limes 12. = Roman Frontier Studies 1979, Papers presented to the 12th Inter national Congress of Roman Frontier Studies. BAR, International Series 71 (I-10). Oxford, 1980. James 13 Studien 7u den Militirarenzen Roms, III. 18, Internationalen Limes- kongre8, Aalen 1963. Stuttgart, 1986. M. Macrea, = M. Macrea, Viata In Dacia romans, Bucuresti, 1969. voR Meteriale = Materiale si corcetiri arheotogice. Bucuresti I 1953 saa. MDANR) = Mitteilungen des Deutschen Archiiologischen Instituts, Romische Abteilung. Roma T 1886 saa. MErRA Mélanges de Técole francaise de Rome. Antiquité. Rome. MemCD =n memoriam Constantini Daicoviciu. Cluj, 1974. MN ‘Muzeul National. Bucuresti 1 1974 saa. V. Moga, V, Moga, Din istoria militara a Daciei romane. Legiunea Itt Ge- Legit mina, Cluj-Napoca, 1985. Oltenia ‘Olteata, Studii si omuniciei, Muzeul Olteniei. Craiova 1 1969 saa. Hv, Petriko- = Ht v. Petrikovits, Die Innenbauten romischer Legionsiager walirend its, der Prinzipatszeit, Dasseldors-Opladen, 1975. Innendauten 11-G. Pllaum, =1L-G, Pflaum, Les carriéres procuratoriennes équestres sous le ‘Carriéres Haut-Empire Romain. Paris, ITIL, 19901961 pir Prosopogtaphia Imperii Romani, Berlin I 1933 saa. Potaissa Potaissa, Studit si comunicari. Turda T 1978 saa. Probintus Probleme de muzeografie. Ciuj, 1960, 1964, RE Realencyelopiidie cer classischen Altertumswissenschaft Pauly ~ Wissowa), Stuttgart I 1993 saa. Saatburg saalbury Jahrbuch, Bericht des Saalburgmuseums, T 1910 saa. Jahrbuch Sargetia cargetia, Buletiow! Muzeulul Judejulut Hunedoara (Acta Musei * Devensis). Deva I 1997 saa. R Saxer, = R. Saxer, Untersuchungen zu den Vexillationen des rdmischen Vorillationen Kaiserheetes von Augustus bis Diokletian (= EpSt, 1). Kiln, 1967. SCIV(A) = Studi i cercetiri de istorie veche. Bucuresti 1 1980 sqq. (din 1974 Sudii $i cercetiri de istorie veche 1 arheologie). Situla = Sitwla, Razprave Narodnego Muzeja, Ljubljana 1 1960 sqq. sicis Studi Clasice. Bucuresti 1 1959 saa. siCom = Studii si comuniciri. Arheologie — istorie. Muze! Brukenthal. Sibiu, 12, 1965 saa A. Stein, =A. Stein, Dio Relchsbeamten von Dazien. Budapest, 1946. Reichs StudicUBB = Studia Universitatis Babes-Bolyai. Series Historia, Cluj (Cluy-Na- ‘poca) 1 1956 sag. D. Tudor, D. Tudor, Ottenia romana (editia TV). Bucuresti, 197 a sla TV), 8. D, Tudor, D, Tudor, Orage, tirguri si sate In Dacia romani. Bucuresth, 196 , 8. Bucuresti, 1960. 1. Winkler— Winkler — A. Hopértean, Moneda antic 1a Potaissa, Chu ‘A. Hoopartean, yj, 1972. MAP ZPE = Zeitschrift fir Papyrologie und Epigraphik. Bonn.> ; f° INAINTE tivea, consolidarea si aptrarea viefil romane in zona larga « Dundrii de i nate are ro mare de fee ia gn er Ma ef al tie ame ee el Ro 1 a ta mal de Goilizator, de integrare in lumea romand. Activitatea armatet se, imple- nib prec a ipa Se ee cr an far oun a re ls armas epoca roman, cep ci cet at Ee Sa sre re a ie agri pi nf ee pie 3 a Pe le eect Ie ener ene Pe ins grat tinse studii de sintezd au fost consacrate ‘armatei din Dacia Infer gt botroges roman ut Dale de « pln momogreic nae Te pt rene Ty Gurnioeu, Istria militar a Dacet romane, Bucuresti, 197 PY, Gist er tar aac atts pe STO—HBD (OL Maca} 1 SDN eS. Rad OR ae aadea N Goe sacra, VDR, pi 110230; gricnlogien i enstrote din Dacia, a ae yedea N. G- La En Fe ots tds ATTA, SVL, 10001004, : dee, ANTE, 1,6 1877 the apie of ence Works im Homan Dacia AR See art om ac fin ae 2 Se esses ae Dobragen romana, Bucuresti, 127 2A Arist Ata oe mltar Mower Superior 9f 0 Daciet Leplunea 0 ie ee ede’ ka avi, Cluj Napoca, 196. " a Claud ee altar @ Dacel romonc. Legiunen XII Gemina, Chu ‘Napoca, 1989. w timp de un secol (168—271). Fafa de structura celor dout volume mat inainte citate, luerarea noasiré prezintd unele diferentiert, datorate, in primul rind, ponderii total schimbate a informafiei arheologice. Pentru istoria legiunti a V-a Macedonica documentarea literard si epigraficd e ‘mad sarach decit, de plldd, aceleasi categorii de izvoare utitizabile in cazul Tegiunti XIIL Gemina. Biferite perioade din istoria legiunii V. Ma- cedonica se reflectd, de asemenea, in proportii inegale in documentafia epigraficd si Uterard, De exemplt, cunoastem nominal surprinzitor de pujind comandanfi ai legiunit pentru etapa ,,Potaissa*, In schimb, cer- Cerdrile din castrul de la Potaissa — practic singurul cunoscut arheo- logie din cele trei castre construite si ocupate succesiv de legiunea a Vea Macedonica, 1a Oescus, Troesmis, Potaissa — intregesc documentafia pentru. cuncasterea leghunii in intervatul 168—271 cu date interesant de o alta facturd, care lipsese din suma informatiilor necesare reconstitu istoriei avestet unitifi pentru perioadele de dinainte si de dupa ,etapa Potaissa. ‘Am schifat, in prima parte a acestei luerdri, pe baza izvoarelor lite- rare $i epigrafice, istoria legiunii de la infiinfare si pind prin secolele IV—V, cind urmete ei se pierd, dupa reformele lui Diocletian si Constan- tin, Accentul I-am pus insi pe’ infajisarea, in partea a doua a volumului, a cercetdrilor arheologice din castrul potaissens, construit si utilizat de legiune timp de un secol. Re2ultatele acestor cercetiri, aproape in in tregime inedite’, reprezinti noutatea cu care sperdm si contribuim la ‘cunoasterea activitijii legiunti V Macedonica, a armatei romane impe- riale in general. Castrul de la Potaissa este, indiscutabil, un obiectiv arheologic de prima importantd, Pentru spatiul Daciet romane el inseamnd — proba- bil — cel mai mare castru de legiune si unicul castru de legiune de fo- losinga indelungati care mai poate fi cercetat. La scara Imperiului roman, castrul potaissens inseamnd unul din cele aprorimativ 70 de castre le- glonare care au eristat in secolele I—III si unul din putinele castre de legiune libere de constructit medievale si moderne. Valoarea cercetirit * Asupra cercetirilor in castrul de la Potaissa au fost publicate dowd rapoarte sumare (M. Barbuleseu, Z. Miles, A. Catinas, A. Hopirtean, Principatele rezutate fle corcetirilor arheologice fn castrul roman de la ‘Turda (19711970), Potaissa, 1, I9ta. p, 8—15; M. Barbulescu, A. Citinas, A. Hopirtean, C, Luca, Cercetirile arheo: Togiee in eastral de la Potatisa (2971-1982), Potaissa, Ii, 1982, p. 1320) $10 mica sinters, care prezintt.regultstele sapaturilor dintre’ 1971 sl 1982 (ME. Barbulesca, Castrul roman de la Turda, in Documente recent descoperite st informaftiarheo- Yogive, Academia de Stine’ Sociale s1 Politice, Bucuresti, 1982, p. 2431). Din ma- terlalele arheologice descoperite In castru au fost publicaie vasele ornamentate prin stampilare (A, Catinas, Potaissa, TIT, 1992, p. al~O1; Eadem, ActaMN, XXI, 1064, . 481-503) citeva plese de echipament militar (L. Petculescu, Actan¥, XX, 1963, Do AS1—466! Ta MN, “VIL, 1083, p. 69-73) sl doud inscripyil (ME. Barbulescu — 2. Milea, SIVA, XXVI, 4° 1073,'p. 971376; A. Catinas — Me. Barbulescu, Poraissa, 1, 1978, p. 1720}, Alte descoperitt au fost doar amintite: o statuetd reprezentinduel pe Iupiter (NM Barbulesey, ISDR, p. 100, pl. 1) $1 dous sfesnice de bronz (ML Br- Bulescu, SDR, p. 110: C. Bop, ActaMfN, XXi, 1984, p. 537—S40). S-a publicat, de ase- ‘menes, mormintul de la Inceputul epocii migratilr, descoperit Ia principia (ML. Blir= Bulesch, MN, VI, 1982, p. 137-142). Dowd articole au fost consacrate unor probleme de topogratie, racordarea la drumul Imperial, accesibiitates 1 penetrabilitaten tn ‘astra (D, Ure, Potatssa, TH, 1982, p. 20--22; 1. Mac, D. Ursuty ActanN, XX1, 1984, p. 707715), nsale pe cale arheologted « deosebitd, finde ¢ un castru datat cu exactt- tate st care funciloneazd ralatto pufin. Prin urmare, descoperirile — atit din domentul constructiv-arhitectonic, clt si cele de materiale arheoto- ice — devin importante repere cronologice pentru alte castre. Prin sdpaturile arheologice din castru am obfinut 0 serie de re2ultate stiinfifice importante: cunoasterea propriu-zisa a fortificatiei, unele con- @luzii de ordin istoric, binevenite pentru completarea tabloului vietit mi- Titare si politice a Daciei si, nu in ultimul rind, un material arheologic bogat. Acesta, prin varictatea ss, acoperd practic toate domeniile vietii materiale si chiar spirituale romane. De la ceramici si uneltele cele mai diferite pind la monede si podocbe, de Ia elemente arhitectonice si arme pind la sculpturi si marturit ale scrisulut, descoperirile facute in castru ‘au dovedit, daci ‘mai era nececar, cl asemenea cercetiiri sint utile nu jumai pentru cunoasterea armatet romane sia viefit soldatulut, ci si pentru studiul civilizatiet provinciale din Dacia. Sint infafisate aici rezultatele a 16 ani de sipaturi arheologice: 1971-1986. Desigur, cercetarea arheologicé a castrului nu este inche- ata, si ea va continta; dar publicarea rezultatelor obfinute pin in pre- rent a devenit necesard. Pe de o parte, dupa salsprezece campanii de si- paituri, cind se poate face un bilant si stabili o perspectivd, ne-am sim- fit obligati moral si introducem in circuitul stiingific datele pe care le tetinem in prezent. Pe de altd parte, experienfa unor santiere cu ve~ chime" considerabila a dovedit ci aglomerarea rezultatelor si a materia~ lelor arheologice devine sufocantd, tar nepublicarea lor periodicd, peri- culoasd, riscind in final ca locul frumoaselor perspective si fie luat de uitare, dup care poate urma, in cel mai bun caz, 0 valorificare inde- pirtatit si anevotoasd, cu inerente neajunsuri Un castru de legiune rdmas practic neacoperit de constructii medic- vale sau moderne, un castru vizibil totdeauna la suprafafa terenulut (dar din ce in ce mai putin) intra totusi tirziu in circuitul sttinfific. Nu e de mirare dacd ne gindim ca prin secolele XVI—XVIII castrul de la Potaissa @ fost 0 adeviratt carierd de piatrd fasonatd, ,exploatatd® de ordsenit Turzii cu hdrnicie si inconstienta (de altfel, pufin imputabild in acele timpuri). Situatia continua in veacul al XIX-lea, cind se poate acuza in- curia autoritifilor. In a doua jumiitate a secolului trecut, pe cind in unele casire de legiune se desfdsurau deja cercetairi stiintifice (chiar si la cas- trele legionare ,vecine’, de pilda la Aquincum, in marginea Budapestei), la Turda, conform mirturiilor contemporane, blocurile uriase, ce nu pu- teau fi edrate intregi in oras, erau sparte, far in unele porfiuni se exca- vaserd pind si temeltile. In secolul nostru nu mai putea fi vorba de o vearierd de piatré*: nici un 2id nu se mai pistra in picioare; ardturile in Zchimb, cu cit mai moderne si mai adinci, cu attt au devenit mai ace" tn dizlocarea si impristierea, an de an, a ruinelor ascunse sub ‘mint, Si totusi, in aceste condifii, castrul de la Turda nu si-a aflat locul in Lista monumentelor de cultura de pe teritoriul R.P.R., aprobatd prin HLCM. 1160 din 1955. Castre situate in alte regiuni ale farit au fast in- troduse im lista respectivd. Primele sipituri sistematice s-au executat in 1958. Desi in raportul publicat? se specifica necesitatea continudirii si 71 IL Crisan, Materiale, VI, 1961, p. 431-499, 12 piturllor, luordrile au fost abondonate, cercettrile ststematice flind reluate dupa alft tretsprezece ani ‘in anul 1971, sapdturile arheologice au fost reluate, st de atunct au continuat in fiecare an, cu fonduri puse la dispozipie, prin intermediul Institutului de Istorie si Arheologie din Cluj-Napoca, ‘de Academia Ke- public Sociatiste Romania, Academia de Stiinte Sociale si Politice a RS. Roménia, Ministerul Educafiei si Invajamintului. Datorita solicitu- dinii de care a dat dovadi conducerea municipiului Turda, cu ajutorul lunor intreprindert din localitate s-au executat lucrdri de’ protejare st conservare a unor obiective descoperite. In sprijinul cercetarit castrulut @ venit $i hotdrirea Comisiei Centrale a Patrimoniului Cultural Nafional din aprilie 1978, prin care se stabilese, in zona castrului, declarat rezer- vajie arheologied, méisuri de protectie a vestigitlor antice Colectivut de cercetare a fost format din Mihai Barbuleseu, de la Institutul de Istorie st Arheologie din Cluj-Napoca (1971—1986) si per- * ‘Sonalul muzeului turdean — Ana Catinas (1973—1986), Ana Hopartean (1974; 19761986), Claudia Luca (1977-1986), Zaharia Milea (1971—1973; 1976), Am beneficiat de asistenta de specialitate a arh. Cornelia Barbu- Tescu, de la Institutul Politehnic din Cluj-Napoca, si a topografulut Do- tin Ursut de la Oficiul judefean Cluj al,Patrimoniului Cultural National. Tneepind cu anul 1978, pe acest santier s-a desfasurat practica arheolo- gict a unor studenti ai Facultijii de Istorie clujene; dintre et remarctim Ge fostit studenft, acum profesori, Pavel Fuszarik, Marius Gree, Adrian Husar. Responsabilitatea Iucrtirilor a revenit — in 1971—1972 — lui Con- ‘stantin Daicovicis, iar din 1973 lui Mihai Barbulescu. Nu pot incheia prezentul Cuvint inainte fara a mulfumi celor care m-au ajutat — cu promptitudine si competent — in redactarea unor pagini “din aceasta Iucrare. Colega Ana Citinas, care prelucreazd materialul ce- ramic.din castrul potaissens, mi-a pus ta dispozifie observatiile privind Ceramica postromand descoperita acolo, tmpreund cu analogitle si inx eadrarea cronologict. Lectorul dr. Ioan Piso (Universitatea din Cluj-Na~ ‘poca) mi-a deslusit unele aspecte din istoria politica a provincie’ Dacia in care a fost implicati legiunea V Macedonica. Cu deosebire ti datoreazt ‘aceasta carte Pasajele privitoare la data sosirié legiunii in Dacia, pre- tum si cele prosopografice referitoare la comandangit legiunii. Colegul Dorin Ursug mi-a furnizat, in mare miisurd, datele necesare prezentirit cadrului natural, contribuind la redactarea respectivului subcapitol. So- Hieitat adesea in timpul campaniilor arheologice, sfatul arhitectet Cor- nelia Barbulesc. s-a prelungit in realizarea capitolului final: introduce~ rea terminologiet adecvate, executarea st explicarea construcfiilor geo- ‘metrice, indelungile si minufioasele verificari ale ipotezelor privind tra~ seele regulatoare si proporfiile castrelor. Mai presus de toate datorez so- flei mole infelegerea exemplaré manifestata in timpul scrierii acestet car ‘Mulfumirile mele se indreapti, de asemenea, spre dr. Lucia Marinescu, Liviu Petculescu (Muzeul de istorie al R. S. Romania, Bucuresti) 1 dr. Constantin C, Petolescu (Institutul de Arheologie Bucuresti}, care au 13Jacut wile cbservafl pt sugenti pe manuseris, ievorite din piinfa 4 aleast prievente, Ridicarea topograftct a casirulul o datorez lui D. Ursufj desenele, au fost realizate de Aurora Retegan si Constanta Smarandache de la Insti- tutul de Istorle si Arheologie din Cluj-Napoca, dupa originalele executate de membrii colectivului de cercetare. Reconstituirea grafied (axonome- trla) a clidirti comandamentului si o parte din desene aparin arh. Cor- nelia Barbulescu; fotografiile apartin autorului, In final, 0 ultima observatie: materialul arheologic descoperit in cursul cercetirilor din castrul de la Turda este extrem de bogat si de variat, incluzind si piese de mare valoare documentard, muzeald $i artisticd. Obi- ectele de toate categoriile provenite din sipituri sint utile infelegerii rea litdtilor din castru, corolar firesc al concluziilor rezultate din prezen- tarea ‘fortificafiet cu instalafiile sale. In sens mai larg, ele sint semnifi- cative si pentru reconstituirea vietii cotidiene a daco-romanilor. Deoa: rece intinderea prezentului volum nu permite infafisarea materialului arheologic, acesta va forma odiectul unei alte lucriri. In paginile care urmeaza sint mentionate sumar numai acele piese arheologice care con- tribuie la stabilirea funcfionalitaii unor spafi sau care adue preciziiri cronologice. PARTEAI LEGIUNEA V MACEDONICA Capitotut 1 LEGIUNEA V MACEDONICA IN ISTORIA, IMPERIULUL ROMAN Interesul istoriografiei roménesti si straine fafi de legiunea V Mace- doniea s-a manifestat mai degrabi de timpuriu dectt constant. De la prima ineercare de monografie parfialé asupra legiunii, datoraté unci roménee, a trecut ceva mai mult de un secol. Evident, Iuerarea in catizA nu mai reprezinti acum decit o curiozitate bibliogratica si 0 raritate bi- bliofilat. In diferitele enciclopedii si-a gésit locul si legiunea V Macedo nica, a cdrel istorie este trataté acolo succint, conform criteriilor si nor- melor impuse in asemenea lucrari de informare si referinta®. Din aceasta categorie este de remarcat articolul lui E. Ritterling, adesea consultat si astazi, pentru c& oferd un veritabil schelet oricarel monografii supra egiunilor®, Activitatea legiunii V Macedoniea in Moesia, in timpal sta~ tionarii la Oescus 5i la Troesmis, a fost inféigata in cfteva lucrari speciale sau de sintezi, datorate unor istorici straint si romani‘, In schimb, un secol din istoria acestei unitati de elita, anume perioada eind a aparfinut armatel Daciei, a fost tratat sumar, numai fntr-o sinteza dedicata istoriei militare a provineici si tn sintezele generale asupra Daciel romane®, In sfirsit, luerérile generale despre armata romana, sintezele privitoare la legiuni sau despre conditia militarului contin pufine referiri la legiunea ‘V Macedonica. Ele vor fi citate la Iocul potrivit. Vom infétisa istoria legiunii V Macedonica pe etape: a) de la infiin- fare pind la rézboaiele dacice ale lui Traian; b) in timpul cantondrii la ‘Troesmis; c) stationarea in Dacia, la Potaissa; d) dup -anul 271. Fireste, ne va interesa in special activitatea legiunii in Dacia, pe vremea cind ‘ocupa castrul de la Potaissa. Prezentarea acestei perioade din istoria Ie- giunii V Macedonica se va face pe temeiul documentatiei epigratice, a izvoarelor literare antice, firé a ne priva de rezultatele cercetarilor ar- heologice din castrul turdean, In masura in care acestea contribule la ‘clarificarea unor aspecte si evenimente istorice propriu-zise. * Maria Zacharescu, Legtunile X11 Gemina si a V-a Macedonica cu istorta -munjcipilior Apulum si Troeemis, Bucuresti, 1883, * DA, Ti, 2, p. 1082, s.v. Legio (R. Casinal); DizEpigr, 1V, fase. 18-20, p, 549— 624, s.v.'legio (A. Passeriniy; ‘Diciionar de storie vecke a! Romdniel, Bucuresti, 197%, p. 369970, 6. legtune (Emilia Dortiu-Bolld sD. ‘Tador. 4 Rs, Xu, 2,c. 1572—1085, $v. Legio (E. Ritterling). «B."Pllow,’ Die Legionen der Provinz Moesia von Augustus bis Diokletian, Kiio, Beiheft VI, 1906; 1%. Vulpe, Histoire ancienne de la Dobroudje, Bucuresti, 1296, P. 18064; A. Aricescu, armata in Dobrogea roman, Bucureyt, 1977, p. 32-37. * ¥, Christescu, Istoria militara q Daciet romans, Bucuresti, 1997. p. 1732174; ©. Daicoviciu, TranésAnt, p. 104; IstRom, I, p. 371—872 (ML. Macrea}; M. Macrea, VDR, (192-194; B. Tudor, O1ER, p, 528-329, 151, Legiunea V Macedonica pind Ia rizboaiele dacice ale lui Traian Inceputurile legiunii care a avut drept embleme taurul si vulturul® sint putin cunoscute, Unii autori sint de pirere cf legiunea V Macedonica ar fost gnfiintatd de Brutus si cd ar fi participat 1a batalia de la Philippi, de unde igi trage numele, ca si celelalte legiuni Macedonicae’ ‘A fost adusa pe teritoriul Moesiei probabil ined de Augustust, find cert atestata de izvoare literare® si epigrafice'® in timpul tmparatului Ti berius. Prin anit 33—34, impreund cu legiunea IV Schytica, construieste © parte din drumul strategic din dreapta Dundri', jar un’ deceniu mai tirziu, sub Claudius, legiunea V Macedonica ia parte la operatiunile mili- tare care sfirsese cu transformarea Traciei in provincie romana Din timpul imparatului Claudius, poate si mai inainte, legiunea e cantonati tn castrul de la Oescus (Gigen)! (fig. 1). Legiunea rémine in Europa pind in anul 62, cind Nero o trimite In Armenial. Stationeaz 6 perioada in zona Pontului, iar dup declangarea rézboiulul iudaic rimisa la Alexandria. O data cu legiunea X, Titus o arunc& fn lupta. Timp de trei ani legiunea a V-a Macedonica atacd, pe rind, orasele Ga- dara, Jotapata, Taricheae si Gamala®, In anul 68, legiunea se afla can- tonata Ia Emmaus, castrul de aici ocupindu-1 pind in anul 70; din aceasta perioada ne-au parvenit .citeva monumente funerare ale unor militari®, Chiar fn timpul participirli 1a lupte se pare cd la Emmaus a ramas un Getasament din legiune, In anul 69, legiunea V Macedonica ia parte, impreuna cu celelalte trupe, la asediul Ierusalimului; aici joacé un rol important, cucerind turnul Antonia" si asigurind prin aceasta ocuparea cetatii. Dot centurioni din legiune sint decorati cu ocazia acestor lupte'®, la sfirsitul razbojului, legiunea pleacd, cu Titus, la Alexandria, pentru ca {in anul 71 s& se intoareé in Moesia, in castrul de Ja Oescus"®, * Pentru cele doud embleme: RE, XI, 2, c. 1973 (Ritterling). Pe emisiunile mo- netare eu Provincia Dacia personificarea Daclel tine in mfint stindardele celor dou Tigiuel, Dedesubt.sint dowd embleme: loul sub stindardul cu cifra X1IT si vultu- TOPSEb Rndardu cu citra VU. Winkler, StCls, Vil, 1903, p. 291—~299) 7 DA Il, 2, loc. eit . * B Gerov, Acta Antiqua, XV, 1967, p. 85—109. 9 Tacitus, Annales, 1V, 5, 3 © ILS, 228. 4 CIL, II, 1098; RE, XI, 2, ¢ 1873, sv. Legio (Ritterling). 2 RE, XIE, 2, c. 1573 (Ritterling). 2 Ivanov, Limes 9, p. 88, 2. U—13, 4% Tacitus, Annales, XV, 6. » Josephtis Flavius, Bell. ud, 1,75 1¥, 1551 CHL, 1, 6847, 141358, 14355", » Josephs Flavius, Bell. Iud., V, 11; % CIL, Vi, 9580 ab; CIL, XI, 99. 3 Re, Kt, 2 ¢. 1575; R. Valpe, ia Din tstorda Dobroget, 11, Bucuresti, 1968, p. 61 3, 7 16 pan Se "a,‘Urmatoarele operatiun! militure de amploare Ja care va lua parte le~ wiunca V Muacedonica stint razboulele dacice ale lul Domitian”. Dupa in- Vavia dacilor in Moesia, in iarna anului 85/86, cind isi pierdu viata in- Susi_guvernatorul provineiel, C. Oppius Sabinus, Domitian vine la Dunafe pentru pregétirea rizboiulul. In cadrul mésurilor luate cu acel prilej se afl si imparfirea in doud a Moesiei, legiunea V Macedonica Facind parte, de acum inainte, din armata provinciel Moesia Inferior. Dupa alungarea dacilor din Moesia, trupele romane, puse sub comanda pre- feotulul pretoriulul Comelius’ Fuscus, tree Dundrea. In armata expedi- {lonara, compusa din citeva legiuni si mai multe trupe auxiliare, se afla Si legiunea V Macedonica®. Evenimentele, cunoscute de altfel, ale acestui Pazbol cu serti schimbitori sfirgese cu pacea incheiaté in anul 59. Pentru fapte de arme deosebite in timpul acestor lupte, un centurion din legiu- ne primegte dona militaria’, Citiva ani mai tirziu, Traian, hotirit s& rezolve radical problema con- flictelor cu dacii — prin transformarea Daciei In provincie roman& —, maseazi numeroase trupe in cele doua Moesii, pregétindu-se de razbot Legiunea de la Oescus se numéri, binein{eles, printre cele 13—14 le- igiuni care, impreund cu numerocse trupe auxiliare se pregltese sA atace Dacia*®, Legiunea V Macedonica participa la ambele rézboaie dacice ale lui Traian, find distinsa, in frunte cu comandantul ei Q. Roscius Coetius Pompeius Falco, dupa primul r8zboi, cu dona militaria*. In decursul campaniilor pentru cucerirea Daciei, pe Iing& actiunile militare pro~ priu-zise, un detasament din legiunea V Macedonica participa, aldturi de hlte trupe (detayamente din legiunile I Italica, XI Claudia si'din cohors T Flavia Commagenorum), la construirea castrului de la Drajna de Sus, ‘unde numele legiunii apare pe materialul tegular®’. In aceeasi perioada 2 rizboalelor daco-romane, detaamente din legiunea a V-a Macedonica au luat parte probabil la construirea podului de peste Dundre din dreptul Drobetel sia castrului din aceasti localitate"*. E postbil ca unele stampile pe ciramizi ale legiunii si dateze din aceasta vreme"; potrivit altor opi- hii, aceste cdramizi trebuie plasate mai tirziu, pe la mijlocul secolulut al Ti-lea, poate sub Filip Arabul®, sau chiar la sfirsitul secolului al III-lea, in perioada Aurelian—Diocletian®*, Prezenta legiunii sau macar a unor detasamente e semnalati prin siampile pe material tegular si la Biiri- dava", unde D. Tudor presupunea ca s-ar fi aflat cartierul general al = ittom, 1, p, 201—299. 3G. Patsch, Der Kampf tum den Donawraum unter Domitian und Trajan (Aka~ demie dor Wissenschaften in Wien. Philosophische — historische Klasse. Sitzungs- bericht, 217. Band, 1. Abhandlung), 1997, p. 35; G. AMfOidi, Acta Archaeologica Aca~ demige Sctentiarum Hungaricae, XA, 1959, p. 116. GIL, Ml, 124d; Valerie A. Maxfield, The Military Decorations of the Roman Army, Loridon, 1981, p, 186. 8". Patsch, op. cit, p. 59-60. & Re, XI, 3,6 1576 (Ritterlingy; CTL, 11, 12127; X, 6922 8 Gh. Selon, Dacia, XI—XI, 19151967, p. 124, fig. S7—a=IDR, 11, 601. ® DR, It, 09; D. Tudor, Podurile romane’ de la Buntirea de Jos, Bucuresti, 1971, vp. M40,-n, 134; Td, OLR, p. 11. 2" IDR, Il, 99 (vez! & DR, 1, p. 18, 8 C. C. Petolescu, Revista de tstorie, 32, 11, 1979, p. 2208, n. 10, =D, Benes, Apulum, XVI, 1078, p. 202; Badem, ActaMN, XV, 1978, p. 241-242 © IDR, T1, 886, 981, 859 gi p. 236 18 guvernatorulul Moeslel Inferlor fn timpul rAzboalelor de cucerire a Da- clei". RémIne cu totul nesigura particlparea vreunul detasament din le- giune Ja construtrea fazel de pamint a castrulul de la Racari, tn epoca rizboaielor dacice™, fiindea stampila legiunli pe cérimizi® dateaza din~ tro epoca mai tirzie®, probabil din timpul lui Filip Arabul®, aug Perigads dintre cele dous rizboaie, prin 103-108, sau_imed lup cucerirea Daciei, legiunea este mutaté de la Oe Tr {iit in Dobrogea®™,’ seus 1a Troesm Printre comandantif legiunii, tn aceastd prima perioada din istoria ei, se numara: Annius Vinicianus, atestat pentru anul 63”, Sex, Vettulenus Cerialis, prin anii 67—70%, C,'Salvius C-f. Vel. Liberalis Nonius Bassus, si, eventual, Q. Pomponius Rufus in timpul Tut Domitian’, pomenitul Q. Roseius Sex. f. Quit. Coelius Pompetus Falco, in timpul primului raz boi dacio al Tui Traian si 7. Calestrius Tirol, Dintre tribuni militum sint cunoscu{i L. Licinius...”(nesigur in timpul lui Tiberius)", ‘L. Clo— dius P4. Ingenuus si C. Se... Cf. F...? in secolul I, C. Tullus Cf. Montanus, inainte de anul 56, L. Volcacius Qf. Primus, In timpul Tui Claudius sau Nero, T. Rutilius Varus, sub Vespasian'®. fh timpul dom niei lui Domitian sint atestafi T, Tulius Sex. f. Maximus!, M. Valerius. ML. Propinquus" si viitorul imparat Hadrian (pe la sfirsitul domniei lui Domitian)", Din timpul lui Traian e.atestat epigrafie tribunul T. Num— mius Tf. Hor. Augustalis 2. Legiunea V Macedonica la Troesmis Agezat de Traian in castrul de la Troesmis, in cadrul unor masurt mai ample de fntarire militard a regiunii Dunarii de Jos (In aceeasi vreme e adusa la Durostorum legiunea XI Claudia), timp de sase decenii TR aR yc; Mc rte, Arte roan ts Delf vont eT, ESSE BS Bae Bt RE, XII, 2, c. 1575 (Ritterling); R. Syme, JRS, XVI 1924 ait ™ Tacitus, Annales, XV, 28. cs ™ sates al 2 ee 2 SCPE BS ABI A naan, opus Reng sup pn pe gapomanes Ores Romana, XV, Seal aS SCAB wc Peony 275 9 8 CIL, XI, 3885, . oes © Cit, 1, dao. & Historia Augusta, vita Hadrian, 2, 3 © CL, i, 3098, a 19.Jeglunea V Macedonica va contribui la organizarea, dezvoltarea econo- mic si romaniairea teritoriilor dobrogene. Prezenta legiunii 1a Troesmis e atestaté de Ptolemeu® si de un bo- gat material documentar epigrafic; cele mai timpuril inscriptit sint din ‘Vremea lui Hadrian, cind una ain ele aminteste veterani et cives Romani consistentes ad canabas Legionis V Macedonicae''. Agezarea civilé dez- voltata pe ling& castrul legiun:i va deveni, dupa plecarea legiunii in Da~ ‘cia, municipium. Din pacate, castrul de Ja Troesmis nu este cunoscut, Cele dowd for- tificatii (,eetatea de est si ,cotatea de vest) sint tirzii si nici una din ele nu suprapune castrul Iégionar din prima jumatate a secolului al Ii-lea?, Mai recent s-a avansat ipoteza (in baza interpretirii_unei fo- tografii aeriene pe care s-ar observa sanjul castrului) potrivit careia cas- trul legiunii V Macedonica er ocupa o suprafata dreptunghiular’, de aproximativ 500X375 m, fiind situat la est de fortificatia estica®, In timpul lui Traian, e posibil ca legiunea V Macedonica si fi facut parte din armatele romane care lupta in rzboaicle orientale, dar nu cu- oastem aminunte despre aceasta participare'; mai sigura e prezenta ‘nei vexilaii din legiune (Imoreund cu celelalte legiuni din Moesia) in rizboiul judaic al lui Hadrian (132—135). Inscriptia de la Bettir*® amin- teste un centurfio) vex(illationum) I It[al{icae) leg(tonis)] V Mac{edonicae) et XI Cl(audiae). Cea mai de seama actiune militara la care particip’ le~ igiunea in acest rastimp este rézboiul partic al lui Lucius Verus (161—168). Cum ins& participarea sa la campaniile din Orient marcheazé sfirsitul stationdrii la Troesmis, aceasti actiune o von infatisa in finalul prezen- ‘tului subcapitol. Rispindirea marturlilor epigrafice, in special a materialulul tegular, a permis stabilirea teritoriului militar al legiunif®, Inscriptii sau des Ri Wuipe, op. it p. 866. 2 in, Hie 86 GIL, Sar, 248, Git, SAV. 30, aaa Git, 11,99, Aneta op, cit, p. 36 fhe Son fe Tate, Via, 178 tering ci, ; w SL nine” Acta of the Fifth Epioraphic Congress 1967, Oxford, 1092, p. pati, Sci un, tos 22 Agelcola 1a aceust& Inscriptie, Din textul epigratel rezulta c& in timpul razbolulul marcomunie (expeditio Germanica) Iegiunea V Macedonicu, fnainte de 1 se fi uflat sub ordinele lui M. Claudius Fronto, s-a aflat sub rdinele lui Sex. Calpurnius Agricola. In_ ce calitate? Exista trei posi- Dilitati. Intii, legiunea V Macedonica s-ar fi putut intoarce dupa racboiul oriental in Moesia Inferior, iar Agricola ar fi fost guvernatorul acestel provincii®, A doua posibilitate este ca Agricola sa fi fost, In ani 166—168, primul guvernator consular al Daciei. Asta ar insemna ca legiunea V Macedonica sd fi venit din Orient direct in Dacia’, Este ins greu ca de Gragul unei formuléri neclare in inscriptia de la Troesmis s4 renun{am Ja marturia inseriptiei cuprinzind cariera Iui_M. Claudius Fronto™, si care, pare a infétiga, pas cu pas, reorganizarea Daciilor in ani 168—169", A. Stein™ si H.-G. ‘Pflaum™ au presupus pentru Agricola funcjia de co- mes Aug. sau comes Augg. Continuind aceasta idee, I. Piso a reusit s& explice imprejurdrile In care Agricola a avut sub comanda sa, printre alte trupe, legiunea care ne intereseazd, Nucleul format din trupele curopene revenite din Orient nu va fi fost tn intregime risipit inainte de a se face o justi evaluare a situatiel de pe frontul marcomanic. Intre trupele trimise fn Italia, in 165, la sfirsitul rézboiului oriental, se va fi aflat si legiunea V Macedonica, Este probabil ca Agricola si fi condus un corp de armati din care facea parte si legiunea V Macedonica in timpul expeditiet din 168 a celor doi fmpirafi in nordul Alpilor. Cu aceasta ocazie Reetiei { s-a atribuit legiunea III Italica, provinciei Nori cum legiunea II Italica, iar Daciei Porolissensis, legiunea V Macedonica’® Sigur este ci dupa februarie 169, M. Claudius Fronto, acum leg. Aug. prpr. provinciarum Daciarum, comanda o armata a Daciilor din care facea cu sigurant& parte si legiunea V Macedonica’, Prin urmare, Iegiunea a putut sosi in Dacia cel mai devreme in 168, si putem banui cd garnizoana i-a fost stabilita de la inceput la Po taissa, Au conspirat toate neamurile de Ja granifele Tllyricului piné in Gal- lia,"ca_marcomanii, varistii, hermundurli si evaaii, suevii, sarma(ii, la- cringii, burii si vandalii, acestia si altii_ ca victoalii, sosibii, sicobatii, ro- xolanii, peucinii si costobocii* — scrie biograful’ imparatului Marcus Aurelius", prezentind vasta coalifie ,barbara* care ataci imperiul si im- ' J, Fitz, Die Laufbain der Statthalter in der rémischen Proving Moesta Infe- rior, Weimar’ 1966, p. 19 84 ‘RE, X11, 2, ¢ 13011902, 1978~1579 (Riterling); A. R. Birléy, The Fastt of Roman, Britain, Oxford, 1981, p. 128129; G. Alfoldy, Konsulat und Senatorenstand ‘unter den Antninen, Bonn, i977, p. 222222. M8 CiL, V1, 3977 (w. 31030), & Ved! si A. Stein, Relchsb, p. 38 sag: C. Dalcoviciu — H. Daicoviciu, ActaMN, TY, 1967, p. 78 sca; I. Riso, Titwit, LV, Roma, 1982, p. 388. © Op. cit, pa © Historia Augusta Colloquium, 1968—1969, p. 216—217, ™ Tituli, TW, 1962, p. 360: Td, Fasti provinciae Dacine (teri de doctorat tn ‘manuscris), “Cluj-Napoca, 1803, p."76. B. E. Thomasson (Opuscula Romana, XV, 2068, p- 1a) 1 considerd pe Agricola (2, 16—100) comes August saw” guvefnntor BT Piso, Titull, 1V, 1982, p. 39. Tid, “ioc. cit; 6. C."Petolescu, Revista de sstorie, 39, 9, 1988, p. 890; ‘Sicts, SOC, 1906, p. 135, " Historia Augusta, vita Marci, 22,1 ay 23potriva c&rcia se va purta rézboiul cunoscut sub numele ,,marcomanict. Dacia, prin situarea sa geograficd, a avut de suferit timp'de mai multi ani, incepind — eventual — cu a doua jumatate a anului 167, sigur Sn anul 170, mai ales din partea sarmatilor, lacringilor si burilor, care se invecinau’ cu provincia, Zone intinse sint devastate, seminfiile barbare pustiind regiunea auriferé (acum sint ascunse la Alburnus Maior tabli- {ele cerateY), ajungind pind la capitala provinciel”, In aceste conditii, legiunea V Macedonica este adus& pentru apararea granitelor din aceasta parte a Imperiului!®, Nu stim unde anume a luptat, nici ce anume sector de frontiera a avut de aparat legiunea V Macedo" nica; oricum, este posibil sd fi ajuns prin Pannonia Superior, daci stampild a legiunii descoperita la Carnuntum'™ dateaza din aceasta epocé. Luptele Ia nord de Dacia au durat, cu intermitente, pind dup’ moartea Jui Marcus Aurelius (17 martie 180), cind urmasul ‘sau, Commodus, re~ unt s& mai continue rizboiul, Putem presupune e&, in tot acest 'ris- timp, vexilatii ale legiunii au participat la Iupte. Probabil ci, prin 170, macar 0 parte din legiune scseste efectiv la Potaissa, intr-un moment ind situatia de pe front nu reclama acolo prezenta intregului ei efectiv, fiindca in acest an (170) e lasat la vatra (in Dacia!) T. Valerius Marci nus, pomenit mai inainte. Sosind la Potaissa, legiunes isi construieste castrul pe platoul numit avi Cetate*, Edificarea unei fortificatii de mari dimensiuni (573X408 m) a durat, bineinfeles, un timp mai indelungat, Prioritate au avut elemen~ tele de fortificatie (gant, zid de incintd, ager, turnurile de Ia colfurile castrului si de curtina, turnurile care flancheazé portile) $i drumurile de acces spre castru si'tn interiorul acestuia. Castrul s-a ridicat respec- tindu-se toate regulile artei fortificafiilor, in spiritul si cu particulari- 1Atile constructiilor militare din vremea respectiva. Analogiile cu alte castre construite sub Marcus Aurelius, care vor fi infajisate la locul po- trivit, confirma aceastd afirmatie. Construirea unor mari cladiri in in- teriorul castrului sau a celor care — desi fn afara incintei — erau functional legate de castru (acestea din urma situate, se pare, mai ales spre vest de castru, unde Ie atest descoperiri intimplitoare — acolo se aflau, poate, termele) s-a esdlonat intr-o perioad’ de timp mai inde- Iungaté. Dovada sint cele citeva inscriptii care mentioneazi inaugurarea sau refacerea unor cladiri din castru, la date diferite. © constructie, ne- numit’ in inscriptia care comemoreaz actul™, a fost ,daruita* legiuni pe la anul 195 de impératul Septimius Severus, prin grija legatului le- giunii Tib. Claudius Claudianus, la inaugurare participind insusi fratele imparatului, P. Septimius Geta, pe atuncl guvernator al _provinciei. Citiva ani mai tirziu, prin 200—201, e atestat localul colegiului benefi- ciarilor", O basilica legions ¢ inaugurata sau, mai.curind, refacut’, pe © IDR, 1, p. 175. © H, Daicovici — 1. Piso, Acta APN, XII, 1075, p. 162—163, cu bibliografia mai veehe. 1 11, M. D. Parker, The Roman Legions*, Cambridge, 1958, p. 167. 1 Budapest Régiséget, XV, 1980, p. 519 C11, IH, 998. m9 C11, U1, 86, a > timpul tmplratulul Gordian al TIi-lea (238—244)"™, In tot cursul veo cului In eare leglunea a ocupat castrul de la Potaissa s-au inilfat nol Cdificii, s-au executat mereu refaceri, adaugiri si inevitabile ,reparatit marunte®, ceea ce e dovedit nu numai de situatiile surprinse arheologic, Gi si de stampilele legiunii pe cérémizile si tiglele acestor constructil, stampile care, prin varietatea lor, acoper4 un mare interval de timp fn F Daciei si castrele de legiune din Pannonia Inferior, Moesia Su- perior si Moesia Inferior 1— Bulet; 2 — Aradul Now; 3 — Sinnicolau Mar F’Cenad: 6 — Steged: 6 — Banaiska Palanca; 7 —~ Duplijaja; 8 — Grebe- acy 9 Varldia; 10 — Vrsac; 11-— Surdue; 12 — Berzoviay 13 — Firliugs ‘Mehadia; 16 — Teregova; 17 — Jupa; 18 — Zave ates 20 brad; 91 o Dologa; 29 —< Hector; 23 — Hominag: 24—~Romita; 25 —— Moigrad: 26 — Moigrad; 27 — Tih; 28 —~ Caget; 29 — Lliyua; 30 — Li Vezile; 21 — Orhelul Bistrijel; 32 — Brincovenesti; 38 — Calugarent; 34 — Sa Tent, 35 — lnlaceni; 36 — Odocheiul Seeuiese; 37 — Sinpaul; 38 '— Olteni; By presen; 40 — Borogneul Mare; 41 — Comalau; 42 — Rignov; 43 — Ho hig; 44 — Cinogory 43 — Feldioara; 46 — Boita; 47 — Drajna de Sus: Sg. Maidiesti: 4) — Tirgsor: 50 — Pletrogselo; 51 — Fldminda; 62 — Pu> tineit; 53 — Baneasa 1; 54 — Baneasa 11; 99 — Rosiorii de Vede; 90 — Gre- Siar 3¢— Ghioca; $i — Urluiens 1; 59 — Urfuien! 11; 69 — Filfuni-lzbisesti; fr — Sipata de Jos 1; 62 — Sdpata de Jos 11; 63 — Albota; 64 — Purcireni; 65 — Cimpulung Muscel; 65 — Islaz-Racovita; 67 — Tia Mare: 68 — Slaven! 69 — Bnosesti; 70 — Momotegti: 71 — Tonestlt Govoril; 72 — Stolniceni; 73 Simbotin; 74 — Ridicinesti; 75 — diblea; 70 — Caliminestt; 77 — Perisanit 78 — Titesti; 79 — Copaceni; 80 — Racovita; #1 — Rlul Vadulul; 62 — Cll neni; 83 — Racari; 84 ~~ Craiova; 85 — Catunele; 66 — Bumbesti: 87 — Al Tulia; €8— Turda; 89 — Cigmau, 99 — Gilau; 92 — Zutor; 92 — Gherl 95 — Cristeyti; 4 — Sighigoara: Oristioara de Sus; 08 — Rizboie 87 — Sarmizegetusa; 6 —— Rucir; 99 — Pojejena; 100 — Schela Cladovei: 101 — Drobeta;102 — Picasa; 103 — Bumbesti Virtop; 104 — Pies; 105 — Graistea Muncelului 31 castrele de mars din Jur (Muncel, Jigora Mare, Luncani-Tiren, Comarnicel, Vieful lui Patrw). (Dupa N. Gudea, Saalburg Jahr= buch, XX3XI, 1974, p. 46, fig. 3 cu adaugiri). 1®! tnscriptia CIL, TIT, 98%, consideratd falsi de Mommsen, ,reabilitatt* de 2Producere, sl uilllzre: LVM, LVMP, LVMPR, LEG V M, LVM ANT (aceasta din urma — ,,Antoniniana — din timpul lui Car ome pul Iwi Caracalla sau Cum presupuneam mai tnainte, e posibil ca detasamente din legiu- nea a V-a Macedonica s& fi participat, mai la nord de frontiera Daciei, si Ja ultimele lupte din anul 180 cu burii, pina la pacificarea lor, in vara aceluiasi an'®, Potrivit lui Cassius Dio", sub domnia lui Commodus s-ar fi re- marcat in citeva rézboaie impotriva ,,barbarilor de dincolo de frontierele Daciei* P. Pescennius Niger si D. Clodius Albinus, viitori imparaji. Este foarte probabil ca Niger sa fi indeplinit funetia de guvernator al Da- cici™, iar Albinus pe cea de legat al legiunii V Macedonica™, prin anii 382-163 sau 185—186". In co priveste tulburarile semnalate in Dacia sub domnia aceluiasi impirat 14, ele trebuie infelese, aga cum ne-o spune si iavorul, ca o atitudine ostilé @ provincialilor impotriva imparatului*™. Probabil A fidelitatea legiuni fata de impérat, dovedita din plin cu aceste ocazil, iva adus epitetele pia constanst's, 'pe care unitatea Je va purta de acum inainte frecvent in inscriptii, cu atit mai mult cu cit asemenea epitete, nefiind imperiale, nu sufereau 0 eventuali damnatio memoriae (ceea ce i s-a si intimplat lui Commodus); ele au fost purtate de logiune si sub imparatii urmatori Nu stim nimic despre o participare a legiunii la rAzboaiele orientale ale lui Septimius Severus, nid la cele din Mesopotamia din 194—195, nicl la campania impotriva partilor din 197—199, In schimb, legiunea V Macedonica a participat din greu la rézboaiele ‘civile din timpul lui Septimius Severus. Legiunile dacice s-au declarat de la inceput de partea acestul imparat!i!, Vexilatiile dacice Iau insotit pe Septimius Severus in 193 tn expedifia din Italia contra lui Didius Tulianus", In expeditia impotriva lui Pescennius Niger au plecat, tot in 193, vexilatii ale legiu- nilor V Macedonica si XII Gemina, avinducl in frunte pe Ti, Manilius Fuscus, fost legat al acestei ultime legiuni. In 194 sau 195, comanda le- giunii ‘V Macedonica a fost preluata de Ti. Claudius Claudianus. In anul 196, atunci cind armatele lui Septimus Severus s-au intors din Orient, Ti, Claudius Claudianus a fost, la rindul su, numit in fruntea vexilatiilor celor dowd legiuni, pe care le ‘conduce in campania contra lui D. Clodius Albinus, Asemenea vexilatii erau alcatuite probabil din 4000 de soldati 1 ivsou, Atom, 1, 1968, p. 470, m3 TT fsa 2 Miles, Probidfus, 1968, p. 29, nr 10 e %% Do Caan, ESRI, 9 3 DO 8 1 Vert itreaga discule la I. Fis, Titul, 1V, 1982 p. 978-079, n, 86 si Yay Fasti, ior ite 'i.AlfGlay, Bonner Historia Augusta Colloquium, Bonn, 1966-1987, p. 26-27, 57; 1, Pin, Past. on ce TPT Sh, Poti toes t 28 Historia August, vita Commodi, 19, $6: imperium eius recusantibus pro- vineialibus; L.. Balla, Otumene, I, Budapest, 1976, p. 185—195. ™ i eal disctia lat sor op’ chs oI 4 RE Doth 3 e188) Gtterting 4 A. Bloley, Bb, £69, 198) 261 saa 2% Tertulllanus, Ad Scapular, 4, 3; Hitioria Augusta, vita Did. Iu, 5, 5-6; 6,3; veal Plt, Pasty p10 26 din cole dowk legluni dacice (ctte 2000 din fiecare legiune) gi din trupe auxillare, Dupf batalia de la Lugdunum (februarie 197), vextlatile leglu- nilor dacice s¢ reintore in provineie, poate sub comanda unul tribunus militum laticlavius, cici Ti. Claudius Claudianus fusese numit guverna- tor al Pannoniei Inferior*, Caracalla, fn cadrul programului séu de sprijinire a armatei, s-a in- teresat de soarta castrelor si a trupelor din provincie cu ocazia presu- pusei vizite in Dacia (213 sau 214); tot atunci ar fi purtat lupte cu popu- lajii de la granifele ei", Participarea unor efective din legiunea de la Potaissa la aceste ciocniri nu e dovedita prin nimic; de altfel, este pret putin probabilé, dat find caracterul limitat (teritorial) si Insemnatatea redusi a acestor actiuni militare, mai degraba de intimidare. Atitudinea Jegiunii a V-a Macedonica fata de Caracalla putea fi numai binevoitoare micar pentru faptul c& acesta marise solda anuala (stipendium) a solda- tilor din legiuni de la 450 (dupa alti autori — 500 sau 525) denari la 675 sau 750 denari. Subofiterii si ofijerii au beneficiat, de asemenea, de cresteri_ proportionale ale soldeior", Acum legiunea ‘primeste epitetul imperial Antoniniana, atestat pe stampile (vezi mai sus); ctt priveste 0 inscriptie din Potaissai™®, unde legiunea are acest epitet, ea dateaza din timpul lui Elagabal, fiinded epitetul ANT a fost sters de pe platra, iar, damnatio memoriae ‘a suferit: numai Elagabal. Ramine 0 problema deschisi momentul prezentel n Dacia Porolissen- sis a unui detasament din legiunea VII Gemina. Descoperiri relativ re cente au avut darul sa confirme cea ce, citeva decenii in urma, paren si ramind simpla supozifie. La Potaissa, pe o inscriptie descoperité In cercetirile arheologice din castru, aldituri de numele legiunti V Macedonica pia) c(onstans) se citeste cel al Legiunii VII Gemina. Inscriptia, cu 0 lectura!®* respinsé de uni, acceptata de alfii'*, nu confine, din pacate, elemente de datare. Prezenta unui detagament din legiunea VII Gemina in nordul Daciei este atestaté si de mai multe tigle cu stampila acestei legiuni, descoperite mai demult ori mai recent in castrui de la Porolis- sum", Presupunerea ci acest detasament legionar a participat, pe la inceputul secolului al IIl-lea, 1a construirea castrului de piatra de pe Pomet"** poate fi considerata plauzibilé; ea nu explicd ins motivul pre~ zentei acestui detasament, fiindcd nu pentru a ajuta la reconstruirea cas- ‘trului unei trupe auxiliare din Dacia sia trimis legiunea VII Gemina vexilatia toomal din Hispania. Rézboaicle marcomanico nu sint do luat Ne Vea} pentru aceste evenimente I. Piso, Epigraphica — Travaux, p. 1T4—175, i M. Macrea, SCIV, VIII, 1957, p. 215251: A. Bodor, MemCD, p. 3050, ct citarea {2voarelor antice #1 a bibliografiei mai vechi Ne R. Marichal, Mélanges Isidore Lévy, Bruxelles, 1955, p. 418; G. R. Watson, ‘The Roman Soldier, London, 1969, p. 6992; B. Dobson, ANAW, 11, 1, 1974, p. 40 ‘8 CIL, 111, 902 (Potaissa} M, Barbulescu — Z. hiilea, SCIVA, XXVI, 4, 1975, p. 571—876. N11) Russu, SCIVA, XXVITL, 2, 1977, p. 217--223;'P. Le Roux, ZPB, 43, 1961, > 199-206; "!N, Gudea, SCIVA, XXVIL, 1, 1976, p. 119; B, Toth, Porolissum. Das Castel- lum in iMoigrad: “Ausgrabungen ‘von A. ‘Radnoti, 1943. Hégészett fazetek, See. 1, no, 18, Budapest, 1978, p. 49 tN. Gudea, op. cit, p. 109114; Id, ActaMP, 11, 1978, p. 65, 70; B. Toth, op. cit, p. 48-48, fa. Uh TN, Gudea, AetaMP, II, 1978, p. 66. artn considerare, deoarece epltetcle p{ia) cfonstans) ale legiunii V Mace- donica nu sint cunoscute atit de devreme!™*, Prin urmare, detasamentul din legisnea VIL Gemina a sosit in Dacia ‘cu prilejul altor operatiuni militare din aceastd zon a Imperiului, la sfirsitul secolului al Tl-lea sau fn secolul urmator'™. In timpul imparatilor Elagabal (218—222) si apoi Severus Alexander (222-235), legiunea a purtat, pe linga vechile epitete (pia, constans $i Combinafii intre ele) altele noi, derivate din numele suveranilor: Antoni- niana (vezi mai sus, nota 119), tespectiv Severiana™”. Cu domnia lui 'Maximin Tracul (235—238) incepe perioada anarhiei militare, cind armata, adevaratul stépin pe destinele Imperiului, pro- clama si detroneaza imprati. E de remarcat cé, din stirile pe care le de- finem, rezulté o atitudine generalé loialé a legiunii V Macedonica fafa de impiratii in functie, Mai multe izvoare literare'* si epigrafice!™ vorbese despre rizboiul daco-sarmatic al lui Maximin Tracul, dus impotriva da- cilor liberi si sarmatilor, prin anii 236-237, tn regiunile daco-pannonice. La aceste Jupte, care i-au adus imparatului 'titlurile de Dacicus Maximus si Sarmaticus Maximus, au perticipat cele doud legiuni din Pannonia, 1 si IT Adiutrix, legiunea IT Italica din Noricum si cele dowd legiuni cice. Totodaté, guvernatorul Daciei, Tulius Licinianus, a participat in fruntea trupelor din Dacia, si evident a vexilatiilor din éele doua legiuni, Ja campania ui Maximin ‘Tracul contra Italiei, terminata dezastruos, in primavara anului 238, in fata zidurilor Aquileii™, Nu este clar daca inscriptiile care amintesc legiunile XIIT Gemina si V Macedonia de la Emona, Aquileia si Dertona se referd Ja aceste evenimente'!, ‘Vremea anarhiei militare este si epoca in care se intetese atacurile popoarelor ,barbare, La 242 carpii isi fao aparitia la Dunire. E posibil ca aceasta invazie si fi afectat si ristritul Daciei Apulensis si Dacia Malvensis!®, Operatiuni militare deosebite in Dacia nu se cunose; in timpul lui Gordian al II-lea (238244), legiunea poarta epitetul Gor- 25 Verl supra, nota 113, hs p.Le Roux (Larmée romaize et Vorganisation des provinces sbériques d’Au- guste & Vinvasion de 409, Paris, 1912, p. 160, n, 252 bis; p. 248, n. 236) recunoscind prezenta, pe temetul materialului tegular stampilat, a unu! detasament din Legio Vit Gemina in nordul Datiei, opineaza pentru o datare timpurie: inceputul secolulul al Tle, cu prilejul rézboalelor de cuzerize a Daciel, Din acest molly Tespinge Lectura nnoastta, considerind c& pe allarul potaisacns este vorba de Les. VII Claudia (P. le Roux, ZPE, 43, 1981, p. 203); aparitia la Polaissa a unui detasament din legiunes a Vii-a Gemina, alituri de legiusea a V-a Macedoniea n-ar sprijini, evident, datarea prezenfel detasamentulul din lepiunea a Vil-a Gemina la’ incepatal seco” futui al Ii-lea. Recent sa revenit asupra problemel, atragindu-se aten{ia ci stam pilele legiunit VII Gemina de la Porolissum sint de’ datat, din motive stratiseatice, {a inceputul secolutui al Ti-lea si sa emis Ipoteza ca detasamentul legiumi Vil Ge- mina a facut parte din corpul expeditionar care I-a insovit pe Caracalln In Dacia Porolissensis $i apol tn campanilie din Orlent (N. Gudea, ActaMP, VIII, 1984, p. 227230), 7 Inseriptii de In Cigel: 1. 1. Russu, ActMuz, 11, 1956, p, 127-128, nr, 4 sh . 184; nr. 10. #8 Herodian, VII, 2, 9; 8, 4; Historia Augusta, vita Mazimini, 19, 3 89 CHL, Il, 4057, 5248, 4375, 3660. ur. Biso, PB, 49, 1082, p, 239290. 351 City Til, 344, 14954, 10; V, 808, 897, 951, 1420, 7366 (vex! I. 1. Russa, ANIA, XVI, 1978, p. Mt), 7307, 7968; RE, SUE, 3, c. i721—2792 (Rittert ina). 1M, Minerva, VOR, 498 28 ~~ diana, atestat de inscriptii®™, Poate tot sub acest imp&rat s-a format un Getasament din militari ai celor dowd legiuni ale Daciei, condus de un tribunus!™; nu cunoastem nici imprejurarile, nici motivele creérii aces- tei vexilatii, In aceeasi perioada (Gordian IIt sau Filip Arabul), o alta vexilatie, format din trupe provenind din cele doua legiuni, condusé de un duz, ¢ amintita pe o inscriptie din Roma™, Marele atac al carpilor se produce fn timpul domniei lui Filip Ara- bul. Provinela trece, in intervalul anilor 245-248, prin momente deose- bit de critice; mai multe tezaure monetare sint acum ascunse!™; la Apu- lum, un oarecare C. Valerius Sarapio mentioneaza ulterior pe’ un altar ca a scépat din captivitatea carpilor'™; Ulpia Traiana Sarmizegetusa dedicé un altar onorific imparatului, dupa victoria lui Filip Arabul im- potriva carpilor, bitalia decisiva dindu-se, se pare, in toamna anulut 2478, La luptele cu carpii!™® au luat parte trupele din province, legiu- nile si unitétile auxiliare. Desi localizarea geograticd a nor episoade din acest razboi este controversata, nu este exclus ca insisi Potaissa, chiar castrul legiunii, sa fi fost atacate sau macar amenintate. Intr-ade- var, cu prilejul cercetarilor arheologice s-au constatat refaceri Ia turnul din’ colful nord-vestio, constind din ingrosarea laturilor bastionului, iar fintr-un manuscris din’ prima jumatate a secolului al XIX-lea se mentio- neazi ci, demolindu-se, 1a 1821, poarta de rasarit a castrulul (=porta praetoria), s-au gasit ,multe pietre cu capete de ciinié si, printre alte materiale ‘sculpturale, reprezentarea unei ,serbari a lui Bacchus", Pie~ trele cu capete de ciini* sint, evident, lei funerari, iar ,serbarea lui Bacchiis* este o steld ca reprezentarea banchetului funebru!, Prezenta acestor monumente funerare la poarta rasdriteand a castrului se explicé prin refolosirea lor la o reparatie a turnurilor portii. La porta deu- ‘mana, cercetarile arheologice au dovedit cA, la un moment dat, culoarub nordie al porfii, pe unde trecea drumul de acces in castru, a fost blocat printr-un zid; Vulnerabilitatea portii a se&zut considerabil. prin reduce- rea deschiderii. Tot acolo s-au descoperit fragmente de altare (baze cu profilaturi caracteristice), cdzute in exteriorul turnului nordic. E postbil ca aceste monumente s& fi fost reutilizate la o refacere a turnurilor porfii, Inchiderea totala sau parfial a portilor castrelor in caz de peri- col nu constituie un fenomen neobisnuiti?, dupa cum nici refacerile in prip& ale ineintelor ori ale turnurilor. Ulterior, cind pericolul a trecut, = JOAI, V, 1902, Bbl. 100, nr, 6 (Potaissa); 1. 1. Russu, ActMuz, 11, 1966, 120123, nr, 1 Case, " CIL, XI, 1836; RB, XU, 2, ©. 1721 (Ritterling); B. Dobson, Primipitares, . 306-808, nr. 215, "8 CIL, Vi, 163. 8 B, Mitrea, SCIV, IV, 3-4, 1983, p. 611~640. 3 CI, TH, 1054 2 Piso, MemCD, p. 506. = M. Macres, VDR, p. 439—440 M0 B, Orbdn, Torda véros és kérnyéke, Budapest, 1889, p. 41 ui Mf, Jude — C. Pop, Monumente, p. 7, nr. 1, cu bibliografia mai veche. M Situatie intiinita la Rigmov (N, Gudea —- I. Pop, Castrut roman de la Risnov — Cumidava, Brayov, ‘1971, p. 2128), Aruiela, Racari (D. "Tudor, Olt, p, 262, 202), Iua, Toliceni, Bolog’, ‘Porolissum-Pomat, ‘Ciyei (D. Alicu, ActaMN, X, 107%), p. 11014, 29zidul a fost demantelat pnd la temelie, iar drumul a fost refacut (acest wt dllea drum freeo peste fandaiiasidulul care barase vremelnle in- rare), Care a fost pericolul ce a determinat asemenea masuri de securitate Ja porta decumana si in urma céror evenimente s-au reparat turnurile castrului (cel din colful nord-vestie $i cele de la porta praetoriay? Dupa pirerea noastra e vorba de razboiul carpic al lui Filip Arabul'®, Ipoteza ¢ intévitd si de tezaurul monetar descoperit mai de mult pe platoul de la vest de castru, intrat relativ recent ,in circuitul stiintific'#. Acesta se compune din 211 denari si antoniniani: 19 denari de la Septimius Seve- rus, 82 denari de la Severus Alexander, 5 denari si 105 antoniniani de la Gordian II, Ultimele monede din tezaur sint 36 antoniniani emisi la Roma si Antiochia in anii 242—243. Ingroparea acestui tezaur la citeva sute de metri de latura vestica @ castrului s-a intimplat cu prilejul in vatiei carpice, ceea ce dovedeste gravitatea momentului Dupé victoria impotriva carpilor, provincia face eforturi pentrw fn, liturarea grabnica a urmarilor rézboiului si se reface destul de repede'™, La Potaissa, dup cum am aritat, poarta de vest a castrului este redes- chisa $i utilizaté, spre stirsitul domniet lui Filip Arabul sau in anit ur- méatori, cind actiunea de refacere a provinciei continua sub Decius, numit de insériptia CIL, Il, 1176 restitutor Daciarum. Demolarea zidului care blocase culoarul dovedeste c& pericolul trecuse, sau cel putin era consi- derat depliit. Este si aceasta o marturie a Incercdrilor de pastrare a provinciel. De altfel, in castru se fac modificdri si se introduce incdlzirea cu hipocaust in unele incaperi — dupa cum vom vedea — tocmai pe la mijlocul secolului al IlI-lea. Seria monedelor emise dupa Filip Arabul nv’ dispare din castru, astfel Incit pirerea cindva aereditata eu privire la circulatia monetara mult diminuata dupa Filip Arabul in castrele Da- ici trebuie nuanfata. In castrul de la Polaissa s-au descoperit pind in prezent sapte monede emise in intervalul 249259 (una de la Volusian si una de la Valerian, mai de mult cunoscute™, la care se adauga una de ja Herennia Etruscilia si patru de la Valerian, ‘descoperite in cursul cer- cetarilor noastre). Spre comparatie, menfiondm cA in castrul turdean s-au descoperit numai sase monede emise de Commodus (180—192) (dowd mai demult, cunoscute'” si patru descoperite in cercetirile noastre). Restabi- lirea situafiel Ia Potaissa este reflectata si de terminarea templului lui Deus Azizus Bonus Puer Conservator, prin ani 256—258, de catre Do- natus, prefect al legiunii (CIL, III, 875). O data in plus se vadeste exa- Kerati Incerearea acelor istoriei straint de a zugravi tabloul sumbra al deciderii ce ar fi caracterizat Dacia, dup cum se observa si tendentio- zitatea parerii potrivit cAreia in provincie s-ar fi produs un ,exod* al opulatiet civile cu mult inaintea retragerii aureliene, datorat’aceleiasi nesigurante instaurate dupa Severi!®, 1 MM, Barbuleseu, Potaissa, I, 1980, p. 162—163, 1, Winkler, A. Hoparteah, MAP, p. 01 sqq. (cu bibliogratie) G, Daicovieiu, AISC, IM, 1996-1940, p. 246—248; T. iso, op. cit, p. 300, M6 1. Winkler, A’ Hopartean, MAP, p. 86, ne. 285; p. 60, nr. 338 2° 1, Winkler, A. Hopartean, MAP, p. 78, nr. 118, probabil si p. $4, nr. 147 (dupa © insemnare inedita din carnetele lui I, Téglas), ML, Balla, Otkumene, I, Budapest, 1976,"p. 195, n. 82 30 all Prima fumiltate a domnfel Jul Gallienus (253-268) este ultima pe- rioada din’ care dejinem stiri despre activitatea legiunil V Macedontoa in cadrul armatei Daciei si 1a Potaissa (inscriptia Jul Donatus gi circu- lafia monetar8), Gallienus a interzis senatorilor cariera militara si accesul in armata™®. Dispar astfel legatil de legiune si tribunil laticlavi; tn frun~ tea legiunilor apar praefecti; din timpul lui Gallienus, la Potaissa sint atestafi epigrafic unul sau doi praefectt legionis. Intr-o epoca pliné de framintéri, cind atacurile barbarilor sint du- blate de numeroase uzurpari, Gallienus a deplasat adesea parti din 1e- giuni pentru a face fafA situafiilor critice. Se pare cd — in general — Iegiunea de la Potaissa i-a fost credincioasa. Este dificil de stabilit des- figurarea evenimentelor militare Ja care participa Tegiunea V Macedo- niea, intrucit nici cronologia uzurparilor si a infringerii lor nu este pe deplin clarificata. Exist indicii ci fnainte de anul 257 Gallienus duce lupte la granijele provinciei cu dacii liberi. Poate c& epitetul IIT pia fi- delis cu care legiunea V Macedonica este Invrednicita in inscriptia mai sus pomenit§ a lui Donatus sé-l fi dobindit in urma participarii la aceste lupte!®, Epitetele legiunii apar si pe antoninienii cmisi de Gallienus: nu mai putin decit VI pfia) VI f(idetis) si chiar VII p. VII 2, dovada a fi- delititii unitatii_de la Potaissa, Acordarea lor s-a facut probabil in toamna anului 260, fn legatura cu victoriile lui Gallienus impotriva uzur- patorilor (Regalianus sau Ingenuus) ori impotriva alamanilor'™. In ve- derea acestor lupte, Gallienus este nevoit s& transfere trape din alte provincli, dupa cum las4 s4 se infeleaga biograful imparatului urmator, Claudius’ If Goticul"®, Probabil & in aceste Imprejurari o vexilatie com- pusi din detasamente din cele dowd legiuni dacice, condusé de Flavius ‘per, praepositus Leg. V Mac. et XIII Gem. Gallifenarum), ajunge in Pannonia Superior, la Poetovio. Cinci inscriptii descoperite acolo, inchi- nate Iui Mithras, testi prezenta acestei formatiuni militare'™; sint po- meniti tesserarii, custodes armorum, actarii, librarit si alfi subofijeri din cele doud legiuni. Epitetul unic al legiunilor, provenit numai din numele lui Gallienus, permite datarea inscriptillor dupa 28 august 260, cind Va- lerianus mare in captivitatea persilor. Dupé cum s-a subliniat, nu este vorba de mutarea legiunilor dacice in Pannonia, ci doar de transferul temporar, intr-o armata de circumstanté, a unor detasamente din cele 18 A, Chastagnol, L'évolution politique, soctale et économique du monde romain de Dioclétien a Julien, Paris, 1962, p. 46—A7. © C. Daleovicit, S¢Cls, VII, 1965, p. 244; A. AMfSLdi (Studien zur Geschichte der Weltkrise des 2. Jahrhunderts nach ‘Christus, Darmstadt, 1967, p. 99) consider® pitetul 111 pia fidelis este acordat cu ocazia’ celui de-al treilea triumf asupra ger manilor, 5: RE, XII, 2c. 1580 Ritterling) uA, AMRdi, op. cit, p. 101—102 (Regalisnus), dar sip. 226-227, unde revine asupra problemel, acceptind tnfringerea Iui Ingenuts ca motivul triumfulut din 260. Dupa J. Fitz (Mélanges Carcopino, Paris, 1968, p. 368365) ultimul atribuit de fide= tate VIIPVILF ar corespunde cu Victoria Aug. IIT sh este de pus in legdtura cu Infringerea alamanilor la Mediolanum in anul 260, 9 Historia Augusta, vita Claudit, 8,1. ™ AnnBp, 1936, 5387. 3tova legiuni", Datorita independentei cu care actionau in epoca vexi- lagiile legiunilor, se ajunge la numirea acestor detasamente legiones'®, Nu cunoastem marimea vexilatiilor trimise in Pannonia sau in alte pro- vineii si, prin urmare, nu putem aprecia nici marimea parfii de legiune rimasa la Potaissa, Dupa anul 260, situatia in Dacia devine tulbure, izvoarele epigrafice dispar, iar cele literare vorbese de o amissio Daciae, interpretata cel mai plauzibil de H. Daicoviciu ca o pierdere nu a unui teritoriu, ci a autor tatii_ puterii centrale asupra Daciel, in urma unei revolte_ militare™ Unele detagamente din legiunea V' Macedonica aflate in afara provin- ciei par s8-si fi modificat atitudinea fafa de Gallienus. Legiunea figureaci pe aureii emisi de Victorinus in Gallia (in anul 2682), alaturi de alte le- giuni; se binuieste ca detasamentele acestor legiuni trimise de Gallienus impotriva lui Postumus au trecut de partea succesorului acestuia, wzur- patorul Victorinus!, Aurelian va restabili autoritatea asupra provinciei pentru a retrage apoi trupele si administratia™®, Evenimentul s-a produs prin anti 271—272 sau, dupa alfii, prin anii 274-2751, Abia atunci legiunea V Macedonica (sa partea dé legiune ramasi la Potaissa) va abandona castrul care-i servise drept garnizoana vreme de un secol. 4, Legiunea V Macedonica dupa anul 271 Legiunea V Macedonica revine, dup’ 16—17 decenii, la Oescus. Aici ‘© atestd numeroase figle cu stampila LVMOES, adic§ L(egio) V M(ace- onica) OBS{co) (acesten gisite sila Celet si BeSli™), ca st izvoare lite Este foarte probabil ca materialul tegular descoperit la Méhadia, $tam- pilat cu numele ambelor legiuni dacice: Legg(iones) V M(acedonica) et ‘XIII G(e)M(ina), s& dateze din epoca imediat anterioara retragerii aure- liene!®, Din perioada de la Aurelian pind la Constantin cel Mare, Imperiul s-a striduit si-si consolideze capetele de pod din stinga Dundrii, La Sucidava isi avea regedinfa un Praefectus legionis quiniae Macedoni- © G. Dalcoviciu, TransAnt, p. 177; F. Horovitz, SCIV, VITT, 1—4, 1957, p. 333— 08; J. Fite, op. elt, p. 359; R. Saxer, Veaillationen, p. 67; 1. I. Rusu, AIZ4, XVII, 1975,"p. 96, n. 15; A” Chastagnol, op eit, p. 49 LR. Saxer, Verillationen, p. 128 = H. Dalcoviclu, Miscellanea is onore di Eugenio Manni, Roma, 1979, p. 651-658. 18 Re, XI, 1, «1944 (Ritterlingy, © It, Daicovielt, op. ci, p. 688 i A. Bodor, StudtaU/BB, XVII, 1, 1972, p, 316; 1d, Dacoromania, 1, 1973, e, Studi 9 artionle de istorie, XXII, 1973, p. 12—13. , TH, 6241, 8068 a—b, 12523; Em. Popescu, Inscripfile grecestt si latine in secolele 1V—-XI1i descoperiée in Homdnia, Bucuresti, 1976, nr. 284. Ne jein. Ant, 220, 5; Not. dign, XLT, 33. = IDR, TIL, 103; V. Moga, LegXII, p. 72, 32 cart; numenoase tigic stampilete descoperite Ja Sucldava confirma ex! tenja aicl a unui detasament din leghunea de la Ocscus, aleditult din co- lortele IIT s TV, ca sia unui detasament din fractiunea legiunii V Ma- cedonica de ka Varinia®, Printre alte fnsarcinari, aceasta vexilatie avea fn grija si paz noul pod peste Duniire, dintre Oescus si Sucidava, inau- gurat in anul 326. Stampile ale legiunii V Macedonica datind din ‘Neeasté perioad’ sint semnalate la Hinova‘®, eventual gi la Drobeta‘®*, ‘Dupa reorganizarea Egiptului de catre Diocletian, in nou creata pro- vineie Aegyptus Herculia sint transferate detagamente din legiunile XIII Gemina si V Macedonica'™: legio quinta Macedonica, Memphi... sub dispositione comitis limitie Aegypti*®. Despre stationarea legiunil sau a unor vexilatii la Memphis exist gi alte marturil (inscriptii si papiri) din secolele IV—Vi", Aceast& ultim’ perioad’ din istoria legiunii, care suferise importante modificari in organizare prin reformele militare ale lui Diocletian si Constantin cel Mare, la fel ca inceputurile ei, ramine — deocamdaté — ascunsa. St Notdign, XEIT, 99; D. Tudor, Sucidava, Craiova, 1974, p. 75. w Em. Popescu, op. ‘eit, ne. 380—283; D. Tudor, Oltk, p. 89, 440; Td, Sucl- fava, Craiova ity. 185 Been, Acta, XV, 154, p. Bah cu bibograhia mal “tt D, Tudor, Podurile romane de la Dundirea de Jos, Bucurestl, 1971, p. 196—192. 2D, Benea, ActaNN, XV, 1978, p. 242. 38 Badem, dpulum, XVI, 1978, p. 203. w Re, XI, 1, ¢. 1396 (Riterling). 3 Not. dign.'or,, XXVIM, 1h 3 RE, XII, 2, ©. 1581 (Ritlerling). 3— Din fotorta miltars a Daciel romane 33Capitotut 1 POTAISSA $I LEGIUNEA V MACEDONICA 1. Potaissa si legiunea V Macedonica Numele localit&tii deveniti in anul 168 garnizoana legiunii V Mace- donica este cunoscut fn doua variante: Potaissa — in inscriptiile din Da- cia!, si Patavissa — intr-o inscriptie din Salona? si in celelalte izvoare (Uipianus, De censibus, Digesta, L 15, 1, 8, 9: Patavissensium vicus; Tabula Peutingeriana: Patavissa; Geogr. Ravenn. 4, 7: Patabisse®). La acestea se adauga forma Patrouissa (Iazpotveox), numai la Ptolemeu (Geographia, III, 8, 4), ceea ce este, probabil, o coruptela din Marao6 com, Dupé opinia lui Mommsen, cele ‘dowd variante serise redau cele dowd forme de pronuntare din epocit Originea dacicd a toponimului este certa®, iar inceputurile preromane ale localititii sint atestate de citeva descoperiri arheologice. Oragul ro- man suprapunindu-se peste Potaissa dacica, urmele acesteia au aparut numai sporadic fn cuprinsul Turzii. Pe dealurile $uia si Zinelor s-au des- coperit fragmente ceramice daciee’, iar in diferite puncte din orag au aparut tetradrahme dacice, tetradrahme tasiene, 0 drahma din Apollo- nia si monede romane republicane’. Dupa anul 106, Potaissa va suferi profunde transformari, devenind 0 agezare daco-romana. Situat& ling’ Aries, pe drumul principal care stra- batea provincia Dacia de la Dierna la Porolissum, inconjurata de tere- nuri fertile, propice agriculturii, beneficiind de p&duri, cariere de piatra si, Poate, dé exploatarea sirii n apropiere, agezarea avea toate condifiile de dezvoltare in cadrul noilor structuri économico-sociale romane. Po- taissa este una din primele localititi din provincie mentionat’ epigrafic. Miliarium-ul descoperit la Aiton? atest’ c& tronsonul de drum Potaissa— Napoca a fost construit de unitatea auxiliara cohors I Flavia Ulpia Hispa- norum miliaria civium Romanorum equitata, Prin urmare, Potaissa, im- preun cu Napoca, apar mentionate fn anul 108, de cind dateazd mi rium-ul de la Aiton®, Inscripfia nu ne indica situatia edministrativ-juri dick a Potaissei in acesti primi ani de stépinire romana. Este evident ci 2 CLL, 11T, 1627, 7804, 1090, 768 ete. * Cit, MI, 2088. + Miller, Htverarla Romana, Stuttgart, 1916, p. 549. ‘Cit, 1, p. 72 8 V, Barvah, Getica, Bucuresti, 1926, p. 288 © 1. Tells, ArchErt, XXX, 191), p. 125—126, 2 1, Winkler, A. Hopartean, MaP, p. 107 CrL, 1H, 1627; 1, Winklee, Potaissa, TH, 1982, p. 80—24. A. Stein, Reichsb,, p. 8 34 ‘ we cera un views (poute acelasi cu cel pomenit mal tirztu de Ulplan — dack nu cumva prin Patavissensium vicus se fnfeleg canabele de dupa 168!), Potaissa din tImpul domniel lui Traian nu putea depinde administrativ de Napoca, cum credea Mommsen'!, pe baza interpretarii gresite a fina- lului miliariumului de 1a Aiton a Potaissa Napocae (tradus cu un geni- tiv locativ Potaissa a Napocei4) si a prezentei unor magistrati ai Napocel la Potaissal?, Formula a Potaissa Napocae vrea sa designeze portiunea de drum dinire cele doua localitati', tronsonul executat de cohorta amin- tit, De altfel, o dependenté a Potaissei de Napoca in acesti ani nu se justified. si pentru motivul 4, pind la domnia lui Hadrian, Napoca se fla intr-o situatie juridica asemanatoare cu Potaissa, probabil vicus', Dat& fiind informatia foarte redusa de care dispunem in Dacia cu privire la organizarea teritoriului, este greu de_stabilit de cine depindea in aceasta perioada asezarea de la Potaissa. Dupé venirea legiunil si pind la acordarea rangului de oras, asezarea a depins, probabil, de autoritatea comandantului legiunii. Trebuie si presupunem c& pe ling’ autohtoni, Potaissa a fost locuit’, ined din primii ani de stapinire romana, de colonisti veniti si aici, ca pretutindeni in Dacia, ex toto orbe Romano (Butropius, VIII, 6, 2), asc vare facilitatd de drumul imperial care traversa localitatea. Este posibil 8a se fi format si la Potaissa o comunitate de cetéteni romani (conven- tus civium Romanorum); alfi colonisti erau de conditie peregrina, Pentru dezvoltarea economic si socialé a Potaissel pina la venirea legiunii nu dispunem de documente concrete, care s4 permita 0 analizA nai adincé a evolutiei localitatii. Cea mai mare parte a materialelor ar- heologice (ceramied, unelte, obiecte marunte de tot felul) mu pot fi deo camdata departajate si datate ca find dinainte sau de dup venirea le- giunii. Monedele imperiale — emisiuni dinaintea lui Marcus Aurelius — sint bine reprezentate la Potaissa, dar nu stim cind anume au patruns aceste plese In localitate. Totusi, ¢ de remarcat c& la Potaissa se cunose aproape 200 de monede emise de Vespasian, Domitian, Nerva, Traian, Hadrian si Antoninus Pius! Interesanta e observatia c& pind la rézboaicle mareomanice predomina moneda de bronz, necesara schimbului marunt? S-a spus despre un grup de morminte de pe dealul Zinelor c& ne- avind sareofage, ar fi romane timpurii'’, ceea ce nu ni se pare ins& sigur. In aceste condifii, putem doar presupune ci primele gase decenii de viaté romana Ja Potaissa s-au scurs intr-o dezvoltare lenta, fré eveni- mente deosebite. Desi nu detinem stiri directe, putem banui de aseme- nea c& rdzboaiele marcomanice au. afectat si Potaissa, din moment cc vona aurifera si Ulpia Traiana Sarmizegetusa fusesera devastate'®, 8 N, Gostar, AIIA Iasi, VI, 1969, p. 131 4 Git, 1, p. 172 3% CHL, Um, Bit, 912. B RE, XXIT, 1, sv. Potaissa, o, 1015 (C. Daicoviciuy VDR, p. 146. % T. Winkler, A. Hopdrtean, MAP, p. 107—111. Tid, p13. 2 L. Tshis, ArchErt, XXX, 1910, p. 126 ™ H Dalcovielu — 1: Piso, ActaNN, XII, 1975, p. 159 39a. is 35Dupé unele Indicll, 1a Potalssa ar fi stationat, inainte de anul 168, trupe auxiliare si eventual un detasament din legiunea XIII Gemina. 1) Cohors I Flavia Ulpia Hispanorum miliaria civium Romancrum ‘equitata. Aceasta unitate!? a participat la razbodiele de cucerire a Da~ ciei, apoi la construirea trosorului de drum Potaissa—Napoca; in anul 110, potrivit unor diplome militare®, facea parte din armata Daciei; In anif 159" si 164 era in Dacia Porolissensis, cu castrul la Orheful Bis- trifei®, Datorita stilpului milier gasit in apropierea Potaissei, la Aiton”, si a unei cirimizi descoperite la Potaissa, cu stampila CHIH*, s-a pre- supus de unii autori®? stationarea acestel cohorte Ja Potaissa, ‘in primi ani de stapinire romana, cind construia drumul amintit, poate si mai tir2iu. Aceasti auxilie ar’ fi ocupat la Potaissa un castru pe care Momm~ sen fl crede ridicat inca din timpul lui Traian*’; castrul ar fi fost ,.pre- luat® si mirit, mai tirziu, de legiunea V Macedonica (?)*. 2) Cohors I Batavorm miiaria, Unitate auxiliara atestaté in armata Daciei Porolissensis in anii 135, 199% si 164%. Castrul se binuleste cA a fost initial la Potaissa; prezenta ulterioara a unitatii fn castrul de la Romita este siguré. In temeiul a doud inseriptii funerare din Potaissa, un epitaf al unui miles din aceasté cohorté™ si un monument pus de un signifer din aceeasi unitate sofiei decedate™, s-a presupus™ stationarea ef la Potaissa, in prima jumata‘e a secolului al I-lea. 3) Numerus Maurorum Miciensium. Aceastd formatiune e atestata la ‘Micia®®, Pe baza unei inscriptii descoperite la Potaissa, care ar mentiona un decurio NMM (2, s-a presupus stationarea* trupei in aceasta locali- tate, sau numai a unor elemente izolate din numerus®, . 4) Legio XIII Gemina, Descoperirea unor céramizi izolate cu stampila legiunii XIIT Gemina pe teritoriul castrului si pe dealul Zinelor*® a facut 7 W, Wagner, Die Dislokation der rémischen_Auxiierformetionen in den. Pro- vinzen “Norieum,” Pannonien, Mocsion und. Dakien ‘von Augustus bis" Gallienus, Berlin, 1098, pr ibieibar N. Gidea ~"M. Zabariade, Avchioo Bspatol de Arqueoio~ oo, 85 3000, Br. T4i-~142,p, 64, 8 Scania i. 1 Risse, Lines 2, p- 222 BIDET Dip ttt 2 IDR 1 Dipl XV 2 DR I Dipl XV itr—xx, BM Aderen, D. Protase, St. Danili, SCIV, XVI, 1, 1967, p. 118, 3% Git, 182 2 Gla’ are 1018, a». Prison (C, Paton 3 Bits fou’ ces B.'Tador, Orage po 210; 11s Hesse, IDR, 1, p. 48; I, SCIV, xx 1572 9.72 ‘cho, tip. 2 ie GE aL 1016, av. Potisse (C. Daicovieis) Ibi, T, Dipib Xt = [be 1 Dipip XV, © IDET DiplD XVII . S Gres Tit, iste L107 (Gout frogmente ale) sceleiash inscriti) 100%, BbL'107 = 1. Hasse, SEIV, XVII, 1, 1907, p. 17E—I80, nt 2 Cre, 1 1760. > Betula, oe city 1. 1. Russa, Limes 9, p. 220; 1d, 2DR, tp. 88 » Tbe, i, 16, 18 B Giie H, 6i1= 109 3. thedon toe, 2» Pt Husa, SCIV, XXITT, 1, 1972, p79 o Gr, ath 800), 1 200 ET; LT st — Z, Miles, ProbiMfus, 1968, p. 23-24, ne eee OAL, V, 36 88 se presupunil prezenfa unul detasament din leglune Ie Potatssa, ante= rior stabilirit legluntl V Macedonica''; 0 detasare temporara pentru. paz drumulut pe valea Ariesului, sau numai folosirea produsclor oficinclor ‘apulense inaintea punerii in funciune a céramidariilor legiunii V Mace= donica la Potaissat® La aceste informatii destul de sirace si uneori nesigure'®, cercotarile din ultimii ani nu au adaugat nimic. Remarcdm, asadar, ¢& in sapaturile din castru (1971—1986) nu s-au descoperit nici un fel de stampile fn afara celor ale legiunii V Macedonica, si c in cercetarile efectuate pina in pr vent n-au aplrut urmele vreunui castru mai mic sau vreunei faze ante rioare stabilirii legiunii V Macedonica. Constatarea e valabila si pentru stampila Ez(ercitus) Dfaciae) Plorolissensis), cunoscuta mai demult la Po- {aissa, in doud exemplare, de pe teritoriul castrului, respectiv de pe dealul Zinelor*. Stampile asemanatoare s-au descoperit la Napoca (4 excm- plare),"® Romita (un exemplar) si Gildu (8 exemplare)'7, Dac este lim- pede ce se infelege prin Exercitus Daciae Porolissensis, este mai pujin clar cine anume a aplicat aceasta stampila, cind si pentru cine s-a con- fectionat materialul tegular re ‘4 presupus c& exemplarele de la Napoca atesta in acest oras o caramidarie centrala a armatei Daciel Poro- lissensis, o officina creat& pentru necesititile procuratorului presidial care zida aici; prin urmare, céramizile stampilate din Napoca s-ar data intre aparitia Daciei Porolissensis si stabilirea legiunii la Potaissa. Exemplarcle do la Potaissa ar fi ulterioare, dup venirea legiunii si ar demonstra ci officina a fost mutata de la Napoca la Potaissa, unde functionat ined un timp indelungat!’. Dupa parerea noastra, data flind raspindirea si numarul redus de stampile EXDP, este greu de stabilit unde functiona cérémidar care a folosit aceasta stampila. Este putin probabil ca ea sa fi produs la Potaissa dupa anul 168, fiinded notle cereetari din castru n-au dus la des= coperirea nici macar a unei singure stampile de acest fel'. De aceea dam RB, XU, ¢, 1719 (in anti 116-110; V. Christos, Istorla maltard a Dactes romane, Bucur, 1997p. 110; Lk RUMW 2 Mies, Op et, p28; Dy Taser, ioe Ev, tose, negxats, v6, “Pe aceaith Hints br mal putea amints Ia Potaissa monumentul funerar pus taut de etre un miles coh 1 PP (iy lit 8). Aceald cohorts se bunulette Ch Drovine-dint-un numerue BP, ransformat dupa nil 290 into aia sovcohrs 117° {i Wagner, op. city p. Ith sgqs C. Datcoviciy, Transdnt, pr 170) Aso vedea gi Cll, (enorum)Eplaratete care atest In Potaisin elements mltare tzolate (din die terse untattsuxtlare, nu consltile probe suficente pentru se stabil pe acest ‘oie Baa rezena utp respective In. oat i tas, Atehre, XIV, to}, p. Aid (eu lectura greité Vex(latio) Davo rum) Piarthica) 1. Busey — 2 Miles, op cits aaa6 nea. GIL, it 808s, L Mitrotan, ActaMN, 1, 108, pr 200207 1 Ruse, Ia IDR, ep. din * Bisae, Acton, XVE afar. b8 (Gout exemplare); cecetiritewltrioar in gtr ae"Th| Gitta th'dos ta icopetiven inch nase exompiore informa Fy Shr atacrea, De ta Burebsia ta Dacia postromand, Cluj-Napoca, 1918, p. Ty 8 © Stamplicle eu exercitus sint rare. in generals In’ Imperial remnant Berets) Prannoniae) Inferior), in mat multe varlante (Cll, IJ, “fal, 13050 = 10650. Sate Lug DisePanny Ty, id, p. Oias, ar mid, RB, Suppl BX, c. 691 (he Mocsp) Herctus) Gerimantée) Insfertaria) sat Eaters) Cer(manicas) dnffoio) Dein, 12500

Das könnte Ihnen auch gefallen

• Gudea Der Dakische Limes

  

  Noch keine Bewertungen

  Gudea Der Dakische Limes

  114 Seiten
• Adrian Bejan Liviu MARUIA Geto Dacii Ist

  

  Noch keine Bewertungen

  Adrian Bejan Liviu MARUIA Geto Dacii Ist

  249 Seiten
• A001 Kelten

  

  Noch keine Bewertungen

  A001 Kelten

  49 Seiten
• Crisan, IH - Ceramica Daco Getica - Cu Speciala Privire La Transilvania

  

  100% (5)

  Crisan, IH - Ceramica Daco Getica - Cu Speciala Privire La Transilvania

  532 Seiten
• 39 40 I Acta Mvsei Napocensis 2002 2003

  

  Noch keine Bewertungen

  39 40 I Acta Mvsei Napocensis 2002 2003

  306 Seiten
• Andrei Veress - D.I.A.M.T. (03) (1585-1592)

  

  Noch keine Bewertungen

  Andrei Veress - D.I.A.M.T. (03) (1585-1592)

  376 Seiten
• Conrad Cichorius - Die Reliefs Der Trajanssaule - II

  

  Noch keine Bewertungen

  Conrad Cichorius - Die Reliefs Der Trajanssaule - II

  377 Seiten
• Die Poienesti Lukasevka Kultur

  

  Noch keine Bewertungen

  Die Poienesti Lukasevka Kultur

  152 Seiten
• Swantje Volkmann Die Architektur Des 18. Jahrhunderts Im Temescher Banat PDF

  

  Noch keine Bewertungen

  Swantje Volkmann Die Architektur Des 18. Jahrhunderts Im Temescher Banat PDF

  704 Seiten
• Die Antiken Münzen Von Dacien Und Moesien. 2. Halbb., Abth. 1: Die Münzen Von Odessos Und Tomis / Bearb. Von Behrend Pick Und Kurt Regling

  

  100% (3)

  Die Antiken Münzen Von Dacien Und Moesien. 2. Halbb., Abth. 1: Die Münzen Von Odessos Und Tomis / Bearb. Von Behrend Pick Und Kurt Regling

  409 Seiten
• Petre-Roman - Problematik Der Schnurverzierten Keramik Südosteuropa

  

  Noch keine Bewertungen

  Petre-Roman - Problematik Der Schnurverzierten Keramik Südosteuropa

  232 Seiten
• Koniginnen Der Merowinger

  

  Noch keine Bewertungen

  Koniginnen Der Merowinger

  57 Seiten
• Dialecte Romanesti - 1905 - Popovici I PDF

  

  Noch keine Bewertungen

  Dialecte Romanesti - 1905 - Popovici I PDF

  188 Seiten
• 9 Eggenburg

  

  Noch keine Bewertungen

  9 Eggenburg

  73 Seiten
• Corpus Der Römischen Funde Im Europäischen Barbaricum - Lesefunde Aus Dem Nordöstlichen

  

  Noch keine Bewertungen

  Corpus Der Römischen Funde Im Europäischen Barbaricum - Lesefunde Aus Dem Nordöstlichen

  287 Seiten
• 1.3.1.7. 2019-Gepids at Constantinople PDF

  

  Noch keine Bewertungen

  1.3.1.7. 2019-Gepids at Constantinople PDF

  18 Seiten
• Die Hunnen Bei Ammianus Marcellinus

  

  Noch keine Bewertungen

  Die Hunnen Bei Ammianus Marcellinus

  2 Seiten
• Graiul Nostru Text

  

  100% (1)

  Graiul Nostru Text

  806 Seiten
• Catalog PPS Web PDF

  

  Noch keine Bewertungen

  Catalog PPS Web PDF

  103 Seiten
• Detschew Thrakischen Sprachreste

  

  Noch keine Bewertungen

  Detschew Thrakischen Sprachreste

  298 Seiten
• Klausur Florus Korrekturraster

  

  100% (1)

  Klausur Florus Korrekturraster

  3 Seiten
• Dumitriu 2001 - Der Mittelalterliche Schmuck Des Unteren Donaugebietes Im 11.-15. Jahrhundert PDF

  

  100% (1)

  Dumitriu 2001 - Der Mittelalterliche Schmuck Des Unteren Donaugebietes Im 11.-15. Jahrhundert PDF

  160 Seiten
• Tivadar Vida - Local or Foreign Romans The Problem of The Late Antique Population of The 6th-7th Centuries AD in Pannonia

  

  0% (1)

  Tivadar Vida - Local or Foreign Romans The Problem of The Late Antique Population of The 6th-7th Centuries AD in Pannonia

  38 Seiten
• Fontes Rerum Austriacarum II Diplomataria Et Acta 42 - 1879

  

  Noch keine Bewertungen

  Fontes Rerum Austriacarum II Diplomataria Et Acta 42 - 1879

  1.292 Seiten
• Adrian Husar Dacia Romana Ist Antica

  

  Noch keine Bewertungen

  Adrian Husar Dacia Romana Ist Antica

  490 Seiten
• Civic Space and Municipal Statutes in Po

  

  Noch keine Bewertungen

  Civic Space and Municipal Statutes in Po

  21 Seiten
• 24.kruschwitz, Murzea

  

  Noch keine Bewertungen

  24.kruschwitz, Murzea

  31 Seiten
• Die Trajanssaule Florescu 1969

  

  Noch keine Bewertungen

  Die Trajanssaule Florescu 1969

  302 Seiten
• LORINCZ 2001 - Hilfstruppen in Pannonien PDF

  

  Noch keine Bewertungen

  LORINCZ 2001 - Hilfstruppen in Pannonien PDF

  326 Seiten
• Das Spatantike Donarium Von Birthalm Bie

  

  Noch keine Bewertungen

  Das Spatantike Donarium Von Birthalm Bie

  17 Seiten
• Eph XII 15 PDF

  

  Noch keine Bewertungen

  Eph XII 15 PDF

  22 Seiten
• THRACO DACICA XXV-XXVI nr-2-3 2010-2011

  

  Noch keine Bewertungen

  THRACO DACICA XXV-XXVI nr-2-3 2010-2011

  248 Seiten
• Urkundenbuch - Vol. 5

  

  100% (3)

  Urkundenbuch - Vol. 5

  718 Seiten
• Pinterović, D. - 1968 - Limesstudien in Der Baranja Und in Slawonien PDF

  

  Noch keine Bewertungen

  Pinterović, D. - 1968 - Limesstudien in Der Baranja Und in Slawonien PDF

  42 Seiten
• H EINRICH-TAMÁSKA, O RSOLYA-STRAUB, P ÉTER Zur Datierung Und Deutung Der Gräber Und Gräberfelder Des 5. Jahrhunderts N. Chr. in Pannonia Prima Und Valeria

  

  Noch keine Bewertungen

  H EINRICH-TAMÁSKA, O RSOLYA-STRAUB, P ÉTER Zur Datierung Und Deutung Der Gräber Und Gräberfelder Des 5. Jahrhunderts N. Chr. in Pannonia Prima Und Valeria

  44 Seiten
• The Topography of Colonia Ulpia Traiana

  

  Noch keine Bewertungen

  The Topography of Colonia Ulpia Traiana

  28 Seiten
• Rhsee 19, 1942 1

  

  Noch keine Bewertungen

  Rhsee 19, 1942 1

  300 Seiten
• Constantin C Diculescu - Die Wandalen Und Die Goten in Ungarn Und Rumänien

  

  Noch keine Bewertungen

  Constantin C Diculescu - Die Wandalen Und Die Goten in Ungarn Und Rumänien

  75 Seiten
• Adolf Jagenteufel - Die Statthalter Der Romischen Provinz Dalmatia Von Augustus Bis Diokletian

  

  Noch keine Bewertungen

  Adolf Jagenteufel - Die Statthalter Der Romischen Provinz Dalmatia Von Augustus Bis Diokletian

  81 Seiten
• Luczkiewicz Schonfelder 2010 Balkankrieger JbRGZM2008-libres PDF

  

  100% (1)

  Luczkiewicz Schonfelder 2010 Balkankrieger JbRGZM2008-libres PDF

  56 Seiten
• Propylaeum 1242 978 3 96929 240 2 CH16

  

  Noch keine Bewertungen

  Propylaeum 1242 978 3 96929 240 2 CH16

  13 Seiten
• сборник «Ostrogothica»

  

  100% (2)

  сборник «Ostrogothica»

  300 Seiten
• 51 I Acta Mvsei Napocensis 2014 - 162

  

  Noch keine Bewertungen

  51 I Acta Mvsei Napocensis 2014 - 162

  26 Seiten
• Westliche Hilfstruppen Im Pannonischen Heer

  

  Noch keine Bewertungen

  Westliche Hilfstruppen Im Pannonischen Heer

  12 Seiten
• Urkundenbuch - Vol. 6

  

  100% (1)

  Urkundenbuch - Vol. 6

  700 Seiten
• BRATHER SEBASTIAN, Archaeology and Identity in Europe During Middle Ages - 2008

  

  Noch keine Bewertungen

  BRATHER SEBASTIAN, Archaeology and Identity in Europe During Middle Ages - 2008

  494 Seiten
• Barbaricum

  

  Noch keine Bewertungen

  Barbaricum

  3 Seiten
• 20 Dacia Revue-Archeologie-historie-Ancienne SN XX 1976 348

  

  Noch keine Bewertungen

  20 Dacia Revue-Archeologie-historie-Ancienne SN XX 1976 348

  3 Seiten
• Cumont F Jung J Articole AEM 17 1894

  

  Noch keine Bewertungen

  Cumont F Jung J Articole AEM 17 1894

  496 Seiten
• Nicolae Iorga - Istoria Armatei Rom Óne Öti

  

  Noch keine Bewertungen

  Nicolae Iorga - Istoria Armatei Rom Óne Öti

  400 Seiten
• DROBERJAR2016 RmischeFibeln

  

  Noch keine Bewertungen

  DROBERJAR2016 RmischeFibeln

  31 Seiten
• Laury Sarti. Die Spätantike Militärpräsenz Und Die Entstehung Einer Militarisierten Grenzgesellschaft in Der Nordwesteuropäischen Limes-Region

  

  Noch keine Bewertungen

  Laury Sarti. Die Spätantike Militärpräsenz Und Die Entstehung Einer Militarisierten Grenzgesellschaft in Der Nordwesteuropäischen Limes-Region

  14 Seiten
• Ferenczi Ciumbrud 1965

  

  Noch keine Bewertungen

  Ferenczi Ciumbrud 1965

  30 Seiten
• M Karwowski B Komoroczy P Trebsche Eds A

  

  Noch keine Bewertungen

  M Karwowski B Komoroczy P Trebsche Eds A

  245 Seiten
• Die Denkmäler Der Kelten Herrschaft in Ungarn, Pulsky

  

  0% (1)

  Die Denkmäler Der Kelten Herrschaft in Ungarn, Pulsky

  46 Seiten
• 11a. Fitz, J. (1976), Der Römische Limes in Ungarn

  

  Noch keine Bewertungen

  11a. Fitz, J. (1976), Der Römische Limes in Ungarn

  135 Seiten
• Germania: Anzeiger Der Römisch - Germanischen Kommission Des Deutschen Archäologischen Instituts

  

  Noch keine Bewertungen

  Germania: Anzeiger Der Römisch - Germanischen Kommission Des Deutschen Archäologischen Instituts

  52 Seiten
• AA 2014,1-Bronzene Reiterstatuen Aud Der Augusteischen Waldgirmes

  

  Noch keine Bewertungen

  AA 2014,1-Bronzene Reiterstatuen Aud Der Augusteischen Waldgirmes

  36 Seiten
• B Athanassov R Krauss Der Ostbalkanraum Z

  

  Noch keine Bewertungen

  B Athanassov R Krauss Der Ostbalkanraum Z

  28 Seiten
• Die Auxiliartruppen Der Provinz Dalmatien

  

  100% (1)

  Die Auxiliartruppen Der Provinz Dalmatien

  59 Seiten