100% au considerat acest document util (3 voturi)
689 vizualizări22 pagini

Comportament Opozant - Psih. Alina Poschina

Documentul descrie tulburarea de comportament opozant la copii. Caracteristicile includ comportament negativist, neascultător și dușmănos față de autoritate. Simptomele pot apărea acasă, la grădiniță sau școală și pot fi asociate cu tulburări hiperchinetice, agresiv-antisociale sau emoționale. Documentul prezintă cauze, măsuri de intervenție și modalități de cooperare între familie și școală.

Încărcat de

Mircea Dmp
Drepturi de autor
© © All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca PPSX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
100% au considerat acest document util (3 voturi)
689 vizualizări22 pagini

Comportament Opozant - Psih. Alina Poschina

Documentul descrie tulburarea de comportament opozant la copii. Caracteristicile includ comportament negativist, neascultător și dușmănos față de autoritate. Simptomele pot apărea acasă, la grădiniță sau școală și pot fi asociate cu tulburări hiperchinetice, agresiv-antisociale sau emoționale. Documentul prezintă cauze, măsuri de intervenție și modalități de cooperare între familie și școală.

Încărcat de

Mircea Dmp
Drepturi de autor
© © All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca PPSX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
Sunteți pe pagina 1/ 22

COMPORTAMENTUL DE

OPOZIIE I REZISTEN
ALINA POCHIN
Profesor psiholog
CJRAE Braov
Caracteristici

- comportamentul negativist, ndrzne, neasculttor i chiar
dumnos.
- apare n mod repetitiv i se manifest fa de persoane care
reprezint autoritatea.
- are o durat de cel puin 6 luni.

Ex. Copiii se nfurie rapid, se ceart deseori cu adulii, se opun activ
indicaiilor sau regulilor i refuz s le urmeze. i enerveaz i pe
cailali i dau vina pe alii pentru propriile greeli i se las uor
enervai de ceilali, reacioneaz impulsiv i iritat. Aceste
comportamente apar mai frecvent comparativ cu copiii de aceeai
vrst i nivel de dezvoltare.
Situaii problematice

Simptomele se pot manifesta oriunde: acas, la grdini /
la coal, n grupurile de copii de aceeai vrst etc.
Acestea sunt mai evidente n relaia cu persoanele
adulte apropiate sau cu copiii de aceai vrst. De
obicei copiii nu se autoevalueaz ca fiind opoziionali sau
obraznici, ei i argumenteaz comportamentul ca fiind o
reacie la solicitri nerealiste sau prosteti. Tulburrile
hiperchinetice apar frecvent la aceti copii, dar pot aprea
i izolat.
Simptomele asociate
PROBLEME DE INTERACIUNE CU COPIII
- manifest o agresivitate crescut fa de copiii
de aceeai vrst fr a ndeplini totui criteriile
pentru o tulburare agresiv antisocial.
- muli copii cu tulburri de comportament
opozant au tendina de a se sustrage cerinelor
i de a nclca limitele, regulile chiar i n grupul
de copii de aceeai vrst.
Simptomele asociate
TULBURRI DE COMPORTAMENT
AGRESIV-ANTISOCIALE
- tulburrile opozante de comportament sunt
deseori precursori ai unor tulburri care se
manifest la vrsta adult.
- mare parte din copiii cu comportamente
opozante vor dezvolta n adolescen tulburri
de comportament agresiv-antisociale.

Simptomele asociate

TULBURRI HIPERCHINETICE
Simptomele asociate
DEFICIENELE PERFORMANEI COLARE
Unele studii arat c acei copii care prezint
tulburri opozante, fr a avea tulburri
hiperchinetice prezint la rndul lor deficite la
nivelul performanei colare. Acest lucru se
poate explica prin tendina copiilor cu
comportament opozant de a nu ndeplini
cerinele colare.
Simptomele asociate
TULBURRILE EMOIONALE

- mai multe studii au indicat o rat crescut a
tulburrilor emoionale, ndeosebi a tulburrilor
depresive, care sunt deseori ignorate din cauza
tulburrilor comportamentale.
Delimitri conceptuale

DSM-IV = tulburarea opoziionismului
provocator

ICD-10 = tulburri ale conduitei
Criteriile tulburrii de conduit social
cu comportament de tip opozant
Are crize de furie neobinuit de frecvente sau intense
(dupa ICD-10) / Se enerveaz repede (dup DSM-IV).
Se ceart adesea cu adulii.
Se opune deseori n mod activ indicaiilor sau regulilor
adulilor sau refuz s le urmeze.
i agreseaz deseori pe alii n mod intenionat.
i nvinuiete pe alii pentru propriile greeli sau propriul
comportament inadecvat.
Deseori este iritabil sau se las uor enervat de ceilali.
Deseori este coleric i plin de resentimente.
Deseori este ranchinuos sau rzbuntor.
Cauze
se subliniaz rolul factorilor psihosociali
Condiiile din
familie/grdin/
coal
Copilul nu
respect regulile,
ncalc limitele
Prinii /
educatoarea/
nvtoarea sunt
pui n situaii
dificile
Atenionare,
avertismente (din
ce n ce mai dese)
Experienele
pozitive din familie
i de la grdini/
coal sunt din ce n
ce mai rare
Comportament
opozant, chiar
agresiv
Dezvoltarea copilului cu manifestri
comportamentale de tip opoziional
Ce msuri se pot lua?
Regula de baz n alegerea modalitii de intervenie,
att pentru copiii cu manifestri hiperactive, ct i pentru
cei cu manifestri opoziionale, este de a aplica msura
respectiv acolo unde este cerut: n relaia cu copilul,
n familie, la gradini sau la coal.
Acest regul susine necesitatea combinrii
msurilor de intervenie, pentru a putea
acorda copilului un ajutor eficient.
Ce se poate face n familie?

Apelarea la un specialist (psiholog/
psihoterapeut) care va alege psihoterapia
potrivit, strategia care va fi urmat pas cu pas
de ctre familie.
Ce se poate face la grdini sau la
coal?
Se ia legtura cu educatoarea/nvtoarea pentru a
gsi impreuna soluii.
Ea poate oferi detalii despre:
comportamentul copilului la grdini/coal
integrarea copilului n grup/clas
semne ale unei ntrzieri n dezvoltare sau a unor probleme de
performan colar

Discuia trebuie s fie una constructiv i trebuie avut n vedere
faptul c un copil se poate comporta diferit n contexte diferite, ceea
ce duce uneori la situaia n care prerile celor dou pri s fie
relativ diferite. De aici se pot amplifica unele conflicte printe-
educator/nvtor.
Cnd copilul prezint probleme de
performan colar...
Cauzele performanelor colare slabe pot fi:

copilul este suprasolicitat n mod constant
copilul are performane sczute la anumite materii
apar ca urmare a unui deficit de atenie i
concentrare
copilul nva mai puin comparativ cu ceilali copii
din clas care au capaciti intelectuale similare
copilului i este team de examinri, ceea ce i
influeneaz posibilitatea de a obine performane
bune
Cooperare familie - coal
Exemple de scopuri care vizeaz modificri la nivel
comportamental (pe nelesul copiilor):
Rmn pe toat durata leciei pe locul meu fr s m ridic
Sunt atent s-mi scot din ghiozdan caietul de care am
nevoie
Ascult ce spune nvtoarea i nu vorbesc cu colegul de
banc
Particip la lecie i nu mi petrec timpul visnd
Nu-l enervrez pe colegul meu adresndu-i vorbe urte
Nu iau lucrurile celorlai copii
Dac apare o ceart nu m bat
Nu arunc cu obiectele din jur cnd sunt nervos
Cooperare familie - coal
Pentru atingerea acestor obiective copilul trebuie
permanent apreciat.

De exemplu se poate initia un joc n care copilul are
misiunea de a catiga ct mai multe puncte (pot fi
reprezentate prin fee zmbitoare, buline roii, stelue
etc), copilul prinznd curaj atunci cnd vede c
acumuleaz din ce n ce mai multe, pentru ele primind i
alte recompense. Este foarte important ca aprecierea
ndeplinirii scopurilor propuse ntr-o zi s fie facut
mpreuna cu copilul, adic acesta s capete ablilitatea
de a se autoaprecia.
Cand copilul are nevoie de asisten
psihologic sau de cerine pedagogice
speciale...
Exemple de modaliti de intervenie:
Terapie pentru a crete intensitatea i durata jocului
la copiii de grdini
Training pentru dezvoltarea ateniei i a capacitii
de concentrare
Training pentru reducerea comportamentului agresiv
i dezvoltarea competenelor sociale
Exerciii terapeutice pentru diminuarea regeresiilor n
dezvoltare i a scderii pariale a performanelor
Terapia individual detinat diminurii problemelor
emoionale i consolidrii ncrederii n sine
Cum pot ajuta cadrele didactice...
- aezarea copilului n spaiul slii de clas (de preferat n prima banc,
sa fie cat mai aproape de nvtor pentru a putea fi mai uor urmrit i
strunit cnd este cazul)
- controlul exercitat de nvtoare (supravegherea pregtirii
materialelor pentru ora, atenionarea atunci cnd elevul este tentat s se
sustrag activitilor etc)
- formularea eficient a cerinelor i limitelor (formulrile s fie scurte
i clare, s fie formulate atunci cnd elevul este atent, s v asigurai c
elevul a neles corect cerina, formulai un numr mic de cerine i
ateptai ndeplinirea lor)
- indentificarea comportamentelor pozitive i ntrirea lor prin
aprecieri (laude, puncte, fee zmbitoare, acordarea ateniei, diferite
avantaje etc.)
- consecine negative n cazul n care copilul afieaz comportamentul
problematic (feedback neutru n prim faz, retragerea ntririi, metoda
pauzelor de cateva minute prin scoaterea din mediu/clas sau eliminarea
din joc nu trebuie folosit frecvent)
Cum reacioneaz adulii n faa
problemelor de comportament?
Gndii-v la ce reacii auzii
i vedei din partea adulilor
pe strad, la supermarket
sau la TV i la modul n care
ne comportm noi nine
atunci cnd suntem suprai,
stresai, dup o zi grea de
munc...

Ce vd, ce aud copiii?

Afirmaii Limbajul
corpului
Aciuni
Taci din
gur!
Minile n
olduri
Pedeapsa
Cum reacioneaz adulii n mod
pozitiv?
Gndii-v cum am putea
reaciona n mod pozitiv atunci
cnd copiii au un
comportament bun.


Tem de reflecie
De ce folosim att de
multe negaii n relaia
cu copiii?
Afirmaii Limbajul
corpului
Aciuni
Bravo, X,
i-ai
aranjat
jucriile!
Zmbet Copilul i
alege
urmtorul
joc

S-ar putea să vă placă și