Limbajul juridic
Terminologia juridica:
Ansamblul de cuvinte tehnice apartinand dreptului
Punerea in aplicare prin intermediul vocabularului jurdic
!!!Exigente: calitatea regulii de drept (ordine, unitate, precizie, claritate),
comunicare, transmitere
Importanta: siguranta limbajului
Termenii juridici stabili, uniformi
Regula de drept comunicata prin intermediul limbajului juridic
Particularitatea limbajului juridic unitatea vocabularului juridic si
specificitatea functiilor sale
Fondul limbajul coerent
Cuvinte de imprumut
Termeni juridici specifici
Limbajul juridic cuvinte de baza, derivate, cuvinte compuse
1) Cuvinte de baza: fondul vocabularului juridic; cuvinte juridice simple (pot
proveni din latina, greaca, alte limbi straine; limbaj comun)
2) Cuvinte derivate din cuvintele de baza + prefixe sau sufixe
3) Cuvinte compuse mixitate lingvistica
!!! Constructia frazeologica importanta formulelor,enuntul juridic (impersonal,
vizeaza subiectul juridic)
Limbajul juridic presupune o articulare globala: limbaj legislativ,
judecatoresc, noratial. ( Articularea prin intermediul frazeologiei juridice)
Interpretarea normei juridice
Proces intelectual de stabilire a sensului eact al NJ in vederea aplicarii
acestora la situatii si cazuri concrete ce se impun a fi rezolvate de catre
organele de aplicare a dreptului
Ce a dorit legiuitorul sa spuna?
Interpretare oficiala
Interpretare neoficiala nu are forta juridica si nu este obligatorie
De ce interpretarea normei juridice?
NJ- caracter impesonal si general
Trebuie coroborata cu celelalte norme pentru a fi cunoscuta si corect
aplicata
Este impusa de modul de redactare a textelor normative: limbajul si stilul,
terminologia utilizata de legiuitor, mod concret de formulare a propozitiilor
juridice (lamuriri, explicatii care sa permita gasirea sensului real al unor
concepte, formulari)
Existenta unor texte confuz formulate
Metode de interpretare a NJ
1)
2)
3)
4)
5)
Gramaticala
Sistematica
Istorica
Logica
Analogia
1) Folosirea procedeelor de analiza morfologica si sintactica a textului NJ,
pornindu-se de la intelesul cuvintelor si expresiilor folosite, de la legatura dintre
ele, de la constructia propozitiei si frazei juridice
- Clarificarea problemei terminologiei juridice
- legiuitorul- explicarea sensului termenilor
2) Lamurirea sensului unor NJ, al unui text normativ prin coroborarea acestei
norme sau a acestui text cu alte dispozitii normative, apartinand aceleeasi institutii
juridice sau ramuri de drept
3) Utilizata pentru a eplica intelesul NJ prin luarea in considerare a imprejurarilor
social-juridice care au stat la baza elaborarii si adaptarii legii, determinand astfel
scopurile urmarite de legiuitor
4) Formularea de catre organul de interpretare a unor aprecieri rationale, realizate
prin operatiuni de generalizare, de analiza logica a textului NJ, prin aplicarea
logicii formale
- utilizarea de rationamente inductive si deductive, demonstratii
- Rationamentele logice cele mai utilizate:
a) exceptia de la stricta interpretare
b) unde legea nu distinge, nici interpretul nu o poate face
c) legea trebuie interpretata in ideea aplicarii ei, nu contra aplicarii
5) Rezolvarea unei cauze pe baza de analogie
- frecvent utilizata in practica judiciara
Rezultatele interpretarii
Interpretarea literara (ad litteram)- textul descrie axct sfera situatiilor la care
se refera NJ, neexistand motive pentru a extinde/restrange aplicarea
dispozitiei in cauza
Interpretarea extensiva textul NJ urmeaza sa fie aplicat si altor situatii
decat cele expres nominalizate
Interpretarea restrictiva situatia in care textul NJ interpretate sa fie aplicat
in mod restrictiv, deoarece in urma analizei efectuate rezulta ca sfera
cazurilor la care se refera este mai restransa decat arata formularea NJ
