ISABELLE FILLIOZAT
Nu existe
p[rinte perfect
Tiaducere de
AURORA IRIMIA
ffu***t
Cuprins
Introducere .........7
r. pAnrutm lN FATA coPrrurur sAu
Tendinfaspredramatizarc. .........27
1.
2. Tafiisuntaltfeldecitmamele?... . . . . ......31
3. Imaginea de sine gi greutatea vinovitiei . . . . .34
4. Reacfiiimpulsive ......48
5. Cand impulsia devine compulsie. . . . . 53
6. Disonanfacognitivi .........56
7. Insulteqidevaloriziri..... .........60
8. CandnuneputemstipAnisilovim ........69
9. Oproblemidestatut. ........74
10. Candcopilulseimpotrive$te... .....78
11. Capricii?.... .........81
12. Cineareputerea? ......87
13. Intruziuniintime. .....98
14. Bunicularepreferinfe..... ........102
15. EmaigreudeiubitdecAta[icopii... .... .. 108
1 6. Caracterul care uneori ne exaspereazd. . .. . . . . . . . 1 10
17. Biliatsaufat[? .......118
349
t
18. Seamini prea mult cu mine sau nu seamini S.Unangijumitate-treiani... ......232
destul ........121 9. De la patru la doisprezece ani . . . . . .238
simplu. .124 10. Adolescenfii.. .......242
19. Si iubegti nu-i atdt de .....
11. intr-obunizi,copiiipleaci r r.. i. ........246
II. CAUZELE DERAPAJELOR
IV. GHID PRACTIC
NOASTRE NERVOASE Exerci[ii, refete, trucuri gi qiretlicuri
pentru a face fafi vie[ii de zi cn zi
l. Epuizareamaterni. ...139
2. Tatii este Ia post? . . ' . .149 Cuprinsulexercifiilor .....253
3. Nevoi neimplinite imposibil de mirturisit. . . . . . ' . 153 Concluzii ...343
4. Hormonii.. .. ... ... .155 Mulfumiri ........347
5. Cind o incercare prin care trecem ne absoarbe
energia .......156
6. Copilul e ,,tot ce nu vreau eu"! . . . . . .162
7. O istorie care se repeti ... ...167
8. Fugadedurere .......173
10. Repararearelatiilorafectate ........I79
I l. De unde vin fantasmele despre copii?. . . . . . 180
12. Ranamartoruluineputincios .......186
13. Competifia.. ........190
14. Rizbunareainconqtienti. ...194
15. Fidelitatea.... .......196
III. PROBLEMA VARSTEI
1. Fetus, prezentt
qi deja atAt de . . . . . . .203
2.Naqterea,oexperienfiextremi .....209
3. Acele prime clipe care permit atagamentul . . . . . . .214
4. Cuvintecareopresclaptele. ........2I8
5. Pldnsetelesugarului ........221
6. Sidormicaunprunc .......226
7.lJnan.. .. .....230
350
lntroducere
A fi plrinte este o mare aventuri. Este minunat... qi,
s[ indr[znim s[ o spunem, foarte dificil, atit fizic, cit gi
emo{ional. Fiecare viseazl la copiii s[i. Apoi ei se nasc.
Chiar dac[ suntem coplegi{i dincolo de agteptlrile
intimpll 9i si
noastre de fericirea pe care ne-o aduc, se
ne cufundlm in deznidejde gi neputinfi. Proaspelii
plrin{i sunt adesea dezarmali cdnd se confrunti cu
intensitatea emoliilor care-i asalteaz[, cu complexita-
tea noii lumi in care pitrund.
Laurence, asistentl maternali, nu gi-ar fi inchipuit
vreodati ci va fi destabilizati intr-o asemenea m[suri.
Rlbd[toare, disponibili, competenti cu copiii altora, in
fafa fiicei sale se surprinde infuriindu-se. Este disperati
pentru ci nu-i poate oferi Lolei ceea ce le-a dat atit de
mult altora gi se judeci negativ: ;,Nu sunt o mami bunl".
umerii pirintelui apasi atAtea lucruri! El este res-
Pe
ponsabil de educalia, proteclia gi sinitatea copilului
siu. Ba chiar consider[ ci ii revine sarcina de a-i asi-
gura fericirea gi succesul.
6 exclami oamenii cind afli ci pro-
,,Ce noroc ave{i!" fa1[ de nevoile lor. Modurile noastre de a ac]iona nu
genitura ta a fhcut studii reu;ite gi se c[s[toregte. De sunt intotdeauna nici adaptate, nici pedagogice.
parci ar fi aga de simplu! in realitate, imensa majoritate
a plrinfilor, inclusiv cei care par si fi avut ,,mult noroc", Prin urmare, educafia nu este deloc floare la ureche.
I
au muncit, au avut indoieli, s-au lovit de perioade de in aceasti sarcini, nu prea ne sunt de foios ,,experfii",
l
impotrivire, de crizd,... gi de egecuri. Mitul copilului acegti pediatri, pedopsihiatri gi alli psihologi care ne
perfect gi al plrintelui care gtie ce trebuie fbcut pentru trintesc certitudini cu aerul cuiva care se pricepe, certi-
a obline perfecliunea este intrefinut de numeroase tudini care, pe deasupra, mai Ei variaz6. dupl mode.
scrieri despre ,,cum si reugegti cu copilul tlu ca gi cum ,,Arta ingrijirii copilului"r, de exemplu,variazd, de la o
ai reugi o refetl de tort cu ciocolati"l. epocl la alta. ,,Tiebuie s[-!i culci sugarul pe burti." ,,in
Daci un copil nu ne indeplinegte agteptirile, daci nici un caz, poate si se sufoce in pern[." ,,Nici vorbi!
se dovedegte imperfect, poate si ne fie ciudi pe el pen- Trebuie s[-1 pui pe spate!" ,,Ba nu, e periculos dacl
tru aceasti imagine deformati a noastri pe care ne-o regurgiteazi mincarea, aqa c[ intinde-l pe o parte"... $i
reflecti. Fiindci, intrucitva, copilul este oglinda noas- la fel se intimpll cu fiecare acfiune de zi cu zi: trans-
tr6. Avem tendinla de a-l considera o prelungire a noas- port, aliptare, somn... Nu-i ugor si faci fali sentimen-
trl, o parte din noi. Proiectlm asupra lui persoana tului de vinovi{ie atunci cind nu urmezi recomandlrile
noastri actuali qi agteptlm de la el si fie aga cum ne-am in vogi. Mai ales ci alli pirinli par s[ se descurce atit
fi dorit noi s[ devenim. Poarti eul nostru idealizat. in de bine! Familiile celorlalli par atit de armonioase!
mod incongtient, 1l incirclm cu sarcina de a ne repara Copiii lor sunt adorabili, se poart[ frumos, au succes la
imaginea. De aceea, orice dezamlgire ne afecteazd.pro- Ecoali... Mitul copilului perfect se profileaz[ din nou la
fund. Suntem deosebit de sensibili la reugitele gi egecu- colpl strizii. in special mamele se comparl qi se invi-
rile lui. Nu identificim intotdeauna acest sentiment, dar nov[{esc. Tafii sunt in general congtien{i c[ sunt,,ince-
uneori ne este greu si lulm distanfa necesari fafi de pitori in meserie" gi, chiar dacfl igi asumi din ce in ce
cerin{ele, gotiile ;i abaterile copiilor nogtri, ba chiar gi mai mult prezenla gi responsabilitatea fali de copil,
1
rareori se simt obligafi si gtie gi s[ st[pineasci tot.
Editorial de |acqueline Costa-Lascoux, pregedinti a FNEpE [Fede-
ratia Na{ionali a $colilor pentru Pirin{i gi Educatori - n.tr.l, director de 1
Dupi titlul unei cirli de Genevidve Delaisi de Parseval gi Suzanne
cercetare la CNRS, in liEcole des Parents, aprilie-mai 20 06, nr. 557 . Lallemand,Ihrt dlaccommoder les bdbds, Editions Odile Jacob, 1998.
inainte, lucrurile erau simple: copilul trebuia sl fund" gi nu ne mai putem iluziona inchipuindu-ne ci
asculte. Daci nu, era pedepsit. Plrintele il constringea pedepsele pe care Ie apliclm ar avea vreo eficacitate.
prin for[[. l.ovea, pedepsea gi considera ci aga e drept. Unii spun ci in trecut copiii erau mai liniqtili, mai
Loviturile gi umilinlele nu erau privite drept violen{e, docili, mai ascultitori... Si privim lucrurile in fa!6:
ci drept metode educative normale. Lucrurile erau nemulpmirile pirinfilor cu privire la lipsa de respect
I simple pentru c[ oamenii nu-gi puneau intrebiri.
Plrinlii aveau dreptul gi datoria si aplice corec{ii. Am
a copiilor Ei la uitarea traditiilor nu dateazi de azi, de
ieri. ,,Lumea noastri a atins un stadiu critic. Copiii
mogtenit o tradifie de educalie violenti care qi-a dove- nu-gi mai ascultfl plrin]ii. Sfirgitul lumii nu poate fi
dit eficacitatea in a-i face pe oameni fie agresivi, fie departe", spunea acum doui mii de ani un preot egip-
depresivi, in orice caz, nefericili. Rarele voci care se tean. Pe zidurile din Pompei incl se vld inscripfii care
ridicau impotriva cruzimii acestor practici gi impotriva insulti profesorii. ,,Tineretul nostru e prost crescut.
pagubelor umane produse de ele erau reduse la t[cere. Nu-i pas[ de autoritate gi nu are nici un respect pentru
$i acum persist[ ideea conform cireia copiii de ieri virstnici. Copiii nogtri de ast[zi nu se mai ridici atunci
erau mai bine [inufi in friu. cind intrl in inclpere un betrin. Le rlspund pirin{ilor
,,Reperele au explodat", se spune frecvent astlzi, gi trlncinesc in loc s[ munceasci. Sunt pur gi simplu
chiar daci, drept repere, nu avuseser[m decit igno- rii", spunea Socrate (470-399 i.Hr.). Violenla in gcoali
ran{a, ba chiar orbirea. Un lucru este sigur: cu cAt aflem gi lipsa de respect a tinerilor fali de cei mai pufin tineri
mai multe despre psihologia copilului, cu atit avem nu sunt nici pe departe un fenomen nou. in toate epo-
mai puline certitudini. Nevoile unui copil variazd de-a cile, adullii s-au plins de asta. Ideea foarte rispinditi
lungul dezvoltirii sale, sunt multiple, iar via{a lui psi- ci ,,era mai bine inainte" este o probleml de perspec-
hici se dovedegte mult mai complexl decAt ne imagi- tiv[, linind de iluzie. inainte, copilul era llsat de capul
nam. Bebeluqul era altldati considerat un tub digestiv lui cu citeva bucili de lemn gi cu cAinele. Era oare mai
gitratat ca atare. in zilele noastre, el este o persoani, pe constructiv decit computerul, consola, televizorul qi
care nu intotdeauna gtim, din p[cate, s-o tratim ca alte ecrane in grija clrora este el l[sat astlzi? La gcoall,
atare. Suntem congtienli c[ anumite comportamente pramatiile le vorbeau profesorilor cu,,dumneavoastrl",
ale noastre fali ii r[nesc fizic gi psihic. Devine
de copii dar fhceau la fel de multe tr[sn[i, innegreau perefii
din ce in ce mai greu si credem intr-o .palml bun[ la WC-urilor cu desenele lor obscene qi inghesuiau fetele
10 11
la toaleti. Acum prtruzeci,treizeci sau chiar doudzeci teama de impotrMrea sau pur gi simplu de emofiile lui.
de ani, pulini copii erau ascultali gi li se respectau Numerogi pediatri gi chiar psihiatri se fac avocalii unei
nevoile. Am auzit atitea mlrturii despre singuritate, reveniri la autoritate, ba chiar la pedepsele corporale.
suferinle gi plictis profund! Refleclia este cam pripiti, ceea ce nu o impiedici s[
Si fii profesor de gimnaziu la inceputul mileniului oblini un anumit succes, ale cirui motive le vom ln{e-
I al treilea nu este lucru ugor. Acesta este un fapt. Tinerii
de ieri ticeau in fala adultului. Elevii de azi agteapti
lege in capitolul urm[tor.
Dac[ exist6. o arizd de autoritate, este vorba mai
mai multe: nu vor doar s[-l asculte pe profesor. Daci se mult de lipsa noastrl de autoritate interioari gi de con-
plictisesc, se foiesc. Dar, dupi p[rerea mea, nu din gtiin{l de sine decit de un deficit al autoritarismului.
cauzd c[ pirinfii nu le-ar fi fixat limite. Cum vom vedea, plrin{ii sunt cu atAt mai autoritari, cu
Toate epocile aucreafici traverseazdo crizd,a auto- cit sunt mai pufin siguri pe ei. Copiii de ieri erau cres-
rit[]ii, sindromul ,,copilului-rege". Chiar dac[ existi gi cufi ln fricl. Celor de astlzi le este mai pu]in fric[, e
pirinli adepfi din convingere ai liberti{ii copilului, adevirat. Sunt mai informafi, mai stimulali, nu au nici
relaxafi printr-un deficit de afirmare gi mai ales de o nevoie ca plrinfii si redevin[ autoritari.
prezenf[, majoritatea familiilor din Franfa rimin
autoritare. Statisticilel o dovedesc: 847o dintre p[rin]ii Viala psihici a copiilor este complexi. La fel gi cea a
francezi inci igi lovesc copiii pentru a-i face s[ se adullilor. Cu atit mai mult relafia dintre primii gi cei
supunl, iar 30o/o ii lovesc foarte tare! Studiilez ar pilrea din urmi. Copiii noqtri ne vorbesc despre noi. Cine
chiar s[ indice o cregtere a violen]ei parentale, caazatd. sunt ei? Istoria lor incepe cu a noastrl. Copilul poart[
de stres gi de epuizarea mamelor.
in el intregul s[u arbore genealogic. Este marcat de isto-
in zilele noastre, atitudinea aga-zis permisivl este ria incongtient[ a familiei, manifestl emofii refulate,
lesne dispre{uit6: se spune c[ i-am fi respectat prea
uneori, de mai multe generafii. Reacfiile noastre fafi de
mult pe copii, confundind respectul fafn de copil cu el nu pot fi neutre. Emoliile lui sunt influenlate de ale
1
Ancheti efectuati in 1999 pentru Asocialia ,,Eduquer
SOFRES noastre, congtiente gi incongtiente. Aclionim asupra
sans frapper" [,,Educa{ie fbri violen}i" - n.tr.]. Doar 167o dintre per- lui, el reaclioneazi, iar noi reacfion[m la reac{iile lui...
soanele chestionate care au copii nu-i lovesc niciodati,33o/o o fac rar,
iar SLo/o o fac des. Este imposibil si nu finem cont de aceast[ bucll dacl
2
www.naturalchild.org. vrem s[ in{elegem ce se intAmpl[ intre el gi noi.
L2 t3
I Orice doctrini simplisti - ,,trebuie, e obligatoriu" -
care exclude dimensiunea incongtienti pare, prin
urmare, suspecti. Se petrec tot felul de lucruri intre un
pirinte gi copilul siu. Adepfii revenirii la autoritate nu
noastre. Emoliile ni se amesteci: o ran[ rimasi incon-
gtienti devine un nod foarte greu de descurcat. Tot
ceea ce fusese finut sub tlcere pin[ atunci incepe
si urle in noi. Propria noastrl copillrie reapare in
I relin, in general, in analiza lor decit dimensiunea feno-
menologici, adicl aceea care este de ordinul observa-
bilului. Or, educafia unui copil implici multi lume.
flashbackuri sau, mai sup[ritor, in afara congtiinfei
noastre, ne altereazi percepliile gi ne ghideazd atitudi-
nile fa{i de ingeragii noqtri.
Credem ci suntem numai doi, tatil gi mama. Cel pufin
alte patru persoane au o influenfl directi sau indirectl Existl tot felul de p[rin[i. Unii accepti si facl fa{[
asupra copilului: bunicii. Cine nu s-a surprins nicio- abisurilor de perplexitate in fala clrora ii pun odras-
dat[ folosind acelagi ton autoritar, aceleagi injurii sau lele. Alfii simplifici problema optind pentru autorita-
devalorizlri ca ale plrinfilor? Chiar cele pe care ne rism, totugi cu un oarecare regret: ,,Nu aga m[ vedeam
angajaserlm s[ nu le rostim niciodatl, pentru c[ fuse- ca pirinte".
serl atAt de dureroase pentru noi? Ne trezim uneori Ce stl Iabtaza stilului educativ pe care-l vom pro-
parcddirijali de automatisme care ne depigesc gi dezar- mova? De la nagtere pini la optsprezece ani, educafia
mali in fala propriilor noastre reaclii. copiilor este un subiect care monopolizeazd, discu{iile.
Dimensiunea sistemicl este prea adesea omisl in Existi susfinitorii fervenfi ai beteii la fund, cei care
manualele care oferi sfaturi pentru pirinli. Relafia cred c[ secretul stl doar in stabilirea de limite gi cei
cu copilul, dar gi intre tati gi mami, intre pirinli gi care predicl ascultarea copilului. Cei care pedepsesc gi
pirinlii qi socrii lor. For{a incongtientului, a lucrurilor cei care preferi si sanclioneze gi si responsabilizeze.
nespuse, a secretelor, a emofiilor refulate, a ranchiune- Cei care impun o ordine strictl gi cei care sus{in demo-
lot a durerilor neexprimate care marcheazl familia. crafia familiali. Cei care lasi copilul s[ plingi gi cei
Toate acestea joaci un rol. care aleargi la el. Peisajul parental este variat. Cum si
Copilul interior al pirintelui este gi el implical cel te orientezi? S[ gtii ce e corect?
care a fost pirintele cind era mic. Copilul din fala noas- in realitate, avem mai multe repere decit in trecut.
trl il evoci pe cel care am fost, fie qi in mod inconqtient. $tim enorm de multe lucruri despre cregtere, despre
Nagterea unui copil pornegte din nou firul istoriei nevoile copilului, despre creierul, inteligenfa, dar qi
t4 15
despre afectivitatea lui.in laboratoare, oamenii de gti- Problema agiti, de asemenea, raporturile dintre p[rin]i
I in[6 au efectuat multiple observalii qi experimente. Au gi socri. Convingerile afirmate se exprimi intr-o tlcere
ftcut descoperiri care spulberd vechile credin{e. Au politicoasi sau declangeazi discufii aprinse, astfel incAt
evidenliat avantajele gi inconvenientele diferitelor subiectul devine tabu la reuniunile de familie. Este
metode educative. Dar s-ar pirea c[ aceste studii nu imposibil si se discute calm. Pozifiile par ireconcilia-
I sunt citite sau in{elese. Iar cind sunt, nu rareori se bile, iar energia pus[ in sus]inerea lor este nelimitati.
lntimpll si fie date la o parte cu ironie. $tiin{a deran- Virulenla dezbaterilor surprinde. De ce atata inflece-
jeazd"t Nu vrem si auzim de noile repere care ne rare? Vom vedea: dincolo de teorii stl istoria noastr6.
contest[ obignuin]ele gi ne constring uneori s[ ne O asemenea patimi are motivele ei. Comportamentele
sim{im pirinfi rii. Preferlm si ader[m in continuare noastre parentale sunt, desigur modelate de tendinfele
la credin{ele noastre, denigrind rezultatele obfinute epocii gi de dictatele pediatrilor gi ale altor psihologi in
de cercetltori. vog[... Dar acesta este numai un luciu de suprafa]i.
Puline domenii vehiculeazi atAtea idei risuflate. in Exist[ adesea o prlpastie intre ceea ce sus{inem gi ceea
sfera educafiei, irafionalul domneqte inc[. $i asta chiar ce facem. Trebuie s[ recunoaEtem c[ atitudinile noastre
la experli ca pedopsihiatrii sau psihologii, de la care educative au prea pu{in de-a face cu gtiinfa, experienfa
ne-am fi agteptat si fie mai gtiinfifici! Fiecare igi face sau rafiunea. Unii sufer[ din cauz'a asta, citesc, se infor-
. l.
propria analizit gi igi permite si enunfe legi ca gi cum ar meazd gi cautl. A\ii, pentru ci nu reugesc si infrunte
fi evidente, chiar daci ignor[ statisticile si studiile com- deschis disconfortul legat de acest decalaj, care sunt mai
parative in domeniu. Dar in loc s[ ne judec[m, mai bine riniti sau inc[ nu gi-au identificat rlnile, igi refuleazl
si mergem ceva mai departe in intelegerea acestui feno- emofiile gi opun afectelor lor un front unit. P[rem s[
men. Existi motive pentru aceasti stare de fapt. acfion[m conform valorilor noastre. in realitate, susli-
in privinfa educa]iei, fiecare are idei foarte ferme, nem valori adaptate modului nostru de a ac{iona.
chiar dac[, probabil, gi le va schimba de mai multe ori
de-a lungul viefii, mai ales daci are copii. Existi argu- Uneori, totul este bine, familia se scaldl intr-o feri-
mente .prd' si ,,contra" in cazul fiecirui gest cotidian. cire comuni. Deodati, tonul urc[. Un comportament
in cupluri, acesta este principalul motiv de conflict. sau un cuvint al copilului declangeazd. tornada: ,,Cine
Se intimpld. ca dezacordurile si duci pini la divor|. mi-a dat aga un copil?" Rela{ia cu copiii este marcat[ de
16 t7
