UNIVERSITATEA ''LUCIAN
BLAGA'',SIBIU
FACULTATEA DE LITERE SI ARTE
SECTIA LITERE
SPECIALIZAREA FRANCEZA
ROMANA
SCHIMBARILE FONETICE
CIOBANU ADELINA
IVANESCU ALEXANDRA
Sunetele, ca realitate materiala a limbii, nu sunt folosite independent, ci intra in relatie
de interdependenta unele cu altele.
In acceptia lui Al. Rosetti, "in vorbire, sunetele sunt inlantuite unul de altul in asa fel,
incat un sunet incepe sa fie articulat inainte ca articularea sunetului precedent sa fi
luat sfarsit. Acest fenomen poarta numele de coarticulatie. Ca sistem coerent
structurat, limba exclude, prin coarticulatie, aparitia unor sunete, implicand uneori doar
sunete aflate in relatie de compatibilitate, creandu-se astfel o armonizare a
contextelor.
Cauzele schimbarilor fonetice:
substituirea unor sunete foarte asemanatoare (de exemplu, in Ardeal,
palatalizarea dentalelor duce la variante intermediare in pronuntare intre t' si
k');
cauze de ordin psiholingvistic (anticiparea, propagarea);
cauze de ordin sociolingvistic (analogia, hipercorectitudinea);
cauze de ordin semantic (etimologia populara, contaminatia, deraierea
lexicala).
cauze de ordin stilistic (Iorgu Iordan, vezi Stilistica limbii romane)
Dupa efectul lor, modificarile fonetice se clasifica in mai multe tipuri:
I. Modificari fonetice care au ca rezultat reducerea numarului fonemelor
(chiar al silabelor): afereza, sincopa, apocopa, haplologia, sinereza.
II. Modificari fonetice care au ca efect cresterea numarului de sunete (sau
foneme): proteza, epenteza, epiteza, diereza.
III. Modificari fonetice care au ca efect evolutia sau modificarea unui
fonem (de exemplu, modificarile care se petrec ca urmare a actiunii legilor fonetice:
cs > ps, ct > pt).
ASIMILATIA este un fenomen fonetic foarte raspindit, prin care se desemneaza
schimbarea uneia sau a mai multora dintre caracteristicile articulatorii ale unui sunet
sub influenta altui sunet asemanator, aflat in vecinatate.
DISIMILATIA este fenomenul fonetic prin care un sunet se modifica sub influenta
unui alt sunet vecin pentru a se diferentia de acesta. In cazul in care sunetele sint
identice sau foarte asemanatoare, tendinta spre economie cere inlaturarea efortului
de a repeta succesiuni de sunete identice.
I. Modificari fonetice care au drept rezultat reducerea numarului
fonemelor (chiar al silabelor):
AFEREZA este fenomenul fonetic constind in caderea unui sunet (vocalic sau
consonantic) sau a unei silabe de la inceputul cuvintului:
SINCOPA este modificarea fonetica care consta din caderea unei vocale in interiorul
cuvintului. Se inregistreaza, de obicei, in pozitie postonica (mai ales la substantive
polisilabice,care adauga articolul hotarit -le: treburle, florle, lingurle, iepurle, cazurle).
Exista si citeva exceptii de sincopare a vocalei accentuate, accentul deplasindu-se
pe silaba anterioara: am vazt, am gast.
HAPLOLOGIA este schimbarea fonetica care consta in suprimarea unui grup de
sunete (identice sau asemanatoare) care se repeta imediat intr-un cuvant sau intre
doua cuvinte: maliga pentru mamaliga, coana pentru cocoana, nas pentru nanas,
jumate pentru jumatate.
SINEREZA este un fenomen fonetic de coarticulatie in urma caruia vocala mai slaba
din pozitia de hiat este transformata in semivocala, fuzionind intr-un diftong si reducind
astfel numarul silabelor unui cuvint. Este o modalitate de evitare a hiatului.
II. Modificari fonetice care au ca efect cresterea numarului de
sunete (sau foneme):
PROTEZA este fenomenul care consta in adaugarea unui sunet neetimologic
(vocalic sau consonantic) la initiala unui cuvint: proteza vocalica (alamiie, (a)
amirosi, alauta pentru lauta) si proteza consonantica (haripa pentru aripa,
harmasar pentru armasar, hambitie pentru ambitie, straista pentru traista, zbici
pentru bici, scobori pentru cobori; haoleu, hala, hasta, hastalalt - in limbajul rromilor)
au un caracter popular sau regional. Proteza este un procedeu specific in dialectul
aroman, in special in cuvintele care incep cu o sonanta (arau, arman, alavdu pentru
laud, anostru), dar si cu alte consoane (acumparu, aspargu, avin'e pentru (vita de)
vie) sau chiar cu vocale (aumbra pentru umbra).
EPENTEZA este schimbarea fonetica care consta in adaugarea unui sunet
neetimologic in interiorul unui cuvint: coarja pentru coaja, chilvara pentru chivara.
Fenomenul caracterizeaza anumite graiuri regionale: de exemplu, in grupul
consonantic sl se produce epenteza oclusivei velare c, in centrul si sudul Crisanei si
in vestul Transilvaniei - scloi pentru sloi, scluga pentru sluga, sclanina pentru slanina
- (acest vechi fonetism latin popular se pastreaza numai in sudul Frantei, in nordul
Italiei si in teritoriile amintite din dialectul dacoroman si constituie un argument
lingvistic important in sustinerea teoriei continuitatii elementului autohton in Dacia
dupa cucerirea romana si dupa retragerea aureliana); de asemenea, in zonele
sudice ale dialectului dacoroman, semnalam folosirea epentezei lui a in grupul
consonantic hr (harani pentru hrani, harana pentru hrana).
Concluzii:
Modificarile fonetice nu au rol fonologic si nu afecteaza in esenta
comunicarea, putand fi, uneori, indicatori stilistici. Cuvintele modificate fonetic
comunica acelasi mesaj ca si cuvintele nesupuse acestor procese. De aceea, in
unele cazuri, cuvintele modificate fonetic s-au impus in limba literara, in defavoarea
normelor etimologice. Daca aceste modificari se generalizeaza, ele devin literare si
se impun ca forme corecte, in lipsa normei literare. Dupa ivirea variantei culte (dupa
constituirea normelor fonetice unice ale limbii literare), formele noi, cu modificari
fonetice, au foarte putine sanse sa se impuna. Cu toate acestea, modificarile
fonetice se petrec necontenit, in limba populara si in spatiile neinstitutionalizate,
pentru ca limba inseamna, intre altele, materie sonora in continua miscare.
Facem precizarea ca incadrarea unor schimbari fonetice intr-o anumita
categorie nu inseamna si explicarea acestora. Cauzele acestor modificari raman, cel
mai adesea, neexplicabile si neexplicate. De fapt, mentionand tipul modificarii
fonetice respective se precizeaza doar conditiile in care se produce o anumita
modificare fonetica.
Sitografie
http://www.rasfoiesc.com/educatie/literatura/MODIF
ICARILE-FONETICE-IN-LIMBA82.php
http://www.creeaza.com/referate/literatura-
romana/gramatica/Modificari-fonetice-
conditiona684.php
Bidu-Vranceanu, Angela, Calarasu, Cristina,
Ionescu-Ruxandoiu, Liliana,., Dictionar de
stiinte ale limbii, Ed. a 2-a, Editura Nemira,
Bucuresti, 2005.
Cazacu, B., Studii de dialectologie romana,
Editura Stiintifica, Bucuresti, 1966.
