CRONOLOGIE
1. REGATUL VECHI (1850-1500 a. Chr.).
- regii din Kuşar, Annita şi fiul său Puthara încearcă să cucerească o parte a oraşelor hittite,
stabilind capitala la Neşa (secolul XIX a. Chr.)
- urmează o perioadă tulbure, care se sfârşeşte cu în secolul al XVII-lea.
- un nou suveran Labarna (Tabarna) (c.1680-1650 a. Chr.), pune capăt perioadei de criză şi
supune întinse teritorii din Capadocia.
- urmaşul său Mursil I, muta capitala la Hattusaş.
- cucereşte regatul de la Allep şi Babilonul.
- ultimul suveran al regatului vechi hittit este Telepin (c. 1525-1500 a. Chr.).
- reglementează problema succesiuni la tron astfel: rege putea devenii fiul eel mai mare, a-l
doilea fiu, soţul fiicei celei mai mari.
- Sfatul Bătrânilor avea drept de judecată asupra regelui.
2. REGATUL DE MIJLOC (1500-1380 a. Chr.).
- o perioadă obscură, statul hittit se află sub hegemonia regatului Mitanni.
2. REGATUL NOU (1380-1200 a. Chr.).
- domnia lui Suppiluliuma I (1380-1346 a. Chr.), duce la consolidarea regatului.
- cucereşte capitala statului Mitanni, ocupă Siria centrală şi de nord.
- învinge triburile habiru.
- urmează la tron fiul său Mursil II, care seva confrunta cu secesiunea regatelor Arzawa şi
Mira.
- Muwatalli (1315-1296 a. Chr.). se confruntă cu regatul egiptean.
- mută capitala în sud la Dattaş.
- conflict deschis cu Egiptul, bătălia de la Kadeş pe Oronte contra lui Ramses II.
- urmaşul său suveranul Hattusilis II încheie în 1283 a. Chr. un tratat de pace cu Egiptul,
delimitând sferele de influenţă în Siria.
- armata hittită: care grele de luptă cu trei soldaţi şi infanterie grea echipată cu lănci, săbii şi
scuturi.
- statul hittit se prăbuşeşte sub loviturile poparelor mării c. 1200 a. Chr..
- capitala Hattuşas este distrusă, iar nucleul fostului regat hittit este ocupat de frigieni.
- până în secolul VIII a. Chr., supravieţiuesc o serie de regate neohittite arameizate precum:
Malatya, Tabal, Que, Karkemiş.
BIBLIOGRAFIE
1. V. I. Avdiev, Istoria Orientului antic, Bucureşti, 1958, p. 188-204.
2. *** Istoria Universală, vol. I-II, Bucureşti, 1959, p. 365-383.
3. Ligia Bârzu, Rodica Ursu, Istoria Universală. Orientul antic, Bucureşti, 1999, p. 103-124.
4. Sabatino Moscati, Vechi Imperii ale Orientului, Bucureşti, 1976, p. 190-235.
5. Mircea Eliade, Istoria ideilor şi credinţelor religioase, Chişinău, 1992, vol I, p. 146-160.
6. Guy Rachet, Universul arheologiei, vol. I-II, Bucureşti, 1977, p. 284-297, vol. II, p. 36-52.
7. *** Gândirea hitită în texte, Bucureşti, 1986.
8. Margarete Riemschneider, Lumea hitiţilor, Bucureşti, 1967.
9. Vojtech Zamarovschy, Din tainele Imperiului Hitit, Bucureşti, 1980.
10. G. Contenau – La Civilisation des Hittites et des Mitanniens, paris, 1934.
11.L. Delaporte – Les Hittites, Paris, 1936.
