Fiziopatologia alergiilor alimentare

Alergia alimentara este un raspuns anormal la un aliment, mediat de sistemul imun. In

mod obisnuit, sistemul imun contribuie la mentinerea sanatatii prin apararea organismului
impotriva atacului daunator al bacteriilor si virusilor. In cazul unei alergii alimentare, sistemul
imun identifica anumite alimente ca fiind daunatoare si produce o reactie alergica in momentul
ingestiei lor.
Alergiile alimentare se intalnesc mai frecvent la copii decat la adulti. Un procent cuprins
intre 6% si 8% in cazul copiilor, dar doar 2% in cazul adultilor, au astfel de alergii. Alergiile
alimentare apar in special la persoanele cu teren atopic, ceea ce inseamna ca au o tendinta
mostenita de a dezvolta reactii alergice. Aceste persoane sunt predispuse sa faca astm bronsic,
diferite alergii si o afectiunea a pielii, numita dermatita atopica.
Cauze
Alergiile alimentare apar atunci cand sistemul imun reactioneaza anormal la substantele
continute in alimentele ingerate, producand o reactie alergica. Alergiile alimentare sunt mai
frecvente la copiii mici decat la adulti. Aceasta poate fi din cauza ca sistemul imun si aparatul
digestiv al copiilor nu sunt complet dezvoltate.
Ouale, laptele, arahidele, graul, soia si pestele sunt cauzele majoritatii reactiilor alergice
la copii. Unii sugari sunt atat de sensibili la aceste alimente incat daca acestea sunt consumate de
catre mama, alaptarea produce sugarului o reactie alergica. Majoritatea copiilor se vindeca de
alergiile la lapte, grau, oua si soia intre varsta de 3 si 5 ani. Copiii, rareori, se vindeca de alergia
la arahide sau peste. Arahidele, nucile si migdalele, pestele si crustaceul produc majoritatea
reactiilor alergice la adolescenti si adulti. In cazul in care o persoana este extrem de sensibila la o
anumita mancare, ea poate dezvolta o reactie alergica prin simpla prezenta a alimentului
respectiv in jurul persoanei. Calatoriile cu avionul alaturi de pasageri care consuma arahide sau
mancatul la un restaurant cu specific de fructe de mare poate produce simptomele. Cu cat este un
aliment mai comun, cu atata este mai mare probabilitatea ca oamenii sa fie alergici la el. De
exemplu, alergia la orez se intalneste in Japonia, iar cea la cod, in Scandinavia. Pe masura ce
disponibilitatea alimentelor din diferite zone ale lumii a crescut, numarul reactiilor alergice la
fructe exotice, cum ar fi kiwi si papaya si la seminte, precum susan si mac, a crescut.
Din cauza faptului ca arahidele sunt prezente in atat de multe preparate, alergia la arahide a
crescut in Statele Unite in ultimele doua decade si reprezinta acum o cauza majora de reactii
alimentare alergice severe. Alergia la arahide dureaza, de obicei, toata viata si tinde sa se
agraveze cu trecerea timpului. Boala celiaca este provocata de alergia la o proteina (gluten)
continuta in grau si alte cereale.

Multe persoane sunt alergice la alimente similare sau inrudite intr-un animit fel. Acest
fenomen se numeste reactivitate incrucisata. De exemplu, daca o persoana este alergica la
creveti, ea poate fi alergica si alte crustacee, cum ar fi crabul sau homarul. De asemenea, in cazul
alergiei la arahide, reactivitatea incrucisata se poate extinde si la nivelul altor reprezentanti ai
familiei leguminoaselor, cum ar fi mazarea si fasolea. Sindromul de alergie orala este un tip de
reactie incrucisata. In cadrul acestui sindrom, persoanele care au alergie la polen (de exemplu
alergia la iarba) pot dezvolta prurit (mancarime), roseata si tumefiere a buzelor si gurii la ingestia
de fructe si vegetale care contin o proteina ce reactioneaza cu polenul. Aceste simptome se remit
de obicei rapid si nu implica alte parti ale corpului. Sindromul de alergie orala apare la
urmatoarele polenuri si alimente:
- cruciulita (planta erbacee din familia compozeelor, cu flori galbene) Banane sau pepeni
cum ar fi pepenele verde sau cantalupul
- mesteacan, migdale, mere, caise, morcovi, telina, cirese, alune, kiwi, nectarine, piersici,
pere, prune sau cartofi
- arbusti, avocado, banane, morcovi, telina, castane sau kiwi
- ierburi rosii.
 Un numar crescand de persoane, in special muncitori in domeniul sanitar, descopera ca
sunt alergici la latex. Latexul reprezinta seva naturala a arborelui ce cauciuc. Este folosit pentru
fabricarea manusilor chirurgicale, prezervativelor, baloanelor si altor produse. Daca o persoana
este alergica la latex, ea poate, de asemenea, sa dezvolte reactii alergice la kiwi, fructul pasiunii,
papaya, banane, avocado, smochine, piersici, nectarine, prune, rosii, telina si castane.
In unele cazuri rare, simptomele unei reactii alergice severe, amenintatoare de viata
(anafilaxia) pot aparea dupa exercitiul fizic intens. Aceasta se numeste anafilaxia indusa de efort.
La unele persoane, anafilaxia poate aparea numai dupa ingerarea anumitor alimente la care ele
sunt alergice. Ea poate produce prurit (mancarime), senzatie de lesin sau ameteala, urticarie,
respiratie dificila si alte simptome severe. Mancarea respectiva nu declanseaza reactia alergica in
lipsa efortului si, alternativ, efortul nu produce anafilaxia, decat daca persoana a ingerat inainte
alimentul respectiv.
Sulfitii, care sunt aditivi alimentari, provoaca dificultati de respiratie la persoanele care
sufera de astm bronsic. Printre altele, sulfitii sunt prezenti in unele tipuri de vin, fructe uscate si
bauturi carbogazoase.
Factori de risc
Riscul de a dezvolta o alergie alimentara este mai mare in cazul in care:
 Exista in familie cazuri de alergie. Alergiile alimentare sunt intalnite cel mai
frecvent in cazul personelor care au un teren atopic, adica au o tendinta mostenita
de a face astm bronsic, diverse reactii alergice si dermatita atopica. Daca ambii
parinti fac alergii, probabilitatea ca si copilul sa faca alergii este de 75%.
 Exista afectiuni alergice asociate, cum ar fi dermatita atopica sau astmul bronsic.
 Pacientul este tanar. Nou nascutii si copiii fac mai multe alergii alimentare dacat
adultii.
Pacientul
 are o afectiune care faciliteaza absorbtia alergenului de la nivel gastric si intestinal
si trecerea sa in sange. Printre aceste afectiuni se numara bolile gastrointestinale,
malnutritia, prematuritatea si bolile care afecteaza sistemul imun.
Riscul de a dezvolta o reactie alergica amenintatoare de viata este mai mare in cazul in
care:
- pacientul sufera de astm
- simptomele datorate alergiei se declanseaza la cateva minute dupa ingerarea
alimentului.
In cazul in care o persoana sau copil sau are o alergie alimentara severa, ea ar trebui sa
poarte in permanenta o trusa de prim ajutor in cazul aparitiei alergiei si sa stie cum sa o
foloseasca. Persoana respectiva ar trebui sa poarte permanent o bratara de evidenta a bolii.
Pregatirea in vederea tratarii prompte si corespunzatoare a unei reactii alergice severe scade
riscul de exitus.
Simptome
Simptomatologia alergiilor alimentare poate afecta multe parti ale corpului, inclusiv:
 Aparatul digestiv. Printre simptome se numara crampele, greata, voma, diareea,
prurit (mancarimi) la nivelul gurii si gatului si rectoragii (sangerari rectale, rare la
adulti). Aceste simptome apar mai frecvent la copii decat la adulti.
 Pielea. Simptomele sunt urticarie, tumefactie, prurit, roseata si dermatita atopica.
Reactiile cutanate sunt mai frecvente la copii.
 Aparatul respirator. Simptomatologia include: tuse; wheezing (suierat ce se aude
in expir si care are drept cauza obstructia cailor respiratorii, indeosebi a
bronhiilor); mancarimi la nivelul nasului si secretii nazale abundente si
consistente; stranut si dificultati de respiratie.
Copiii au de obicei aceleasi simptome ca si adultii. Simptomatologia alergiei la lapte sau
soia la copii poate include eczeme, secretii nazale abundente si wheezing. Totusi, cateodata,
singurele simptome sunt plansul puternic (datorita colicii), voma, prezenta sangelui in materiile
fecale, diareea, constipatia si retardul de crestere. Severitatea simptomelor variaza de la
moderata la amenintatoare de viata si poate aparea intr-un interval cuprins de la cateva minute la
zile de la ingestia unui aliment. Cea mai severa reactie este anafilaxia, care afecteaza multe
sisteme ale organismului si poate duce la exitus (deces). Anafilaxia apare de obicei in cateva
minute sau intr-o ora de la ingestie si poate reaparea la o ora sau doua mai tarziu. Cauzele
frecvente ala anafilaxiei sunt arahidele, nucile si fructele de mare; la copii, arahidele declanseaza
reactia anafilactica mai frecvent decat alte alimente. Aspirina, efortul si alcoolul pot creste riscul
de declansare a reactiei anafilactice. Simptomele pot si si mai severe daca persoana respectiva
mai are si alt tip de alergie, cum ar fi alergia la polenuri sau la mucegai. Fumatul, stresul si frigul
pot agrava simptomele.
Tratament - Generalitati
Tratamentul optim pentru alergiile alimentare este evitarea alimentelor care stau la baza
producerii alergiei respective. Cand acest lucru nu este posibil, se pot incerca medicamente,
precum antihistaminicele in cazul alergiilor usoare, si medicamente continute in trusa de prim
ajutor pentru alergii, in cazul reactiilor severe.
Este importanta acordarea unei atentii speciale copiilor care fac alergii alimentare. Un
copil care face alergii alimentare severe poate dezvolta o reactie anafilactica amenintatoare de
viata, chiar la cantitati infime de alergen. Copilul ar trebui sa poarte in permanenta o bratara de
evidenta a bolii si o trusa de prim ajutor in cazul alergiilor severe.
Copiii pot avea simptome usoare in primele minute dupa ingerarea alergenului, dar pot
dezvolta simptome severe in 10 pana la 60 de minute. Ei ar trebui sa fie tinuti sub observatie in
spital cel putin 4 ore dupa aparitia unei reactii alergice.
Tratamentul initial al unei alergii alimentare consta in identificarea alimentului care
produce alergia si deprinderea unui mod de abordare, atat a reactiilor alergice usoare, cat si a
celor severe.
Cel mai eficient tratament al alergiilor alimentare este evitarea consumului alimentului
respectiv, sub orice forma ar fi el. Pacientul ar trebui sa-si anunte familia, prietenii si colegii de
serviciu ca are o alergie alimentara si sa-i roage sa-l ajute sa evite alimentul respectiv.
Ambalajele tuturor alimentelor trebuie citite si celelalte denumiri ale alergenelor
alimentare trebuiesc invatate. De exemplu, laptele poate fi intalnit si sub denumirea de
"cazeinat", ouale ca "albumina", graul ca "gluten" si arahidele ca proteine vegetale hidrolizate.
In cazul in care sugarul are alergie la lapte sau soia, doctorul poate sugera shimbarea
formulei lactate sau alaptarea ca unica metoda de hranire. Formule special preparate sunt
disponibile pentru sugari alergici la lapte si soia.
In cazul in care parintele sau copilul sau are alergii usoare, antihistaminicele eliberate fara
prescriptie medicala pot tine simptomele sub control. Se poate apela la medicamente
antihistaminice eliberate pe baza prescriptiei medicale, in conditiile in care cele eliberate fara
prescriptie nu sunt eficiente sau daca produc efecte secundare neplacute, cum ar fi somnolenta.
Daca reactia alergica este severa, tratamentul initial poate fi administrat la camera de
garda sau de catre personal medical de urgenta. Pacientului i se va administra o injectie cu
epinefrina pentru a impiedica eliberarea suplimentara de histamina si pentru a relaxa muschii
respiratori. Dupa aceea pacientului i se va recomanda o trusa de prim ajutor in cazul alergiilor
severe, care contine o seringa si cantitatea de epinefrina necesara efectuarii unei injectii si tablete
de antihistaminice. Medicul sau farmacistul va invata pacientul cum sa-si faca singur o injectie.
Pacientul va trebui sa poarte intotdeauna trusa de prim ajutor cu el. Bratara de evidenta a bolii
sau orice alta bijuterie care listeaza alergiile alimentare ar trebui purtata. Astfel de dispozitive de
alerta medicala pot fi comandate la majoritatea farmaciilor sau pe internet.
Truse de prim ajutor ce contin doze adecvate pentru copii sunt disponibile. Copiii care au risc
crescut de a face reactii alergice severe ar trebui sa aiba truse atat la scoala sau la gradinita, cat si
acasa. Parintele trebuie sa se asigure ca directorul scolii, profesorii si prietenii copilului sunt
informati in legatura cu alergia pe care acesta o are.
Tratament de intretinere
 Tratamentul in desfasurare presupune continuarea evitarii alimentelor care produc alergii
si luarea in considerare a oricaror alimente noi care pot provoca simptomele. Persoana in cauza
trebuie sa informeze continuu in legatura cu alergia respectiva persoanele cu care vine in contact
in mod regulat si sa le roage sa o ajute sa evite acel aliment. Pacientul trebuie sa citeasca
ambalajele alimentelor si sa fie constient de faptul ca uneori alergenele alimentare au alte
denumiri pe diferitele ambalaje.
Pacientul trebuie sa se adreseze doctorului in vederea alegerii medicatiei optime pentru
alergia sa. El trebuie sa se asigure ca dispune intotdeauna de medicamentele necesare.
In cazul alergiilor alimentare severe, pacientul trebuie sa poarte intotdeauna o bratara de evidenta
a bolii care listeaza alimentele la care acesta este alergic. Astfel de dispozitive se pot comanda la
majoritatea farmaciilor sau pe internet.
In cazul in care doctorul recomanda o trusa de prim ajutor pentru alergii, ea trebuie
purtata permanent. Trusa contine o seringa impreuna cu cantitatea necesara de epinefrina si
tablete de antihistaminice. Data expirarii medicamentelor trebuie verificata si ele trebuie
inlocuite la nevoie.
Injectia cu epinefrina trebuie facuta de indata ce persoana respectiva sau copilul
suspecteaza un aliment ingerat sau simte ca o reactie alergica este pe cale sa se declanseze. Apoi
trebuie administrate antihistaminicele. Din cauza faptului ca simptomele pot reaparea chiar dupa
efectuarea injectiei, pacientul trebuie sa mearga la camera de garda ori de cate ori face o reactie
alergica, chiar daca se simte mai bine. El trebuie tinut sub observatie cel putin 4 ore dupa aparitia
reactiei.
Tratament in cazul agravarii simptomelor
In cazul in care simptomele alergiei se agraveaza, trebuie contactat medicul. Poate fi
nevoie de o trusa de prim ajutor sau de medicatie noua.
Pacientul trebuie sa explice familiei, prietenilor si celor cu care vine in contact in mod
regulat, faptul ca simptomele s-au agravat si ca este important ca ei sa stie cum sa procedeze in
momentul in care are loc o reactie severa.
Alimentele incriminate trebuie evitate in continuare si pacientul trebuie sa ia in
considerare orice alimente noi care produc simptome. Toate ambalajele alimentare trebuie citite
si pacientul trebuie sa se asigure ca este la curent cu celelalte denumiri ale alergenelor intalnite
uneori pe ambalaje.
Daca alergiile alimentare sunt severe, atunci trebuie purtate in permanenta bratarile de
evidenta a bolii care listeaza alimentele care produc reactiile alergice.
Tratament ambulator (la domiciliu)
Cunoasterea alimentelor care produc alergii alimentare si evitarea acestor alimente
reprezinta cea mai buna metoda de prevenire a reactiilor alergice. Din nefericire, alergenele
alimentare sunt adesea "ascunse" in diverse sosuri, inghetate, produse preparate prin coacere si
altele. Ambalajele alimentelor ar trebui citite cu atentie de catre persoanele care fac alergii.
Trebuie avute in vedere celelalte denumiri ale alergenelor alimentare, cum ar fi "cazeinat"
pentru lapte sau "albumina" pentru oua. Multe persoane au impresia ca daca pe un ambalaj scrie
ca nu contine lapte, chiar asa si este. Acest lucru nu este absolut adevarat.
Mancatul in oras poate fi periculos pentru persoanele care au alergii alimentare severe.
Iata cateva sfaturi utile:
- persoana in cauza ar trebui sa-si aduca de acasa substituenti alimentari nedaunatori; de
exemplu, lapte de soia pentru a fi consumat cu cereale
- trebuie avuta in vedere posibilitatea contaminarii incrucisate; de exemplu, o cupa de
inghetata care a fost folosita pentru servirea unei inghetate cu arahide poate fi apoi folosita
pentru servirea inghetatei de vanilie pe care tocmai o cumpara persoana respectiva
- ospatarii ar trebui informati in legatura cu posibilitatea declansarii unei reactii alergice
severe; persoana in cauza ar trebui sa-i interogheze atent in legatura cu ingredientele; daca
acestia nu sunt siguri, el trebuie sa solicite contactarea personalului de la bucatarie
 - dispozitivele de alerta medicala care detecteaza prezenta alimentelor alergizante trebuie
purtate in permanenta; ele pot fi comandate la majoritatea farmaciilor sau pe internet.
In cazul calatoriilor in alta tara, cuvintele ce desemneaza alimentele alergizante respective ar
trebui invatate pentru ca persoana in cauza sa poata intreba de ele la restaurant sau sa le poata citi
pe ambalaje. Persoana respectiva ar trebui sa contacteze anticipat companiile aeriene,
organizatorii excursiilor si personalul restaurantelor pantru informarea lor in legatura cu alergia
alimentara si solicitarea unor mese sigure. Ori de cate ori este posibil, persoana respectiva ar
trebui sa-si prepare singura mancarea. Planurile de calatorie ar trebui discutate cu medicul.
Printre medicamentele folosite pentru tratamentul reactiilor alergice severe se numara:
- epinefrina: se administreaza injectabil; actioneaza rapid in stoparea eliberarii suplimentare de
histamina si relaxarea muschilor respiratori
- antihistaminicele: antihistaminicele blocheaza actiunea histaminei in timpul unei reactii
alergice si reduc severitatea simptomelor ca pruritul si stranutul
- corticosteroizii: aceste medicamente ajuta la reducerea inflamatiei.
Medicatia utilizata pentru ameliorarea simptomelor alergiilor alimentare usoare este:
- antihistaminicele si corticosteroizii pentru tratamentul urticariei, simptomelor
gastrointestinale sau stranutului si secretiilor nazale abundente
- bronhodilatatoarele pentru simptomele din cadrul astmului; bronhodilatatoarele destind
caile aeriene pulmonare, facilitand astfel respiratia.
Medicamentele care trateaza simptomele alergiilor alimentare pot avea efecte secundare.
Tipic, ele sunt folosite pe perioade scurte si sunt intrerupte o data cu disparitia simptomelor.
Metoda optima de evitare a aparitiei simptomelor este evitarea alimentelor la care persoana
respectiva are alergie. Toate ambalajele alimentare trebuie citite si trebuie avut in vedere faptul
ca uneori alergenele sunt intalnite sub alte denumiri pe ambalaje.
Nu exista nici un medicament care sa poata fi luat inainte de consumarea unui anumit aliment si
care sa previna in mod sigur decalnsarea reactiei alergice la alimentul respectiv.
Injectiile alergizante (terapia de desensibilizare) pentru alergiile alimentare sunt
considerate experimentale si nu sunt recomandate.
Un mic studiu recent al unui medicament pentru tratamentul alergiei la arahide a dat
rezultate promitatoare. Medicamentul, numit medicament anti-imunoglobuline E, se leaga
specific de imunoglobulinele E (o clasa de anticorpi) eliberate in timpul desfasurarii reactiei
alergice la arahide. Un alt studiu mai amplu se afla inca in desfasurare in scopul dovedirii
sigurantei si eficacitatii lui la persoanele alergice la arahide.
Alte tratamente
Printre noile optiuni de tratament al alergiilor alimentare se numara:
- injectarea de anticorpi anti-imunoglobulina E; acesti anticorpi sunt capabili sa reduca reactiile
alergice
- imunoterapia (injectii alergizante sau terapia de desensibilizare), care ajuta organismul sa
devina mai putin sensibil la substantele la care este alergic
- vaccinarea cu o substanta genetica specifica unui anumit alergen alimentar
- folosirea de substante care modifica modul in care sistemul imun reactioneaza la un anumit
alergen (imunomodulatori)
- terapiile experimentale cum ar fi neutralizarea, ingerarea unor forme diluate ale alergenului
alimentar pentru a "neutraliza" reactiile alergice si cromolynul, un medicament folosit numai
pentru tratamentul rinitei alergice, nu si-au dovedit eficienta.
Profilaxie
Alergiile alimentare apar adesea la persoanele care au o istorie familiala (mai multe
cazuri ale unei boli respective in randul mebrilor aceleiasi familii) de astm bronsic, dermatita
atopica, alergii la polen, mucegai sau alte substante. Aceste persoane au un teren atopic, adica au
o tendinta mostenita de a dezvolta reactii alergice. Alergiile nu pot fi prevenite in cazul acestor
persoane.
 Academiile internationale de Alergie recomanda ca toti sugarii, in special cei care au o
istorie familiala de alergii, sa fie alaptati in primul an de viata sau chiar mai mult. In cazul in care
sugarul face parte dintr-o categorie cu risc crescut de dezvoltare a reactiilor alergice si mama nu
poate alapta, trebuie incercata o formula hidrolizata de lapte. Proteina lactata din formulele
hidrolizate este modificata in scopul prevenirii alergiilor.
Avand in vedere faptul ca fumul de tigara creste sensibilitatea la aparitia unei reactii
alergice, este importanta existenta unui microclimat lipsit de fum.
Aproximativ 85% dintre copii se vindeca in timp de alergia la lapte, grau, oua si soia, intre varsta
de 3 si 5 ani. Ei nu se vindeca de obicei de alergia la arahide, nuci si migdale, peste si crustacee.