Atestare profesionala conducatori auto transport marfa cpc

1. AVAND IN VEDERE PARTICULARITATILE FUNCTIONALE, ESTE DE PREFERAT CA FRANA DE SERVICIU

SA SE ACTIONEZE:
a.brusc
b.in mod continuu
c.pana la blocarea rotilor
d.treptat si controlat

2. BLOCAREA ROTILOR PUNTII FATA CONDUCE LA:

a.cresterea eficientei sistemului de franare
b.micsorarea uzurii pneurilor
c.pierderea controlului directiei
d.pierderea stabilitatii autovehiculului

3. BLOCAREA ROTILOR PUNTII SPATE CONDUCE LA:

a.cresterea eficientei sistemului de franare
b.micsorarea uzurii pneurilor
c.pierderea controlului directiei
d.pierderea stabilitatii autovehiculului

4. CARE DIN COMPONENTELE TRANSMISIEI ENUMERATE MAI JOS MULTIPLICA MOMENTUL MOTOR
TRANSMIS LA ROTILE MOTRICE?
a.Ambreiajul
b.arborii planetari
c.cutia de viteze
d.transmisia cardanica

5. CARE DIN COMPONENTELE TRANSMISIEI ENUMERATE MAI JOS MULTIPLICA MOMENTUL MOTOR
TRANSMIS LA ROTILE MOTRICE?
a.arborii planetari
b.diferentialul
c.transmisia cardanica
d.transmisia principala

6. CARE DIN COMPONENTELE TRANSMISIEI ENUMERATE MAI JOS MULTIPLICA MOMENTUL MOTOR
TRANSMIS LA ROTILE MOTRICE?
a.Ambreiajul
b.arborii planetari
c.diferentialul
d.transmisia principala

7. CARE DIN COMPONENTELE TRANSMISIEI, DINTRE CELE ENUMERATE, PERMIT INTRERUPEREA

FLUXULUI DE PUTERE TRANSMIS DE LA MOTOR LA ROTILE MOTRICE?
a.Ambreiajul
b.Diferentialul
c.transmisia cardanica
d.transmisia principala

8. CARE DIN COMPONENTELE TRANSMISIEI, DINTRE CELE ENUMERATE, PERMIT INTRERUPEREA

FLUXULUI DE PUTERE TRANSMIS DE LA MOTOR LA ROTILE MOTRICE?
a.arborii planetari
b.cutia de viteze
c.diferentialul
d.transmisia principala

9. CARE DIN COMPONENTELE TRANSMISIEI, DINTRE CELE ENUMERATE, PERMIT CA ROTILE ACELEIASI
PUNTI MOTOARE SA RULEZE LA TURATII DIFERITE?
a.Ambreiajul
b.arborii planetari
c.cutia de viteze
d.diferentialul
10. CARE DIN COMPONENTELE TRANSMISIEI, DINTRE CELE ENUMERATE, PROTEJEAZA TRANSMISIA DE
SOCURI SI LA SUPRASARCINI?
a.Ambreiajul
b.cutia de viteze
c.transmisia cardanica
d.transmisia principala

11. CARE DIN DATELE TEHNICE ENUMERATE SE REGASESC INSCRISE INCLUSIV IN CERTIFICATUL DE
INMATRICULARE AL AUTOVEHICULULUI?
a.consola fata
b.masa incarcata maxim admisa
c.raza de virare
d.sarcina utila

12. CARE DIN DATELE TEHNICE ENUMERATE SE REGASESC INSCRISE INCLUSIV IN CERTIFICATUL DE
INMATRICULARE AL AUTOVEHICULULUI?
a.Ampatamentul
b.consola fata
c.puterea neta maxima
d.sarcina utila

13. CARE DIN DATELE TEHNICE ENUMERATE SE REGASESC INSCRISE INCLUSIV IN CERTIFICATUL DE
INMATRICULARE AL AUTOVEHICULULUI?
a.Ampatamentul
b.numarul de locuri, inclusiv locul soferului
c.raza de virare
d.sarcina utila

14. CARE DIN FACTORII ENUMERATI INFLUENTEAZA IN MOD DIRECT DISTANTA DE FRANARE NECESARA
PENTRU OPRIREA AUTOVEHICULULUI?
a.inaltimea vehiculului
b.masa autovehiculului si gradul de incarcare
c.presiunea in pneuri
d.treapta de viteza cuplata

15. CARE DIN FACTORII ENUMERATI INFLUENTEAZA IN MOD DIRECT DISTANTA DE FRANARE NECESARA
PENTRU OPRIREA AUTOVEHICULULUI?
a.aderenta si viteza autovehiculului
b.lungimea vehiculului
c.presiunea in pneuri
d.treapta de viteza cuplata

16. CARE DIN PROCEDURILE DE MAI JOS SUNT DE URMAT LA COBORAREA PANTELOR LUNGI CU
SUCCESIUNI DE CURBE, IN CEEA CE PRIVESTE EXPLOATAREA RATIONALA A RETARDERULUI IN CONDITII
DE SIGURANTA SI CONFORT?
a.cuplarea treptelor de franare superioare sa se opereze numai in urma, sau odata cu actionarea franei de serviciu
b.cuplarea treptelor superioare de franare ale retarderului sa se efectueze, de preferat, pe portiunile de drum in aliniament
c.evitarea folosirii indelungate a retarderului la coborarea pantelor lungi, pentru a evita supraincalzirea acestuia
d.evitarea folosirii simultane a retarderului si a franei de serviciu

17. CARE DIN PROCEDURILE DE MAI JOS SUNT DE URMAT LA COBORAREA PANTELOR LUNGI CU
SUCCESIUNI DE CURBE, IN CEEA CE PRIVESTE EXPLOATAREA RATIONALA A RETARDERULUI IN CONDITII
DE SIGURANTA SI CONFORT?
a.cuplarea treptelor de franare superioare sa se opereze numai in urma, sau odata cu actionarea franei de serviciu
b.dezactivarea retarderului sau cuplarea treptelor inferioare de franare sa se comande, de preferat, pe parcursul abordarii
virajelor
c.evitarea folosirii indelungate a retarderului la coborarea pantelor lungi, pentru a evita supraincalzirea acestuia
d.evitarea folosirii simultane a retarderului si a franei de serviciu

18. CARE DIN URMATOARELE SISTEME ESTE PROIECTAT PENTRU A FI UTILIZAT LA PARCURGEREA
PANTELOR LUNGI?
a.sistemul ABS
b.sistemul ASR
 c.sistemul de blocare a diferentialului
d.sistemul de franare de incetinire

19. CARE DINTRE SUBANSAMBLELE ENUMERATE SUNT ELEMENTE COMPONENTE ALE TRANSMISIEI
AUTOVEHICULELOR?
a.Ambreiajul
b.mecanismul de directive
c.sistemul de franare
d.suspensia

20. CARE DINTRE SUBANSAMBLELE ENUMERATE SUNT ELEMENTE COMPONENTE ALE TRANSMISIEI
AUTOVEHICULELOR?
a.cutia de viteze
b.mecanismul de directive
c.sistemul de franare
d.suspensia

21. CARE DINTRE SUBANSAMBLELE ENUMERATE SUNT ELEMENTE COMPONENTE ALE TRANSMISIEI
AUTOVEHICULELOR?
a.Diferentialul
b.mecanismul de directie
c.sistemul de franare
d.suspensia

22. CARE ESTE CONSECINTA FRANARII VIOLENTE, CU BLOCAREA ROTILOR DIN FATA?
a.micsorarea uzurii anvelopelor
b.pierderea maniabilitatii autovehiculului
c.pierderea stabilitatii autovehiculului
d.reducerea distantei de oprire

23. CARE ESTE CONSECINTA FRANARII VIOLENTE, CU BLOCAREA ROTILOR DIN FATA?
a.cresterea distantei de franare necesare pentru oprirea vehiculului
b.micsorarea uzurii anvelopelor
c.reducerea distantei de oprire
d.reducerea timpului de reactie

24. CARE ESTE CONSECINTA FRANARII VIOLENTE, CU BLOCAREA ROTILOR DIN FATA?
a.Derapajul
b.micsorarea uzurii anvelopelor
c.pierderea stabilitatii autovehiculului
d.reducerea distantei de oprire

25. CARE ESTE RISCUL REPREZENTATIV LA UTILIZAREA RETARDERULUI IN CONDITIILE IN CARE

CAROSABILUL ARE ADERENTA REDUSA?
a.derapajul puntii motoare
b.patinarea puntii de directie
c.pierderea maniabilitatii autovehiculului
d.supraincalzirea retarderului

26. CARE ESTE RISCUL REPREZENTATIV LA UTILIZAREA RETARDERULUI IN CONDITIILE IN CARE

CAROSABILUL ARE ADERENTA REDUSA?
a.Acvaplanarea
b.patinarea puntii motoare
c.pierderea maniabilitatii autovehiculului
d.pierderea stabilitatii autovehiculului

27. CARE ESTE ROLUL AMBREIAJULUI?

a.amplifica momentul motor transmis la rotile motrice
b.distribuie momentul motor la rotile motrice
c.permite ca rotile motrice sa ruleze cu turatii diferite
d.permite intreruperea temporara a transmiterii fluxului de putere
28. CARE ESTE ROLUL AMBREIAJULUI?
a.amplifica momentul motor transmis la rotile motrice
b.distribuie momentul motor la rotile motrice
c.permite ca rotile motrice sa ruleze cu turatii diferite
d.permite cuplarea progresiva a motorului cu transmisia

29. CARE ESTE ROLUL AMBREIAJULUI?

a.amplifica momentul motor transmis la rotile motrice
b.distribuie momentul motor la rotile motrice
c.permite ca rotile motrice sa ruleze cu turatii diferite
d.protejeaza transmisia de socuri si la suprasarcini

30. CARE ESTE ROLUL CUTIEI DE VITEZE?

a.distribuie momentul motor la rotile motrice
b.permite compensarea variatiilor de pozitie relativa a componentelor transmisiei
c.permite intreruperea transmiterii fluxului de putere de la motor la rotile motrice
d.protejeaza transmisia de socuri si la suprasarcini

31. CARE ESTE ROLUL CUTIEI DE VITEZE?

a.distribuie momentul motor la rotile motrice
b.permite ca rotile motrice sa ruleze cu turatii diferite
c.permite compensarea variatiilor de pozitie relativa a componentelor transmisiei
d.permite mersul inapoi fara inversarea sensului de rotatie a motorului

32. CARE ESTE ROLUL CUTIEI DE VITEZE?

a.distribuie momentul motor la rotile motrice
b.permite ca rotile motrice sa ruleze cu turatii diferite
c.permite modificarea raportului de transmitere a momentului motor la rotile motrice
d.protejeaza transmisia de socuri si la suprasarcini

33. CARE ESTE ROLUL DIFERENTIALULUI?

a.distribuie momentul motor la rotile motrice
b.permite cuplarea progresiva a motorului cu transmisia
c.permite intreruperea transmiterii fluxului de putere
d.protejeaza transmisia de socuri si la suprasarcini

34. CARE ESTE ROLUL DIFERENTIALULUI?

a.permite ca rotile motrice sa ruleze cu turatii diferite
b.permite cuplarea progresiva a motorului cu transmisia
c.permite intreruperea transmiterii fluxului de putere
d.protejeaza transmisia de socuri si la suprasarcini

35. CARE ESTE ROLUL LIMITATORULUI DE TURATIE LA MOTOARELE CU APRINDERE PRIN COMPRIMARE ?
a.limiteaza solicitarile mecanice si termice ale motorului
b.micsoreaza consumul de combustibil prim limitarea vitezei maxime a autovehiculului
c.permite cresterea momentului motor la urcarea rampelor
d.permite cresterea puterii motorului la demarare

36. CARE ESTE ROLUL TRANSMISIEI CARDANICE?

a.amplifica momentul motor transmis la rotile motrice
b.distribuie momentul motor la rotile motrice
c.permite ca rotile motrice sa ruleze cu turatii diferite
d.permite compensarea variatiilor de pozitie relativa a componentelor transmisiei

37. CARE ESTE ROLUL TRANSMISIEI?

a.asigura alimentarea motorului cu amestec carburant
b.asigura transmiterea fluxului de putere, de la motor la rotile motrice
c.dezvolta puterea necesara propulsarii autovehiculelor
d.transforma energia chimica a combustibililor in energie mecanica
38. CARE ESTE ROLUL TRANSMISIEI?
a.amplifica/multiplica momentul motor transmis la rotile motrice
b.asigura alimentarea motorului cu amestec carburant
c.dezvolta puterea necesara propulsarii autovehiculelor
d.transforma energia chimica a combustibililor in energie mecanica

39. CARE ESTE UTILITATEA TEMPOMATULUI?

a.este un echipament care poate fi utilizat de regula in cazul in care conducatorul auto are dificultati in a mentine o viteza de
deplasare constanta
b.nici o utilitate deosebita, mai ales in contextul in care utilizarea tempomatului presupune in mod suplimentar nu numai
efectuarea anumitor operatiuni specifice, dar si asigurare prealabila, atat la activare, cat si la dezactivare
c.protejeaza transmisia la suprasarcini
d.realizeaza mentinerea vitezei de deplasare din momentul activarii acestuia

40. CARE ESTE UTILITATEA TEMPOMATULUI?

a.este un echipament care poate fi utilizat de regula in cazul in care conducatorul auto are dificultati in a mentine o viteza de
deplasare constanta
b.nici o utilitate deosebita, mai ales in contextul in care utilizarea tempomatului presupune in mod suplimentar nu numai
efectuarea anumitor operatiuni specifice, dar si asigurare prealabila, atat la activare, cat si la dezactivare
c.permite conducatorului auto sa-si rezerve momente de relaxare in timpul conducerii autovehiculului
d.prin activare la viteze corespunzatoare turatiilor economice minime, permite protejarea fata de scaderea vitezei sub cele
minime economice, corespunzatoare diferitelor trepte de viteza

41. CARE ESTE UTILITATEA TEMPOMATULUI?

a.este un echipament care poate fi utilizat de regula in cazul in care conducatorul auto are dificultati in a mentine o viteza de
deplasare constanta
b.nici o utilitate deosebita, mai ales in contextul in care utilizarea tempomatului presupune in mod suplimentar nu numai
efectuarea anumitor operatiuni specifice, dar si asigurare prealabila, atat la activare, cat si la dezactivare
c.permite conducatorului auto sa-si rezerve momente de relaxare in timpul conducerii autovehiculului
d.preia controlul interactiv al tractiunii, in conditiile mentinerii vitezei de deplasare din momentul activarii

42. CARE POATE FI CAUZA DEMARAJULUI SLAB AL AUTOVEHICULULUI LA PORNIREA DE PE LOC SAU LA
ACCELERARE?
a.nivelul scazut al combustibilului in rezervor
b.presiunile din pneuri nu corespund cu cele prescrise de fabricant
c.se accelereaza cu frana de incetinire activata
d.usile autovehiculului nu sunt inchise corespunzator

43. CARE SUNT RISCURILE EXPLOATARII RETARDERULUI?

a.blocarea transmisiei
b.nu exista nici un fel de risc
c.socurile provocate in transmisie la schimbarea treptelor de franare
d.suprasolicitarea transmisiei

44. CARE SUNT RISCURILE EXPLOATARII RETARDERULUI?

a.blocarea transmisiei
b.imposibilitatea controlului fortei de franare realizate
c.lipsa asistarii electronice a franarii
d.suprasolicitarea transmisiei

45. CARE SUNT RISCURILE MENTINERII CONTINUE A PICIORULUI PE PEDALA DE AMBREIAJ?

a.nu exista riscuri
b.pericolul de derapaj
c.supraincalzirea retarderului
d.uzura prematura a rulmentului de presiune al ambreiajului

46. CARE SUNT RISCURILE MENTINERII CONTINUE A PICIORULUI PE PEDALA DE AMBREIAJ?

a.nu exista riscuri
b.pericolul de derapaj
c.supraincalzirea ambreiajului
d.supraincalzirea retarderului
47. CATALIZATOARELE CU CARE SUNT PREVAZUTE MOTOARELE DE ULTIMA GENERATIE AU ROLUL:
a.de a filtra particulele rezultate in urma arderii incomplete a combustibilului
b.de a imbunatati performantele de tractiune ale autovehiculului
c.de a reduce consumul de combustibil
d.de a reduce emisiile de noxe

48. CE CONDITII TREBUIE SA AVETI IN VEDERE SA SE REALIZEZE INAINTEA DEZACTIVARII

TEMPOMATULUI DE LA MANETA DE COMANDA, PENTRU A EVITA SOCURILE PE CARE LE POATE
PROVOCA ACEASTA INTERVENTIE?
a.dezactivarea tempomatului nu poate produce socuri in transmisia autovehiculului, deci nu este necesar sa se intervina in
prealabil asupra nici unei alte comenzi
b.intreruperea transmiterii fluxului de putere de la motor la rotile motrice, prin debreiere sau deplasarea schimbatorului de
viteze in pozitie neutra
c.preluarea controlului sistemului de franare, prin actionarea franei de serviciu
d.preluarea controlului tractiunii, prin actionarea corespunzatoare a acceleratiei

49. CE TREBUIE SA AVETI IN VEDERE LA OPERAREA ASUPRA MANETEI DE COMANDA A RETARDERULUI,

PENTRU A NU AFECTA SIGURANTA SI CONFORTUL DEPLASARII?
a.dezactivarea retarderului, precum si schimbarea treptelor de franare, sa se faca numai impreuna si odata cu actionarea
controlata a franei de serviciu
b.manevrarea secventiala a acesteia
c.mentinerea unei viteze de deplasare constante, indiferent de conditiile de drum si de trafic
d.sa activez retarderul numai in urma reducerii corespunzatoare a vitezei de deplasare, realizata prin utilizarea controlata a
franei de serviciu

50. CE TREBUIE SA AVETI IN VEDERE LA OPERAREA ASUPRA MANETEI DE COMANDA A RETARDERULUI,

PENTRU A NU AFECTA SIGURANTA SI CONFORTUL DEPLASARII?
a.manevrarea fara salturi peste diferitele trepte de franare
b.mentinerea unei viteze de deplasare constante, indiferent de conditiile de drum si de trafic
c.sa activez retarderul numai in urma reducerii corespunzatoare a vitezei de deplasare, realizata prin utilizarea controlata a
franei de serviciu
d.sa identific si sa cuplez in mod direct treapta de franare adecvata necesitatilor impuse de conditiile de drum si de trafic

51. CE TREBUIE SA AVETI IN VEDERE LA SELECTAREA TREPTELOR DE VITEZA ADECVATE MODULUI DE

DEPLASARE IN CONDITII DE SIGURANTA SI CONFORT, URMARIND OPTIMIZAREA CONSUMULUI DE
COMBUSTIBIL?
a.circuland cu o anumita viteza, consumul efectiv de combustibil este acelasi, si nu depinde de treapta de viteza selectata
b.turatia motorului sa fie cat mai apropiata de cea de relanti
c.turatia motorului sa fie cat mai mare, de preferat in intervalul evidentiat prin marcaj de culoare portocalie sau rosie
d.turatia motorului sa fie in zona celor economice, interval evidentiat prin marcaj de culoare verde

52. CE TREBUIE SA AVETI IN VEDERE PENTRU A PREVENI RISCURILE ATUNCI CAND INCARCATI
VEHICULUL PESTE MASA MAXIMA ADMISA/NUMARUL DE LOCURI ADMIS ?
a.diminueaza confortul conducatorului si al pasagerilor
b.obtureaza vizibilitatea pentru ceilalti participanti la trafic
c.se modifica tinuta de drum si comportamentul autovehiculului in viraje
d.supraincarcarea nu afecteaza siguranta si confortul deplasarii

53. CE TREBUIE SA AVETI IN VEDERE PENTRU A PREVENI RISCURILE ATUNCI CAND INCARCATI
VEHICULUL PESTE MASA MAXIMA ADMISA/NUMARUL DE LOCURI ADMIS?
a.creste distanta de franare
b.diminueaza confortul conducatorului si al pasagerilor
c.obtureaza vizibilitatea pentru ceilalti participanti la trafic
d.supraincarcarea nu afecteaza siguranta si confortul deplasarii.

54. CE TREBUIE SA AVETI IN VEDERE, SI RESPECTIV SA URMARITI SA SE REALIZEZE, CU OCAZIA

ACTIONARII COMENZILOR AUTOVEHICULULUI IN CONDITII DE SIGURANTA SI CONFORT?
a.actionarea cat mai rapida a comenzilor, astfel incat sa nu poata fi remarcate de pasageri
b.actionarea ferma si lina sau insesizabila a comenzilor
c.operarea simultana a cat mai multor comenzi
d.toate interventiile asupra comenzilor sa fie remarcate si de pasageri
55. CELE MAI MICI CONSUMURI SPECIFICE DE COMBUSTIBIL SE INREGISTREAZA LA DEPLASAREA
AUTOVEHICULULUI CU MOTORUL FUNCTIONAND IN INTERVALUL DE TURATII:
a.apropiate de cele ralanti
b.evidentiat pe turometru cu marcaj de culoare portocalie
c.in care motorul dezvolta momentul maxim
d.in care motorul dezvolta puterea maxima

56. CIRCULAND CU ACEIASI VITEZA DE DEPLASARE, DISTANTA DE FRANARE NECESARA PENTRU

OPRIREA VEHICULULUI IN CONDITIILE UNUI CAROSABIL UMED, FATA DE CEA NECESARA IN CONDITIILE
CIRCULATIEI PE CAROSABIL USCAT, CRESTE DE APROXIMATIV:
a.10 ori
b.2 ori
c.4 ori
d.6 ori

57. CIRCULAND LA VITEZA DE CROAZIERA, EXISTENTA SAU LIPSA REZERVEI DE PUTERE DISPONIBILE "
PENTRU O EVENTUALA ACCELERARE " SE POATE CONSTATA DUPA:
a.indicatorul de turatie a motorului
b.pozitia pedalei de acceleratie
c.pozitia si cursa libera a pedalei de ambreiaj
d.treapta de viteza cuplata

58. COBORATI O PANTA CU RETARDERUL ACTIVAT. SE MODIFICA FORTA DE FRANARE DEZVOLTATA DE

RETARDER IN URMA EVENTUALEI SCHIMBARI DE TREAPTA DE VITEZA, SAU PE PARCURSUL EFECTUARII
ACESTOR OPERATIUNI?
a.Da
b.Nu
c.numai daca se cupleaza o treapta inferioara de viteza
d.numai daca se cupleaza o treapta superioara de viteza

59. CONFORMITATEA PRESIUNILOR IN PNEURI ARE INFLUENTA DETERMINANTA ASUPRA:

a.consumului de combustibil
b.fortei de tractiune si a puterii transmise la rotile motrice
c.momentului motor
d.rezistentei aerodinamice

60. CONFORMITATEA PRESIUNILOR IN PNEURI ARE INFLUENTA DETERMINANTA ASUPRA:

a.fortei de tractiune si a puterii transmise la rotile motrice
b.randamentului transmisiei cardanice
c.stabilitatii autovehiculului
d.uzurii anvelopelor, precum si asupra stabilitatii si maniabilitatii autovehiculului

61. CONFORMITATEA PRESIUNILOR IN PNEURI ARE INFLUENTA DETERMINANTA ASUPRA:

a.fortei de tractiune si a puterii transmise la rotile motrice
b.functionarii mecanismului de directie si a suspensiei
c.puterii motorului
d.stabilitatii autovehiculului

62. CONSUMUL DE COMBUSTIBIL LA VITEZA CONSTANTA ESTE DEPENDENT DE:

a.conditiile de trafic si starea drumului
b.rezistentele la inaintare ale autovehiculului si marimea vitezei
c.sarcina si turatia motorului
d.turatia motorului si conditiile de trafic

63. CONSUMUL SPECIFIC DE COMBUSTIBIL AL MOTORULUI ESTE:

a.cantitatea de combustibil consumata la deplasarea autovehiculului cu viteza constanta
b.cantitatea de combustibil consumata pentru parcurgerea unei distante de 100 km
c.cantitatea de combustibil consumata pentru producerea unei unitati de lucru mecanic masurata in KWh sau CPh
d.distanta parcursa prin consumarea unui litru de combustibil

64. CUM INFLUENTEAZA FRANARILE PUTERNICE SI ACCELERARILE RAPIDE CONSUMUL DE COMBUSTIBIL ?

a.amandoua au un efect neglijabil asupra consumului de combustibil
b.amandoua cresc consumul de combustibil
 c.numai accelerarile rapide cresc consumul de combustibil
d.numai franarile puternice cresc consumul de combustibil

65. CUM SE FOLOSESC ADITIVII DE TIP ADBLUE?

a.se adauga la lichidul de racire al motorului, respectandu-se proportiile de amestec prescrise de fabricant
b.se adauga la motorina din rezervor, la fiecare alimentare cu combustibil
c.se adauga la uleiul motor, la fiecare schimb, care se efectueaza cu periodicitatea prescrisa in manualul de exploatare al
autovehiculului
d.se alimenteaza in rezervorul special cu care sunt prevazute autovehiculele la care se impun folosirea acestora

66. DACA IN TIMPUL CONDUCERII AVETI NEVOIE DE O REZERVA DE PUTERE MARE SE RECOMANDA:
a.sa se actioneze sistemul intarder
b.sa se ruleze in treapta de priza directa
c.sa se utilizeze o treapta de viteza inferioara a cutiei de viteze
d.sa se utilizeze treapta cea mai rapida a schimbatorului de viteze

67. DACA MARTORUL ABS SE APRINDE IN TIMPUL DEPLASARII LA O FRANARE BRUSCA:

a.nu se va intampla nimic
b.rotile vor aluneca
c.se va bloca doar roata la care s-a defectat senzorul
d.vehiculul va intra in derapaj

68. DE CE SE RECOMANDA LA VEHICULELE CU MOTOARE SUPRAALIMENTATE, CA LA OPRIRE SA SE LASE

MOTORUL SA FUNCTIONEZE CATEVA MINUTE IN GOL:
a.pentru a asigura o racire lenta a motorului
b.pentru a asigura o racire lenta a turbosuflantei
c.pentru a asigura ungerea suflantei
d.pentru revenirea uleiului in baie

69. DE CE TREBUIE SA SE TINA SEAMA LA EXPLOATAREA RETARDERULUI HIDRAULIC?

a.efectul de franare se produce cu intarziere previzibila " fata de momentul activarii retarderului
b.efectul de incetinire inceteaza la apasarea pedalei de ambreiaj
c.pentru ca activarea retarderului sa produca efectul de incetinire a autovehiculului, cutia de viteze trebuie sa fie cuplata
intr-o treapta de viteza
d.retarderul se dezactiveaza automat, odata cu apasarea pedalei de frana

70. DISPOZITIVELE DE FRANARE DE INCETINIRE SE UTILIZEAZA:

a.la coborarea pantelor lungi
b.la urcarea rampelor lungi
c.pentru incetinirea vitezei de rotatie a rotii care patineaza
d.pentru reducerea vitezei de rotatie a rotilor puntii spate

71. ECHIPAMENTELE DE SIGURANTA CU CARE SUNT DOTATE AUTOVEHICULELE POT ACTIONA ASUPRA:
a.franei de stationare
b.mecanismului de directie
c.sistemului de alimentare a motorului
d.sistemului de rulare

72. ECHIPAMENTELE DE SIGURANTA CU CARE SUNT DOTATE AUTOVEHICULELE POT ACTIONA ASUPRA:
a.franei de stationare
b.mecanismului de directie
c.sistemului de franare
d.sistemului de rulare

73. ECHIPAMENTELE DE SIGURANTA CU CARE SUNT DOTATE AUTOVEHICULELE POT ACTIONA ASUPRA:
a.franei de stationare
b.franelor fiecarei roti in parte
c.mecanismului de directie
d.sistemului de rulare
74. EFECTUAREA CAREI OPERATIUNI, DINTRE CELE ENUMERATE, RECLAMA CEL MAI RIGUROS CONTROL
AL ACTIONARII PEDALEI DE AMBREIAJ, IN SCOPUL EVITARII SOCURILOR IN TRANSMISIE?
a.Accelerarea
b.nu exista diferente semnificative intre exigentele de operare specifice diferitelor situatii
c.pornirea de pe loc
d.schimbarea in treapta superioara de viteza

75. EFECTUL DE INCETINIRE PRODUS DE ACTIVAREA SISTEMELOR DE FRANARE DE INCETINIRE SE POATE

REALIZA PRIN:
a.actionarea cilindrilor receptori ai sistemului de franare de la rotile motrice
b.cresterea presiunii aerului din circuitele de franare
c.debreiere si ambreiere progresiva
d.obturarea galeriei de evacuare a motorului

76. EFECTUL DE INCETINIRE PRODUS DE ACTIVAREA SISTEMELOR DE FRANARE DE INCETINIRE SE POATE

REALIZA PRIN:
a.actionarea cilindrilor receptori ai sistemului de franare de la rotile motrice
b.actionarea cilindrilor receptori ai sistemului de franare de la toate rotile
c.actionarea sistemului franei de serviciu
d.franarea arborelui de iesire din cutia de viteze

77. EFICACITATEA DISPOZITIVELOR CONTRA BLOCARII ROTILOR ESTE MAI MARE:

a.pe drumuri cu aderenta mare
b.pe drumuri cu aderenta scazuta
c.pe drumuri cu declivitate pronuntata
d.pe drumuri cu imbracaminte din beton

78. EVITAREA SOCURILOR LA AMBREIERE DEPINDE DE MODUL IN CARE SE ACTIONEAZA PEDALA DE

AMBREIAJ:
a.dupa realizarea cuplarii complete a ambreiajului si eliberarea pedalei
b.in pozitiile de apasare intermediare, care corespund patinarii ambreiajului
c.intre pozitiile ce corespund apasarii complete si cea de realizare a prizei de ambreiere
d.pe tot parcursul cursei de eliberare a acesteia

79. EXPLOATAREA CARUI TIP DE MOTOR, DINTRE CELE ENUMERATE, IMPUNE FOLOSIREA DE ADITIVI DE
TIP ADBLUE?
a.Euro 1
b.Euro 2
c.Euro 3
d.Euro 5

80. EXPLOATAREA CARUI TIP DE MOTOR, DINTRE CELE ENUMERATE, IMPUNE FOLOSIREA DE ADITIVI DE
TIP ADBLUE?
a.Euro 1
b.Euro 2
c.Euro 3
d.la unele tipuri de motoare Euro 4

81. EXPLOATAREA MOTORULUI IN ZONA TURATIILOR JOASE, INFERIOARE INTERVALULUI EVIDENTIAT

PRIN MARCAJ DE CULOARE VERDE:
a.conduce la cresterea consumului de combustibil pe 100 Km parcursi
b.conduce la economii de combustibil
c.protejeaza motorul la socurile provocate de accelerari si decelerari
d.protejeaza motorul la suprasolicitari mecanice si termice

82. EXPLOATAREA MOTORULUI IN ZONA TURATIILOR JOASE, INFERIOARE INTERVALULUI EVIDENTIAT

PRIN MARCAJ DE CULOARE VERDE:
a.comporta riscul aparitiei socurilor mecanice in transmisie, in regimuri de exploatare tranzitorii (accelerare, decelerare)
b.conduce la economii de combustibil
c.protejeaza motorul la socurile provocate de accelerari si decelerari
d.protejeaza motorul la suprasolicitari mecanice si termice
83. FORTA DE TRACTIUNE, MASURATA LA ROTILE MOTRICE, ESTE CEA MAI MARE:
a.in priza directa
b.in treapta a VI-a
c.in treapta I-a
d.in ultima treapta de viteza

84. GRADUL DE INCARCARE AL AUTOVEHICULULUI INFLUENTEAZA IN MOD DIRECT SI DETERMINANT:

a.confortul si siguranta deplasarii
b.distanta de franare necesara opririi autovehiculului in conditii de siguranta
c.maniabilitatea autovehiculului
d.usurinta accesarii comenzilor autovehiculului

85. GRADUL DE INCARCARE AL AUTOVEHICULULUI INFLUENTEAZA IN MOD DIRECT SI DETERMINANT:

a.confortul si siguranta deplasarii
b.consumul de combustibil
c.maniabilitatea autovehiculului
d.usurinta accesarii comenzilor autovehiculului

86. GRADUL DE INCARCARE AL AUTOVEHICULULUI INFLUENTEAZA IN MOD DIRECT SI DETERMINANT:

a.confortul si siguranta deplasarii
b.inertia autovehiculului
c.maniabilitatea autovehiculului
d.usurinta accesarii comenzilor autovehiculului

87. GRADUL DE INCARCARE SI MODUL DE DISTRIBUIRE A INCARCATURII AUTOVEHICULULUI

INFLUENTEAZA IN MOD DIRECT MODIFICAREA:
a.conditiilor de confort si de siguranta a deplasarii
b.fortei de tractiune la rotile motrice
c.pozitiei centrului de greutate al autovehiculului
d.presiunilor in pneuri

88. GRADUL DE INCARCARE SI MODUL DE DISTRIBUIRE A INCARCATURII AUTOVEHICULULUI

INFLUENTEAZA IN MOD DIRECT MODIFICAREA:
a.aderentei dintre pneuri si calea de rulare
b.conditiilor de confort si de siguranta a deplasarii
c.presiunilor in pneuri
d.tinutei de drum a autovehiculului

89. INFLUENTEAZA MASA AUTOVEHICULULUI DISTANTA DE FRANARE ?

a.cu cat masa este mai mare, cu atat distanta de franare este mai mare
b.cu cat masa este mai mare, cu atat distanta de franare este mai mica deoarece creste aderenta si forta de franare
c.depinde de experienta conducatorului auto
d.nu, in cazul conducatorilor auto care conduc cu o viteza care permite evitarea coliziunilor

90. IN ACEIASI TREAPTA DE VITEZA, FORTA DE TRACTIUNE MASURATA LA ROTILE MOTRICE ESTE CEA
MAI MARE LA TURATII DIN INTERVALUL EVIDENTIAT PE CADRANUL TUROMETRULUI CU MARCAJ DE
CULOARE:
a.neagra
b.portocalie
c.rosie
d.verde

91. IN ACELEASI CONDITII DE DRUM, DISTANTA NECESARA PENTRU OPRIREA UNUI AUTOVEHICUL DE
MARE TONAJ, FATA DE CEA NECESARA PENTRU OPRIREA UNUI AUTOTURISM ESTE:
a.aproximativ aceiasi
b.de circa 2 ori mai mare
c.de circa 2 ori mai mica
d.de circa 4 ori mai mare

92. IN CARE DIN TREPTELE DE VITEZA, DINTRE CELE ENUMERATE, SE INREGISTREAZA CEA MAI MARE
FORTA DE TRACTIUNE LA ROTILE MOTRICE SI IMPLICIT CEL MAI MARE CONSUM DE COMBUSTIBIL?
a.priza directa
b.treapta II
 c.treapta III
d.treapta IV

93. IN CAZUL CIRCULATIEI LA VITEZA DE CROAZIERA, REZERVA DE PUTERE DISPONIBILA:

a.asigura invingerea rezistentei aerului
b.asigura invingerea rezistentei la rulare a autovehiculului
c.asigura invingerea rezistentelor interne ale transmisiei
d.permite efectuarea de accelerari, in caz de necesitate

94. IN CAZUL CIRCULATIEI LA VITEZA DE CROAZIERA, REZERVA DE PUTERE DISPONIBILA:

a.asigura invingerea rezistentei aerului
b.asigura invingerea rezistentelor interne ale transmisiei
c.permite abordarea rampelor, in mod dynamic
d.scuteste conducatorul auto de efectuarea asigurarii in vederea efectuarii manevrelor de depasire

95. IN CE CONDITII TREBUIE SA EVITATI, RESPECTIV SA DOVEDITI PRUDENTA LA FOLOSIREA

RETARDERULUI?
a.in conditiile circulatiei pe timp de ploaie sau ninsoare si carosabil umed
b.in conditiile in care carosabilul este acoperit cu polei sau gheata
c.in conditiile in care carosabilul este uscat
d.la coborarea pantelor lungi

96. IN CE CONDITII TREBUIE SA EVITATI, RESPECTIV SA DOVEDITI PRUDENTA LA FOLOSIREA

RETARDERULUI?
a.in conditiile in care carosabilul este umed
b.in conditiile in care carosabilul este uscat
c.la coborarea pantelor lungi
d.la oprire

97. IN CE REGIM DE EXPLOATARE A TEMPOMATULUI EXISTA RISCUL PRODUCERII DE SOCURI IN

TRANSMISIE?
a.la dezactivarea tempomatului
b.la eliberarea pedalei de acceleratie in urma activarii tempomatului
c.la reactivarea tempomatului la o viteza superioara celei fixate la prima activare
d.pe timpul mentinerii comenzii de accelerare sau de decelerare continua

98. IN CONDITIILE IN CARE INDICATORUL DE TURATIE ESTE IN ZONA EVIDENTIATA PE CADRANUL

TUROMETRULUI CU MARCAJ DE CULOARE ROSIE:
a.momentul motor dezvoltat este cel mai mare
b.se inregistreaza cele mai scazute valori ale consumului specific de combustibil al motorului
c.solicitarea mecanica si termica a motorului este maxima
d.uzura mecanica a motorului este cea mai mica

99. IN CONDITIILE IN CARE INDICATORUL DE TURATIE ESTE IN ZONA EVIDENTIATA PE CADRANUL

TUROMETRULUI CU MARCAJ DE CULOARE ROSIE:
a.momentul motor dezvoltat este cel mai mare
b.scade semnificativ forta de tractiune
c.se inregistreaza cele mai scazute valori ale consumului specific de combustibil al motorului
d.uzura mecanica a motorului este cea mai mica

100. IN CONDITIILE IN CARE INDICATORUL DE TURATIE ESTE IN ZONA EVIDENTIATA PE CADRANUL

TUROMETRULUI CU MARCAJ DE CULOARE ROSIE:
a.creste semnificativ consumul de combustibil pe 100 Km parcursi
b.momentul motor dezvoltat este cel mai mare
c.motorul functioneaza la turatii economice
d.se inregistreaza cele mai scazute valori ale consumului specific de combustibil al motorului

101. IN CONDITIILE RULAJULUI IN PALIER LA VITEZA DE CROAZIERA DE 60 KM/H, SESIZATI CA MOTORUL

FUNCTIONEAZA IN INTERVALUL DE TURATII ECONOMICE ATAT IN TREAPTA A V-A, CAT SI IN TREAPTA A
VI-A. IN CONDITIILE DATE, CUPLAREA CAREI TREPTE DE VITEZA CONDUCE LA REDUCEREA
SEMNIFICATIVA A CONSUMULUI DE COMBUSTIBIL?
a.a prizei directe
b.a treptei a V-a
 c.a treptei a VI-a
d.in conditiile date, consumul de combustibil inregistrat este acelasi, indiferent de treapta de viteza care se cupleaza

102. IN CURBA SAU IN VIRAJ, FORTA CENTRIFUGA TINDE SA:

a.alinieze vehiculul pe traiectorie circulara
b.deplaseze pasagerii inspre partea din fata a autovehiculului
c.mareasca viteza de deplasare a autovehiculului
d.mentina deplasarea rectilinie a autovehiculului

103. IN CURBA, PERICOLUL RASTURNARII AUTOVEHICULULUI ESTE MAI MARE ATUNCI CAND:
a.centrul de greutate al autovehiculului se gaseste la o inaltime mare in raport cu solul
b.centrul de greutate al autovehiculului se gaseste la o inaltime mica in raport cu solul
c.forta centrifuga este inferioara aderentei
d.miscarile longitudinale ale autovehiculului sunt mai mari decat cele laterale

104. IN INTERVALUL DE TURATII ECONOMICE, EVIDENTIAT PE CADRANUL TUROMETRULUI PRIN MARCAJ

DE CULOARE VERDE, MOTORUL FUNCTIONEAZA IN ZONA DE:
a.consum specific maxim
b.moment motor maxim
c.presiuni de injectie minime
d.putere maxima

105. IN INTERVALUL DE TURATII ECONOMICE, EVIDENTIAT PE CADRANUL TUROMETRULUI PRIN MARCAJ

DE CULOARE VERDE, MOTORUL FUNCTIONEAZA IN ZONA DE:
a.consum specific maxim
b.consum specific minim
c.presiuni de injectie minime
d.putere maxima

106. IN MASURA IN CARE CONDITIILE DE CIRCULATIE PERMIT, IN CARE DIN SITUATIILE ENUMERATE AR
FI DE RECOMANDAT SA SE EXPLOATEZE IN MOD RATIONAL POSIBILITATEA VALORIFICARII INERTIEI
AUTOVEHICULULUI?
a.la abordarea sau traversarea sectoarelor de drum care prezinta potentiale riscuri sau pericole.
b.la intrarea in autogari, curti sau garaje
c.la pregatirea abordarii unui sector de drum in rampa
d.la traversarea trecerilor la nivel cu calea ferata

107. IN MASURA IN CARE CONDITIILE DE CIRCULATIE PERMIT, IN CARE DIN SITUATIILE ENUMERATE AR
FI DE RECOMANDAT SA SE EXPLOATEZE IN MOD RATIONAL POSIBILITATEA VALORIFICARII INERTIEI
AUTOVEHICULULUI?
a.la abordarea sau traversarea sectoarelor de drum care prezinta potentiale riscuri sau pericole
b.la efectuarea manevrelor de iesire de pe partea carosabila
c.la incetinire " in mod combinat cu utilizarea controlata a sistemelor de franare
d.la traversarea trecerilor la nivel cu calea ferata

108. LA ACTIVAREA CARUI TIP DE SISTEM DE FRANARE DE INCETINIRE SE POATE CONTA PE UN EFECT DE
FRANARE IMEDIAT, PRODUS INSTANTANEU, ODATA CU ACTIVAREA ACESTUIA?
a.la activarea celor care realizeaza incetinirea prin obturararea galeriei de evacuare
b.la activarea franelor de incetinire asistate de sistemele de siguranta de tip ABS si ASR
c.la activarea intarederului hydraulic
d.la activarea retarderului hidraulic

109. LA ACTIVAREA CARUI TIP DE SISTEM DE FRANARE DE INCETINIRE SE POATE CONTA PE UN EFECT DE
FRANARE IMEDIAT, PRODUS INSTANTANEU, ODATA CU ACTIVAREA ACESTUIA?
a.la activarea franelor de incetinire asistate de sistemele de siguranta de tip ABS si ASR
b.la activarea intarederului hidraulic
c.la activarea retarderului electromagnetic
d.la activarea retarderului hidraulic
110. LA DEMARAJ SI LA ACCELERARI, DIN CONSIDERENTE DE SIGURANTA, EXPLOATAREA EFICIENTA SI
ECONOMICA A AUTOVEHICULELOR IMPUNE CA OPERATIUNILE DE SCHIMBARE A TREPTELOR DE VITEZA
SUPERIOARE SA SE INITIEZE:
a.la turatii care asigura revenirea acesteia la valori apropiate de cea de functionare stabila la relanti
b.la turatii care asigura revenirea acesteia la valori apropiate de limita inferioara a zonei verzi
c.la turatii cat mai apropiate de limita superioara a zonei verzi
d.la turatii cat mai ridicate, care sa protejeze fata de riscul diminuarii dinamicitatii impuse accelerarii

111. LA DEPLASAREA IN CURBA, DERAPAREA SPRE ALTA BANDA SE PRODUCE ATUNCI CAND:
a.forta centrifuga este inferioara aderentei
b.forta centrifuga este superioara aderentei
c.forta de tractiune este inferioara aderentei
d.forta de tractiune este superioara aderentei

112. LA DEPLASAREA IN TREPTELE INFERIOARE ALE CUTIEI DE VITEZE, MOMENTUL TRANSMIS LA

ROTILE MOTOARE ESTE:
a.egal cu momentul motor
b.in functie de pozitia clapetei de acceleratie, poate fi mai mic sau mai mare decat momentul motor
c.mai mare decat momentul motor
d.mai mic decat momentul motor

113. LA DUBLAREA VITEZEI DE DEPLASARE, IN ACELEASI CONDITII DE DRUM, DISTANTA DE FRANARE

NECESARA PENTRU OPRIREA VEHICULULUI CRESTE DE APROXIMATIV:
a.10 ori
b.2 ori
c.4 ori
d.6 ori

114. LA FOLOSIREA EXCESIVA PE UN TIMP INDELUNGAT A RETARDERULUI HIDRAULIC, EFICIENTA

FRANARII SCADE DATORITA:
a.folosirii franei de motor
b.functionarii ABS-ului
c.rularii la turatii mari
d.supraincalzirii uleiului

115. LA FRANAREA DE URGENTA, BLOCAREA ROTILOR CONDUCE LA:

a.marirea spatiului de franare daca se blocheaza rotile puntii spate
b.marirea spatiului de franare, indiferent de rotile care se blocheaza
c.reducerea spatiului de franare daca se blocheaza rotile puntii fasa
d.reducerea spatiului de franare pana la oprirea autovehiculului

116. MARIMEA FORTEI DE FRANARE A AUTOVEHICULULUI, CE REZULTA CA URMARE A ACTIVARII

RETARDERULUI HIDRAULIC, DEPINDE DE:
a.cantitatea de lichid hidraulic care se comanda a fi injectat in carcasa acestuia, prin selectarea treptei de franare
b.declivitatea drumului pe care circula autovehiculul
c.treapta de viteza cuplata
d.viteza de circulatie a autovehiculului

117. MARIMEA FORTEI DE FRANARE A AUTOVEHICULULUI, CE REZULTA CA URMARE A ACTIVARII

RETARDERULUI HIDRAULIC, DEPINDE DE:
a.declivitatea drumului pe care circula autovehiculul
b.treapta de franare selectata
c.treapta de viteza cuplata
d.viteza de circulatie a autovehiculului

118. MOMENTUL MOTOR TRANSMIS LA ROTILE MOTRICE:

a.este mai mare decat la arborele motorului, indiferent de treapta de viteza selectata
b.este mai mic decat la arborele motorului, datorita pierderilor din transmisie
c.poate fi egal cu cel de la arborele motorului, depinzand de treapta de viteza selectata
d.poate fi si mai mic si mai mare decat la arborele motorului, in functie de pozitia de apasare a pedalei de acceleratie
119. PENTRU A INREGISTRA CONSUMURI MINIME DE COMBUSTIBIL, TURATIA MOTORULUI TREBUIE
MENTINUTA IN INTERVALUL EVIDENTIAT PE CADRANUL TUROMETRELOR CU MARCAJ DE CULOARE:
a.neagra
b.portocalie
c.rosie
d.verde

120. PENTRU A OBTINE UN CONSUM DE COMBUSTIBIL CAT MAI REDUS LA O VITEZA SI UN DRUM DATE SE
RECOMANDA:
a.sa se aleaga treapta de viteze care asigura functionarea motorului la turatii mai mici decat turatia de mers in gol a acestuia
b.sa se asigure functionarea motorului la turatia corespunzatoare puterii maxime
c.sa se utilizeze treptele inferioare ale schimbatorului de viteze pentru a asigura o rezerva de putere mare
d.sa se utilizeze, atat cat permite motorul, treapta cea mai rapida a schimbatorului de viteze

121. PENTRU REDUCEREA CONSUMULUI DE COMBUSTIBIL SE RECOMANDA:

a.actionarea intercooler-lui
b.actionarea regulator-limitatorului de turatie al motorului
c.utilizarea treptelor schimbatorului de viteze astfel incat motorul sa aiba in permanenta o rezerva de putere cat mai mare
d.utilizarea treptelor schimbatorului de viteze astfel incat sa se asigure functionarea motorului in plaja de turatii delimitata
prin marcajul de culoare verde pe turometru

122. PNEURILE CU CARE ESTE ECHIPAT AUTOVEHICULUL INFLUENTEAZA CONSUMUL DE COMBUSTIBIL ?

a.da, deoarece acestea influenteaza rezistenta aerodinamica a autovehiculului
b.da, deoarece acestea influenteaza rezistenta la inaintare a autovehiculului
c.da, deoarece uzandu-se in exploatare maresc consumul de combustibil;
d.nu

123. PRIN INDEPLINIREA CAREI PROCEDURI, DINTRE CELE ENUMERATE, SE POT DIMINUA SOCURILE
PROVOCATE IN TRANSMISIE LA SCHIMBAREA TREPTELOR DE VITEZA?
a.ambreiere brusca, concomitent cu accelerarea progresiva
b.ambreierea progresiva, concomitent cu accelerarea pana la turatia economica
c.evitarea schimbarii treptelor de viteza, prin actionarea controlata a acceleratiei
d.schimbarea cat mai rapida a treptei de viteza

124. PRIN INDEPLINIREA CAREI PROCEDURI, DINTRE CELE ENUMERATE, SE POT DIMINUA SOCURILE
PROVOCATE IN TRANSMISIE LA SCHIMBAREA TREPTELOR DE VITEZA?
a.ambreiere brusca, concomitent cu accelerarea progresiva
b.evitarea schimbarii treptelor de viteza, prin actionarea controlata a acceleratiei
c.schimbarea cat mai rapida a treptei de viteza
d.sincronizarea corespunzatoare a actionarii pedalei de ambreiaj cu cea de acceleratie

125. PUNEREA IN FUNCTIUNE A INSTALATIEI DE CLIMATIZARE:

a.are drept consecinta scaderea consumului de combustibil
b.are drept consecinta scaderea rezervei de putere disponibile
c.determina cesterea uzurii motorului
d.determina cresterea rezistentelor la inaintare

126. PUTEREA TRANSMISA LA ROTILE MOTRICE:

a.este egala cu cea dezvoltata de motor
b.este mai mare decat cea dezvoltata de motor
c.este mai mica decat cea dezvoltata de motor
d.poate fi mai mica sau mai mare decat cea dezvoltata de motor, in functie de treapta de viteza care se cupleaza

127. SCHIMBATORUL DE VITEZE PERMITE:

a.cuplarea progresiva a motorului cu transmisia
b.mersul inapoi al autovehiculului inversand sensul de rotatie al motorului
c.modificarea fortei de tractiune in functie de variatia rezistentelor la inaintare
d.utilizarea motorului la o turatia mai mica decat turatia de mers in gol
128. SISTEMELE DE FRANARE DE INCETINIRE DE TIP RETARDER/INTARDER ACTIONEAZA NUMAI DACA:
a.ambreiajul este cuplat
b.autovehiculul este in miscare
c.pedala de frana este apasata
d.schimbatorul de viteze este cuplat intr-o treapta de viteza

129. SISTEMELE DE FRANARE DE INCETINIRE DE TIP RETARDER/INTARDER POT FI DE TIP:

a.hidraulic
b.mecanic
c.pneumatic
d.pneumo-hidraulic

130. SISTEMELE DE FRANARE DE INCETINIRE DE TIP RETARDER/INTARDER POT FI DE TIP:

a.electromagnetic
b.mechanic
c.pneumatic
d.pneumo-hidraulic

131. SISTEMELE DE FRANARE DE INCETINIRE REALIZEAZA EFECTUL DE FRANARE ACTIONAND IN MOD

INDIRECT ASUPRA:
a.ABS-ului
b.rotilor directoare
c.rotilor motoare
d.tuturor rotilor

132. SISTEMELE DE SIGURANTA ANTIBLOCARE DE TIP ABS INTERVIN ASUPRA:

a.franei de stationare
b.sistemelor de franare de incetinire
c.sistemului de alimentare a motorului
d.sistemului de franare de serviciu

133. SISTEMUL ABS PERMITE:

a.blocarea diferentialului pentru evitarea patinarii rotii cu aderenta mai scazuta
b.blocarea rotilor in cazul franarilor de urgenta
c.cresterea aderentei la franare
d.evitarea blocarii rotilor si cresterea eficientei franarii

134. SISTEMUL ASR ESTE PROIECTAT PENTRU:

a.asigurarea franarii pe pante lungi
b.asigurarea stabilitatii remorcii/semiremorcii
c.franarea rotilor motoare prin obturarea galeriei de evacuare
d.impiedicarea ruperii aderentei pneului cu solul la pornire de pe loc

135. SISTEMUL ESP (ELECTRONIC STABILITY PROGRAM) ESTE PROIECTAT PENTRU:

a.asigurarea franarii pe pante lungi
b.asigurarea stabilitatii vehiculului in cazul deraparii
c.pozitionarea globala a vehiculului
d.prevenirea blocarii rotilor la franare

136. TURATIA MAXIMA DE FUNCTIONARE A UNUI MOTOR CU APRINDERE PRIN COMPRIMARE ECHIPAT CU
REGULATOR-LIMITATOR DE TURATIE ESTE:
a.egala cu turatia corespunzatoare momentului maxim realizat de motor
b.egala cu turatia corespunzatoare puterii maxime realizate de motor
c.mai mare decat turatia corespunzatoare puterii maxime realizate de motor
d.mai mica decat turatia corespunzatoare puterii maxime realizate de motor

137. TUROMETRUL INDICA TURATIA:

a.arborelui cardanic
b.arborelui de iesire din cutia de viteze
c.motorului
d.rotilor motrice
138. TUROMETRUL INDICA TURATIA:
a.arborelui cardanic
b.arborelui de iesire din cutia de viteze
c.arborelui primar al cutiei de viteze
d.rotilor motrice

139. UNDE SE INJECTEAZA SUBSTANTA ADBLUE, IN SCOPUL ASIGURARII REDUCERII EMISIILOR DE NOXE
ALE MOTOARELOR?
a.in camerele de ardere
b.in galeria de admisie
c.in galeria de evacuare
d.in pompa de inalta presiune

1. A CONDUCE PREVENTIV INSEAMNA:

a.sa anticipezi situatiile ce pot deveni periculoase
b.sa atentionezi ceilalti participanti la trafic privind greselile facute
c.sa conduci cu viteza constanta
d.sa respecti regulile de circulatie pe drumurile publice

2. ACCIDENTELE DE CIRCULATIE IN CARE UN AUTOVEHICUL INTRA IN COLIZIUNE CU CEL CARE

CIRCULA IN FATA AU DREPT CAUZA PRINCIPALA:
a.distanta de siguranta insuficienta
b.neadaptarea vitezei
c.neatentia
d.pierderea aderentei

3. APRINDEREA UNEI TIGARI IN TIMPUL CONDUCERII AUTOVEHICULULUI:

a.conduce la inlaturarea senzatiei de oboseala
b.conduce la nereceptarea unor informatii si se poate produce un accident
c.este o actiune care ajuta la cresterea concentrarii
d.toate variantele de mai sus

4. ASIGURAREA SUPLIMENTARA, INDISPENSABILA DE EFECTUAT IN MOD SPECIAL PE PARCURSUL

ABORDARII VIRAJELOR STRANSE TREBUIE SA VIZEZE, IN PRIMUL RAND, CONTROLUL DEPLIN AL
POZITIEI SI AL TRAIECTORIEI:
a.extremitatilor (colturilor) caroseriei de pe partea catre care se vireaza
b.oglinzilor de pe partea catre care se vireaza
c.rotii spate, de pe partea catre care se vireaza
d.rotii spate, de pe partea opusa directiei de virare

5. ASIGURAREA SUPLIMENTARA, INDISPENSABILA DE EFECTUAT IN MOD SPECIAL PE PARCURSUL

ABORDARII VIRAJELOR STRANSE TREBUIE SA VIZEZE, IN PRIMUL RAND, CONTROLUL DEPLIN AL
POZITIEI SI AL TRAIECTORIEI:
a.extremitatilor (colturilor) caroseriei de pe partea catre care se vireaza
b.extremitatilor (colturilor) caroseriei de pe partea opusa virajului
c.oglinzilor de pe partea catre care se vireaza
d.rotii spate, de pe partea opusa directiei de virare

6. CARE DIN MATERIALELE ENUMERATE, CE FAC PARTE DIN DOTARILE MINIME ALE
AUTOVEHICULELOR, AU TERMENE DE VALABILITATE LIMITATE SI PRECIZATE CA ATARE, CEEA CE
ATRAGE DUPA SINE OBLIGATIVITATEA INLOCUIRII SAU REFACERII PERIODICE ALE ACESTORA?
a.lanturi antiderapante
b.set de becuri de rezerva
c.triunghiuri reflectorizante
d.trusa medicala de prim-ajutor

7. CARE DIN MATERIALELE ENUMERATE, CE FAC PARTE DIN DOTARILE MINIME ALE
AUTOVEHICULELOR, AU TERMENE DE VALABILITATE LIMITATE SI PRECIZATE CA ATARE, CEEA CE
ATRAGE DUPA SINE OBLIGATIVITATEA INLOCUIRII SAU REFACERII PERIODICE ALE ACESTORA?
a.roata de rezerva
b.stingatoare de incendiu
c.triunghiuri reflectorizante
d.trusa de chei
8. CARE DINTRE URMATOARELE AFIRMATII ESTE CORECTA ?
a.alcoolul este absorbit in organism foarte rapid dar eliminarea lui se face intr-un timp mult mai mare
b.alcoolul este absorbit lent in organism dar eliminarea se face rapid
c.eliminarea alcoolului din organism se face numai dupa 14 ore de somn
d.timpul de absorbtie al alcoolului in organism este egal cu cel necesar pentru eliminarea sa

9. CARE ESTE DURATA TOTALA APRECIATA A OPERATIUNILOR DE PREGATIRE A AUTOVEHICULULUI,

EFECTUATE DE CONDUCATORUL AUTO INAINTEA PLECARII IN CURSA?
a.circa 1 zi
b.circa 1-2 ore
c.circa 20-30 de minute
d.circa 5 minute

10. CARE SUNT RISCURILE LEGATE DE O POZITIE GRESITA A MAINILOR PE VOLAN ?

a.destabilizarea rotilor de directie
b.diminuarea timpului de reactie
c.o precizie slaba a traiectoriei autovehiculului
d.scaderea raportului de transmitere al transmisiei directie

11. CAUZA PRINCIPALA PENTRU CARE UN CONDUCATOR DE AUTOBUZ TREBUIE SA EVITE FRANARILE
BRUSTE ESTE:
a.reducerea costurilor de intretinere si reparatii
b.reducerea uzurii franelor
c.reducerea uzurii pneurilor
d.siguranta si confortul pasagerilor

12. CE SE VA SCRIE PE BILETUL, CARE SE PRINDE LANGA GAROUL APLICAT UNEI PERSOANE CU
HEMORAGIE PUTERNICA, RANIT IN URMA UNUI ACCIDENT DE CIRCULATIE ?
a.grupa sanguina a victimei
b.modul cum s-a manifestat hemoragia
c.numele, prenumele si posibilitatile de contactare a celui, care a aplicat garoul
d.ora si minutul cand s-a aplicat garoul

13. CE TREBUIE SA AVETI IN VEDERE LA CONTROLUL SI REFACEREA PERIODICA A PRESIUNILOR DIN

PNEURI?
a.aceste operatiuni sa fie efectuate de catre personal specializat si autorizat in acest sens
b.odata reglate de catre furnizor, si respectiv refacute cu ocazia inspectiilor tehnice periodice, controlul periodic ale acestora
este inutil si nu se justifica
c.operatiunile de refacere a presiunilor sa se efectueze "la rece"
d.presiunile sa se stabileasca si sa fie adaptate periodic, in functie de uzurile pe care le prezinta anvelopele

14. CE TREBUIE SA AVETI IN VEDERE LA CONTROLUL SI REFACEREA PERIODICA A PRESIUNILOR DIN

PNEURI?
a.aceste operatiuni sa fie efectuate de catre personal specializat si autorizat in acest sens
b.presiunile sa fie conforme cu recomandarile precizate de fabricant
c.presiunile sa fie stabilite si adaptate periodic, in mod corespunzator categoriilor si conditiilor de drum specifice traseelor
care urmeaza sa se parcurga in mod obisnuit
d.presiunile sa se stabileasca si sa fie adaptate periodic, in functie de uzurile pe care le prezinta anvelopele

15. CE TREBUIE SA AVETI IN VEDERE PE PARCURSUL DEPLASARILOR EFECTUATE IN CONDITIILE DE

CAROSABIL UMED, ACOPERIT DE MAZGA?
a.curatirea periodica a farurilor
b.refacerea periodica a presiunilor in pneuri
c.schimbarea periodica a lamelor stergatorului de parbriz
d.verificarea periodica a aderentei caii de rulare, prin incercari de franare controlate

16. CE TREBUIE SA AVETI IN VEDERE PE PARCURSUL DEPLASARILOR EFECTUATE IN CONDITIILE DE

CAROSABIL UMED, ACOPERIT DE MAZGA?
a.curatirea periodica a suprafetelor vitrate
b.refacerea periodica a presiunilor in pneuri
c.verificarea periodica a aderentei caii de rulare, prin incercari de franare controlate
d.verificarea periodica a functionarii sistemelor de control al tractiunii si al franarii (de ex.: ABS, ASR, etc.)
17. CELE MAI MULTE ACCIDENTE DE CIRCULATIE AU DREPT CAUZA:
a.conditiile meteorologice nefavorabile
b.defectiunile tehnice
c.erorile umane
d.infrastructura

18. CONDUCETI UN AUTOCAMION PE UN DRUM IN PANTA ACOPERIT CU POLEI. CUM VETI ACTIONA
PENTRU A EFECTUA MANEVRA DE OPRIRE A AUTOVEHICULULUI:
a.nu se actioneaza nici un sistem de conducere, autovehiculul fiind in urcare se va opri de la sine
b.se actioneaza ferm pedala de frana, simultan cu pozitionarea manetei schimbatorului de viteze la punctul mort
c.se actioneaza ferm pedala de frana, tinandu-se cont de dotarea cu ABS
d.se trece intr-o treapta inferioara a schimbatorului de viteze, folosind cu precautie frana de serviciu pentru ca autovehiculul
se afla in coborare

19. CONSUMUL DE ALCOOL POATE AVEA CA EFECT:

a.consumul de alcool poate provoca toate efectele enumerate
b.diminuarea capacitatii de gandire
c.evaluarea gresita a vitezelor
d.reducerea campului vizual

20. CONSUMUL DE ALCOOL POATE AVEA CA EFECTE:

a.efecte sedative sau anularea inhibitiilor
b.inlaturarea oboselii
c.organizarea proceselor intelectuale
d.revigorarea organismului

21. CUI II REVINE RESPONSABILITATEA PREGATIRII AUTOVEHICULULUI PENTRU EFECTUAREA CURSEI?

a.conducatorului auto
b.coordonatorului de transport
c.persoanei desemnate sa conduca activitatea de transport rutier
d.personalului de specialitate cu aceste atributii

22. CUI TREBUIE SA ACORDATI PRIORITATE DE TRECERE INTR-O INTERSECTIE CU SENS GIRATORIU:
a.circuland pe drumul cu prioritate aveti prioritate
b.tuturor vehiculelor care patrund in intersectia respective
c.vehiculelor care circula in interiorul intersectiei
d.vehiculelor care vin din partea dreapta

23. CUM INFLUENTEAZA VITEZA DE DEPLASARE DISTANTA DE OPRIRE IN SIGURANTA:

a.la dublarea vitezei, distanta de oprire se mareste de doua ori
b.la dublarea vitezei, distanta de oprire se mareste de patru ori
c.la dublarea vitezei, distanta de oprire se mareste de trei ori
d.nu isi modifica valorile prin dublarea vitezei

24. CUM SE SEMNALIZEAZA TRECEREA LA NIVEL CU CALEA FERATA CURENTA FARA BARIERE SAU
SEMIBARIERE?
a.cu indicatoare de avertizare "Trecerea la nivel cu o cale ferata fara bariere"
b.cu unul din indicatoarele "Trecerea la nivel cu calea ferata simpla, fara bariere" sau "Trecerea la nivel cu calea ferata
dubla, fara bariere" insotite de indicatorul "Oprire"
c.numai cu indicatorul "Oprire"
d.numai cu unul din indicatoarele "Trecerea la nivel cu calea ferata simpla, fara bariere" sau "Trecerea la nivel cu calea
ferata dubla, fara bariere"

25. CUM SE VERIFICA FUNCTIONAREA FRANEI DE SERVICIU A AUTOVEHICULULUI?

a.exclusiv prin controlul rezistentei la apasare si respectiv a cursei pedalei de frana prin controlul presiunii aerului din
instalatia de franare
b.prin incercari controlate de pornire de pe loc si de oprire a autovehiculului cu frana de serviciu
c.prin incercari de pornire de pe loc cu frana de stationare actionata
d. nu se poate incerca

26. DE CE ESTE NECESAR SA SE PASTREZE DUPA O PLOAIE TORENTIALA O DISTANTA MULT MAI MARE
FATA DE AUTOVEHICULELE CARE CIRCULA DIN FATA:
a.deoarece distanta de oprire este mult mai mare
 b.distanta de oprire in siguranta nu se modifica fata de carosabilul uscat
c.in asemenea conditii nu apare nici un pericol
d.pentru ca vizibilitatea este diminuata

27. DISTANTA DE OPRIRE IN SIGURANTA REPREZINTA:

a.distanta fata de autovehiculul din fata
b.distanta parcursa atat in timpul de reactie, cat si pe timpul franarii
c.distanta parcursa numai in timpul de reactie
d.distanta parcursa numai pe timpul franarii

28. ECHIPAREA CU LANTURI A ROTILOR AUTOVEHICULELOR, ATUNCI CAND ACESTEA CIRCULA PE

DRUMURI ACOPERITE CU ZAPADA ARE CA SCOP:
a.cresterea aderentei longitudinale si transversale roata-cale de rulare
b.cresterea eficientei manevrei de franare
c.imbunatatirea performantelor autovehiculului la manevra de virare
d.limitarea fenomenelor de ruliu si tangaj ale autovehiculului datorate vantului lateral

29. ECHIPAREA CU LANTURI A ROTILOR AUTOVEHICULELOR, ATUNCI CAND ACESTEA CIRCULA PE

DRUMURI ACOPERITE CU ZAPADA ARE CA SCOP:
a.cresterea aderentei longitudinale si transversale roata-cale de rulare
b.cresterea eficientei manevrei de franare
c.imbunatatirea performantelor autovehiculului la manevra de virare
d.limitarea fenomenelor de ruliu si tangaj ale autovehiculului datorate vantului lateral

30. ELEMENTELE CONDUCERII PREVENTIVE SUNT:

a.numai prevederea si judecata
b.numai vigilenta si prevederea
c.vigilenta si indemanarea
d.vigilenta, prevederea, judecata

31. ESTE PERMISA CIRCULATIA CU UN AUTOVEHICUL AVARIAT IN URMA UNEI COLIZIUNI USOARE:
a.da, daca detine autorizatie eliberata de politie, dar nu mai mult de 30 de zile de la data producerii avariei
b.da, daca detine autorizatie eliberata de politie, dar nu mai mult de 60 de zile de la data producerii avariei
c.da, dar numai pana la primul service auto
d.da, pana cand posesorul are posibilitatea sa-l repare

32. FACTORII CARE DIMINUEAZA CAPACITATEA DE CONDUCERE SUNT:

a.alcoolul si medicamentele
b.numai stupefiantele
c.oboseala si alcoolul
d.oboseala, alcoolul, stupefiantele

33. FACTORII CARE INFLUENTEAZA DISTANTA DE FRANARE SUNT:

a.aderenta partii carosabile si viteza
b.dimensiunea si profilul anvelopei
c.numai viteza de deplasare
d.viteza, masa vehiculului, aderenta

34. INDICATI CARE ESTE POZITIA CORECTA A MAINILOR PE VOLAN PRIN ANALOGIE CU CADRANUL UNUI
CEAS?
a.in dreptul orelor 10 si 14
b.in dreptul orelor 8 si 16
c.in dreptul orelor 9 si 15
d.in dreptul orelor 11 si 13

35. IN CADRUL OPERATIUNILOR DE PREGATIRE A AUTOVEHICULULUI PENTRU EFECTUAREA DEPLASARII

SE EXECUTA INCLUSIV:
a.efectuarea schimburilor de ulei la motor si transmisie
b.inlocuirea catalizatorului
c.inlocuirea filtrelor de lubrifianti si de combustibil
d.verificarea si completarea plinurilor
36. IN CADRUL OPERATIUNILOR DE PREGATIRE A AUTOVEHICULULUI PENTRU EFECTUAREA DEPLASARII
SE EXECUTA INCLUSIV:
a.efectuarea schimburilor de ulei la motor si transmisie
b.inlocuirea filtrelor de lubrifianti si de combustibil
c.inlocuirea garniturilor de etansare ale usilor si portierelor
d.verificarea starii anvelopelor si refacerea periodica a presiunilor din pneuri

37. IN CADRUL OPERATIUNILOR DE PREGATIRE A AUTOVEHICULULUI PENTRU EFECTUAREA DEPLASARII

SE EXECUTA INCLUSIV:
a.efectuarea schimburilor de ulei la motor si transmisie
b.inlocuirea filtrelor de lubrifianti si de combustibil
c.schimbarea lichidului din instalatia de racire
d.verificarea si curatirea oglinzilor, suprafetelor vitrate si a stergatoarelor de parbriz

38. IN CARE DIN URMATOARELE SITUATII SE DISPUNE MASURA ANULARII PERMISULUI DE CONDUCERE:
a.daca titularului permisului de conducere i s-a aplicat prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva pedeapsa
complementara a interzicerii exercitarii profesiei sau ocupatiei de conducator de vehicule
b.pentru conducerea sub influenta alcoolului daca fapta nu constituie infractiune;
c.pentru nerespectarea prevederilor legale privind depasirea;
d.pentru nesemnalizarea schimbarii directiei de mers.

39. IN CARE DIN URMATOARELE SITUATII SE SUSPENDA EXERCITAREA DREPTULUI DE A CONDUCE

AUTOVEHICULE PE DRUMURILE PUBLICE:
a.conducerea autovehiculului fara diagrama tahograf
b.depasirea cu mai mult de 30 km/h a vitezei maxime admise de lege pe sectorul de drum pe care circula si pentru categoria
din care face parte autovehiculul condus
c.depasirea cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise de lege pe sectorul de drum pe care circula si pentru categoria
din care face parte autovehiculul condos
d.lasarea libera a volanului in timpul mersului

40. IN CE FEL TREBUIE ASEZAT INTR-UN MIJLOC DE TRANSPORT UN RANIT CARE PREZINTA LEZIUNI ALE
COLOANEI VERTEBRALE?
a.culcat pe o parte
b.este indicat sa nu fie miscat pana la sosirea salvarii
c.in pozitie sezand
d.pe bancheta din spate a unui autoturism pentru a se asigura o pozitia orizontala a corpului

41. IN SITUATII DE RISC CARACTERISTICE CIRCULATIEI IN VIRAJE, DERAPAJUL POATE FI EVITAT PRIN:
a.accelerare la iesirea din viraj
b.bruscarea franei de serviciu
c.debreiere
d.evitarea actionarii franei de serviciu

42. IN SITUATII DE RISC CARACTERISTICE CIRCULATIEI IN VIRAJE, DERAPAJUL POATE FI EVITAT PRIN:
a.accelerare la iesirea din viraj
b.debreiere
c.manevrarea intermitenta si pendulara a volanului
d.manevrarea lina a volanului " operata in mod continuu, fara intreruperi

43. IN TIMPUL CONDUCERII AUTOVEHICULULUI, OBOSEALA POATE AVEA CA EFECT:

a.asumarea de riscuri suplimentare pentru scurtarea duratei calatorie
b.consumul de alcool
c.cresterea capacitatilor de anticipare
d.scaderea timpului de reactie

44. INAINTE DE A TRECE LA TRANSPORTAREA VICTIMELOR UNUI ACCIDENT DE CIRCULATIE, TREBUIE SA

VA CONVINGETI:
a.ca au fost conservate probele de la locul accidentului
b.ca autovehiculul cu care urmeaza sa se efectueze transportul asigura confortul necesar
c.ca functiile respiratorie si circulatorie sunt asigurate
d.ca victima va fi asistata pe timpul deplasarii de o persoana competenta
45. LA DEPLASAREA IN LINIE DREAPTA, TREBUIE:
a.sa circulati cat mai aproape de marcajul care delimiteaza marginea din stanga a benzii
b.sa circulati cat mai aproape de marginea din dreapta a drumului
c.sa circulati pe mijlocul benzii
d.sa circulati pe mijlocul drumului

46. Manevrarea necorespunzatoare a carei comenzi, dintre cele enumerate, poate amplifica miscarea de ruliu a
autovehiculului (oscilatiile de inclinare a autovehiculului in jurul axei longitudinale)?
a.Acceleratie
b.Ambreiaj
c.schimbator de viteze
d.volan

47. O POZITIA CORECTA LA VOLAN PRESUPUNE EFECTUAREA SUCCESIVA SI IN ORDINEA INDICATA A

URMATOARELOR REGLAJE:
a.reglarea centurii de siguranta, oglinzilor retrovizoare si a scaunului
b.reglarea centurii de siguranta, scaunului si a oglinzilor retrovizoare
c.reglarea scaunului, oglinzilor retrovizoare si a centurii de siguranta
d.reglarea scaunului, spatarului, oglinzilor retrovizoare si a centurii de siguranta

48. O POZITIE CORECTA LA VOLAN PRESUPUNE:

a.conducatorul auto sa aseze intr-o pozitia care sa evite adormirea la volan chiar si in caz de oboseala
b.conducatorul auto sa se aseze confortabil, capul sa fie sprijinit pe tetiera si sa aiba acces usor la comenzile autovehiculului
c.conducatorul auto sa se plaseze cat mai aproape de volan pentru a avea acces usor la comenzile autovehiculului
d.conducatorul auto trebuie sa se aseze si sa-si regleze oglinzile retrovizoare astfel incat sa elimine unghiurile moarte din
spatele si de pe laturile autovehiculului

49. O POZITIE INCORECTA LA VOLAN POATE CONDUCE LA:

a.folosirea incorecta a culoarului de deplasare
b.necorelarea vitezei de deplasare cu vizibilitatea
c.percepere eronata a distantelor
d.scaderea rezistentei la oboseala

50. O POZITIE INCORECTA LA VOLAN POATE CONDUCE LA:

a.scaderea concentrarii
b.scaderea timpului de anticipare
c.scaderea timpului de observare a potentialelor pericole
d.scaderea timpului de reactie

51. OBOSEALA POATE FI CAUZATA DE:

a.alimentatie inadecvata
b.alimentatie insuficienta, prea grasa sau neechilibrata
c.lipsa somnului
d.toate cauzele enumerate pot provoca oboseala

52. ORDINEA IN INTERVENTIE PENTRU ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR UNEI PERSOANE CE A SUFERIT
MAI MULTE LEZIUNI ESTE:
a.alertarea autoritatilor, oprirea hemoragiilor, degajarea cailor respiratorii si imobilizarea fracturilor
b.degajarea cailor respiratorii, oprirea hemoragiilor si imobilizarea fracturilor
c.imobilizarea fracturilor, degajarea cailor respiratorii si oprirea hemoragiilor
d.oprirea hemoragiilor, degajarea cailor respiratorii si imobilizarea fracturilor

53. PENTRU A CONTROLA UN DERAPAJ, VA TREBUI SA:

a.franati progresiv autovehiculul
b.nu accelerati, franati progresiv si contrabracati rotile
c.nu accelerati, nu franati, contrabracati rotile
d.rotiti volanul pana cand rotile directoare devin paralele cu axa longitudinala a autovehiculului

54. PENTRU EFECTUAREA UNUI VIRAJ LA DREAPTA, TREBUIE:

a.sa circulati cat mai aproape de marginea din dreapta a drumului
b.sa circulati pe mijlocul benzii
c.sa circulati pe mijlocul drumului
d.sa va apropiati de axul median
55. PENTRU EFECTUAREA UNUI VIRAJ LA DREAPTA, TREBUIE:
a.sa circul cat mai aproape de marginea din dreapta a drumului
b.sa controlez spatiile laterale
c.sa schimb viteza dupa viraj
d.sa schimb viteza in viraj

56. PRIN DISTANTA DE OPRIRE INTELEGEM:

a.distanta de franare pana la oprire
b.distanta parcursa din momentul actionarii pedalei de frana pana la oprire
c.distanta parcursa intre momentul sesizarii obstacolului si actionarea pedalei de frana
d.suma dintre distanta de reactie si distanta de franare

57. PRINCIPALA CAUZA GENERATOARE DE ACCIDENTE ESTE:

a.defectiunile tehnice ale sistemului de iluminat
b.oboseala in timpul conducerii
c.starea necorespunzatoare a drumului public
d.viteza peste limitele admise

58. SANATATEA SI O VEDERE BUNA:

a.nu sunt suficiente pentru o conducere in siguranta
b.pot fi afectate de consumul de alcool sau droguri
c.sunt indispensabile unei conduceri in siguranta
d.toate variantele enumerate sunt adevarate

59. STUDIILE EFECTUATE EVIDENTIAZA CA LA O ALCOOLEMIE DE 0,3 LA MIE:

a.debuteaza riscul producerii unui accident
b.riscul producerii unui accident este multiplicat de 10 ori
c.riscul producerii unui accident este multiplicat de 2 ori
d.riscul producerii unui accident este multiplicat de 35 ori

60. STUDIILE EFECTUATE EVIDENTIAZA CA LA O ALCOOLEMIE DE 0,5 LA MIE CARE POATE FI PRODUSA
DE CONSUMUL A DOUA PAHARE DE VIN:
a.debuteaza riscul producerii unui accident
b.riscul producerii unui accident este multiplicat de 10 ori
c.riscul producerii unui accident este multiplicat de 2 ori
d.riscul producerii unui accident este multiplicat de 35 ori

61. STUDIILE EFECTUATE EVIDENTIAZA CA LA O ALCOOLEMIE DE 0,8 LA MIE:

a.debuteaza riscul producerii unui accident
b.riscul producerii unui accident este multiplicat de 10 ori
c.riscul producerii unui accident este multiplicat de 2 ori
d.riscul producerii unui accident este multiplicat de 35 ori

62. STUDIILE EFECTUATE EVIDENTIAZA CA LA O ALCOOLEMIE DE 1,2 LA MIE:

a.debuteaza riscul producerii unui accident
b.riscul producerii unui accident este multiplicat de 10 ori
c.riscul producerii unui accident este multiplicat de 2 ori
d.riscul producerii unui accident este multiplicat de 35 ori
63. SUPLIMENTAR FATA DE COSTURILE DIRECTE ALE UNUI ACCIDENT DE CIRCULATIE, ACESTA
CONDUCE LA COSTURI LEGATE DE:
a.imobilizarea vehiculului;
b.prejudicierea imaginii reprezentative a firmei;
c.timpul pierdut
d.toate cele trei variante constituie costuri suplimentare;

64. URGENTELE IN CAZUL PERSOANELOR ACCIDENTATE SUNT DE GRADUL I, II SAU III. CARE ESTE
SEMNIFICATIA ACESTEI CLASIFICARI IN ORDINEA I, II SI II:
a.accidentati cu vatamari corporale severe, accidentati cu vatamari corporale grave, accidentati cu vatamari minore
b.accidentati in stare de coma sau de soc, accidentati cu fracturi sau hemoragii, accidentati cu vatamari minore
c.accidentati in stare de coma sau de soc, accidentati cu fracturi, accidentati cu hemoragii
d.accidentati in stare de coma sau de soc, accidentati cu hemoragii, accidentati cu fracturi
65. VERIFICAREA CARUI SUBSISTEM DE FRANARE AL AUTOVEHICULULUI ESTE TEHNIC IMPOSIBIL DE
EFECTUAT INAINTEA PLECARII LA DRUM?
a.a franei de incetinire
b.a franei de serviciu
c.a franei de stationare
d.a sistemului de franare a remorcii

66. VITEZA DE DEPLASARE PE TIMP DE NOAPTE TREBUIE ALEASA ASTFEL INCAT:

a.luminile de intalnire sa nu deranjeze pe cei care circula din sens opus.
b.sa permita oprirea autovehiculului in limita campului vizual
c.sa permita oprirea cat mai rapida a autovehiculului;
d.sa permita oprirea vehiculului in maxim 10 m;

1. CARE DIN URMATOARELE DATE TREBUIE SA FIE MENTIONATE DE CATRE CONDUCATORUL AUTO PE
FOAIA DE INREGISTRARE (DIAGRAMA TAHOGRAF) LA INCEPUTUL FOLOSIRII ACESTEIA:
a.kilometrajul afisat pe aparatul tahograf la inceputul zilei de munca
b.ora introducerii foii de inregistrare in aparatul tahograf
c.perioada de conducere din ziua anterioara
d.viteza maxima care poate fi inregistrata pe foaia de inregistrare

2. INAINTE DE PRIMA CURSA A ZILEI, UN SOFER TREBUIE SA MENTIONEZE IN CENTRUL FOII DE

INREGISTRARE(DIAGRAMEI TAHOGRAF) URMATOARELE DATE:
a.durata serviciului din ziua curenta
b.localitatea de la care incepe sa utilizeze diagrama (locul de la care incepe efectuarea cursei)
c.perioada de conducere din ziua anterioara
d.seria permisului de conducere

3. CARE DIN URMATOARELE DATE TREBUIE MENTIONATE DE CATRE CONDUCATORUL AUTO PE O

DIAGRAMA TAHOGRAF LA INCEPUTUL UTILIZARII ACESTEIA:
a.numele si prenumele conducatorului auto
b.ora introducerii diagramei in aparat
c.perioada de odihna zilnica
d.timpul de condus din ziua anterioara

4. TIMPUL DE ODIHNA ZILNIC SE POATE LUA INTR-UN AUTOVEHICUL ?

a.da, daca acesta a fost descarcat
b.da, daca acesta este stationat si echipat cu pat de dormit
c.da, daca este condus de celalalt membru al echipajului si cabina este dotata cu pat de dormit
d.nu

5. IN CAZUL UNUI ECHIPAJ DUBLU, IN TIMP CE VEHICULUL SE AFLA IN MERS, CEL DE-AL DOILEA
CONDUCATOR AUTO CARE NU ESTE LA VOLAN POATE SA-SI EFECTUEZE ODIHNA ZILNICA ?
a.da, daca autovehiculul este echipat cu pat de dormit
b.da, daca odihna este de minim 9 ore consecutive
c.nu, autovehiculul trebuie sa fie oprit
d.nu, se considera timp de conducere

6. UN CONDUCATOR AUTO A LUAT IN SAPTAMANA CURENTA O PERIOADA DE ODIHNA SAPTAMANALA

REDUSA LA 30 DE ORE. CATE ORE DE ODIHNA TREBUIE LUATE IN COMPENSARE SI IN CE INTERVAL DE
TIMP ?
a.12 ore pana la sfarsitul saptamanii urmatoare
b.15 ore pana sfarsitul urmatoarelor trei saptamani
c.21 de ore pana sfarsitul urmatoarelor trei saptamani
d.24 de ore pana sfarsitul urmatoarelor patru saptamani

7. UN CONDUCATOR AUTO A LUAT IN SAPTAMANA CURENTA O PERIOADA DE ODIHNA SAPTAMANALA

REDUSA LA 24 DE ORE. CATE ORE DE ODIHNA TREBUIE LUATE IN COMPENSARE SI IN CE INTERVAL DE
TIMP ?
a.12 ore pana la sfarsitul saptamanii urmatoare
b.12 ore pana sfarsitul urmatoarelor trei saptamani
c.21 de ore pana sfarsitul urmatoarelor trei saptamani
d.24 de ore pana sfarsitul urmatoarelor patru saptamani
8. CONFORM REGULAMENTULUI PARLAMENTULUI EUROPEAN SI AL CONSILIULUI (CE) NR. 561/2006,
TIMPUL DE ODIHNA SAPTAMANAL NORMAL ESTE DE:
a.24 de ore
b.36 de ore
c.40 de ore
d.45 de ore

9. PERIOADA SAPTAMANALA DE ODIHNA A UNUI CONDUCATOR AUTO POATE FI REDUSA LA MAI PUTIN
DE 45 DE ORE, CU CONDITIA SA FIE COMPENSATA ULTERIOR. ACEASTA NU POATE INSA SA FIE REDUSA
LA MAI PUTIN DE:
a.12 ore
b.24 ore
c.30 ore
d.36 ore

10. PERIOADA DE ODIHNA SAPTAMANALA REDUSA ESTE DE MINIMUM DE 24 DE ORE, DAR MAI PUTIN DE 45 DE ORE.
REDUCEREA ESTE COMPENSATA PRINTR-O PERIOADA DE ODIHNA LUATA PANA LA SFARSITUL:
a.celei dea doua saptamani care urmeaza
b.celei dea patra saptamani care urmeaza
c.celei dea treia saptamani care urmeaza
d.saptamanii urmatoare

11. PERIOADA SAPTAMANALA DE ODIHNA A CONDUCATORULUI AUTO:

a.are doua zile
b.incepe obligatoriu in ziua de vineri a fiecarei saptamanii
c.nu este necesara daca nu a fost atins numarul maxim saptamanal de ore de conducere nu a fost depasit
d.urmeaza dupa 6 perioade zilnice de conducere consecutive

12. CONFORM REGULAMENTULUI (CE) NR. 561/2006 UN CONDUCATOR AUTO TREBUIE SA PREZINTE CU
OCAZIA UNUI CONTROL IN TRAFIC FOILE DE INREGISTRARE (DIAGRAMELE TAHOGRAF) PENTRU:
a.saptamana in curs
b.saptamana in curs si ultima zi lucrata din saptamana precedenta
c.saptamana in curs si ultimele 15 zile anterioare acestei saptamani
d.ziua in curs si ultimele 28 de zile

13. VERIFICAREA TAHOGRAFELOR TREBUIE SA FIE FACUTA LA FIECARE:

a.2 ani
b.3 ani
c.4 ani
d.5 ani

14. CARE DINTRE URMATOARELE VARIANTE SATISFAC CERINTELE REGULAMENTULUI (CE) NR. 561/2006
PRIVIND INLOCUIREA PAUZEI DE 45 DE MINUTE A CONDUCATORULUI AUTO PRIN PAUZE SEPARATE:
a.15 min. + 30 min.
b.15 min. +15 min. + 15 min.
c.20 min. + 25 min.
d.30 min. + 15 min.
15. POTRIVIT REGULAMENTULUI CE NR. 561/2006 PAUZA DE 45 DE MINUTE POATE FI INLOCUITA CU:
a.pauza de cel putin 15 minute si o alta de cel putin 30 de minute
b.o pauza de cel putin 20 de minute si alta de cel putin 25 de minute
c.o pauza de cel putin 30 de minute si alta de cel putin 15 minute
d.trei pauze de cel putin 15 minute

16. CONFORM REGULAMENTULUI (CE) NR. 561/2006, TIMPUL DE ODIHNA ZILNIC REDUS PENTRU
CONDUCATORII AUTO ESTE DE:
a.minim 8 ore dar mai mic de 10 ore
b.minim 8 ore, dar mai mic 11 ore
c.minim 9 ore dar mai mic de 11 ore
d.minim 9 ore dar mai mic de 12 ore
17. CONFORM REGULAMENTULUI (CE) NR. 561/2006 DURATA TOTALA DE CONDUCERE PENTRU 2
SAPTAMANI CONSECUTIVE NU TREBUIE SA DEPASEASCA:
a.112 ore
b.80 ore
c.86 ore
d.90 ore

18. CONFORM REGULAMENTULUI PARLAMENTULUI EUROPEAN SI AL CONSILIULUI (CE) NR.561/2006 UN

CONDUCATOR AUTO NU TREBUIE SA CONDUCA IN DOUA SAPTAMANI CONSECUTIVE MAI MULT DE:
a.120 ore
b.90 ore
c.92 ore
d.96 ore

19. IN DOUA SAPTAMANI CONSECUTIVE CONDUCATORUL AUTO POATE SA MUNCEASCA:

a.10 perioade de conducere in total si maxim 90 ore
b.10 perioade de conducere in total si maxim 112 ore
c.12 perioade de conducere in total si maximum 90 ore
d.12 perioade de conducere in total si minimum 90 ore

20. CONFORM REGULAMENTUL PARLAMENTULUI EUROPEAN SI AL CONSILIULUI (CE) NR. 561/2006,

DURATA DE CONDUCERE SAPTAMANALA NU TREBUIE SA DEPASEASCA:
a.45 de ore
b.54 de ore
c.56 ore
d.60 ore

21. TIMPUL DE ODIHNA ZILNIC NORMAL POATE FI LUAT IN PERIOADE SEPARATE. CARE DINTRE
URMATOARELE VARIANTE CORESPUNDE PREVEDERILOR REGULAMENTULUI PARLAMENTULUI
EUROPEAN SI AL CONSILIULUI (CE) NR. 561/2006:
a.3 ore + 9 ore
b.4 ore + 8 ore
c.8 ore + 4 ore
d.9 ore + 3 ore

22. TIMPUL DE ODIHNA ZILNIC NORMAL POATE FI LUAT IN PERIOADE SEPARATE. CARE DINTRE
URMATOARELE VARIANTE CORESPUNDE PREVEDERILOR REGULAMENTULUI PARLAMENTULUI
EUROPEAN SI AL CONSILIULUI (CE) NR. 561/2006:
a.3 ore + 9 ore
b.4 ore + 8 ore
c.8 ore + 2 ore + 2 ora
d.8 ore + 3 ore + 1 ora

23. CONFORM REGLEMENTARILOR IN VIGOARE PRIVIND STABILIREA PERIOADELOR DE CONDUCERE SI A

PERIOADELOR DE ODIHNA ALE CONDUCATORULUI AUTO, TIMPUL ZILNIC DE ODIHNA NORMAL SE
POATE EFECTUA IN PERIOADE SEPARATE A CAROR DURATA INSUMATA TREBUIE SA FIE DE MINIM:
a.11 ore
b.12 ore
c.12,5 ore
d.13 ore
24. CONFORM REGULAMENTULUI (CE) NR. 561/2006, TIMPUL DE ODIHNA ZILNICA NORMAL POATE FI
REDUS ASTFEL:
a.de cel mult 2 ori intre doi timpi de odihna saptamanali
b.de cel mult 3 ori intre doi timpi de odihna saptamanali
c.de cel mult 4 ori intre doi timpi de odihna saptamanali
d.o data pe saptamana

25. CONFORM REGULAMENTULUI CE NR. 561/2006 DURATA ZILNICA DE CONDUCERE MAXIMA ESTE DE:
a.9 ore; poate fi prelungita la 10 ore de doua ori pe saptamana
b.9 ore; poate fi prelungita la 10 ore de trei ori pe saptamana
c.9 ore; poate fi prelungita la 11 ore de doua ori pe saptamana
d.9 ore; poate fi prelungita la 11 ore de trei ori pe saptamana
26. PERIOADA DE ODIHNA ZILNICA DE 11 ORE ORI DE MINIM 9 ORE POATE FI INTRERUPTA:
a.in doua sau trei perioade separate
b.in intervale de minim 6 ore si respectiv 5 ore
c.in intervale echilibrate ca durata
d.numai in cazul in care autovehiculul este transportat pe un feribot sau tren

27. CONFORM REGULAMENTULUI (CE) NR. 561/2006, TIMPUL DE ODIHNA ZILNIC NORMAL ESTE DE CEL
PUTIN:
a.10 ore consecutive
b.11 ore consecutive
c.12 ore consecutive
d.9 ore consecutive

28. IN FIECARE PERIOADA DE 24 DE ORE DE LA SFARSITUL ULTIMUL TIMP DE ODIHNA ZILNIC SAU
SAPTAMANAL, CONDUCATORUL AUTO BENEFICIAZA DE UN TIMP DE ODIHNA ZILNIC NORMAL DE CEL
PUTIN:
a.10 ore consecutive
b.11 ore consecutive
c.12 ore consecutive
d.9 ore consecutive

29. CONDUCATORUL AUTO POATE SA INTERVINA ASUPRA APARATULUI TAHOGRAF ?

a.da, daca acesta nu inregistreaza corect dar numai daca se afla in cursa si nu poate reveni in 24 de ore la locul unde
autovehiculul este parcat in mod curent
b.da, daca constata ca acesta nu inregistreaza corect
c.da, daca interventia se realizeaza cu acordul persoanei desemnate
d.nu

30. CONFORM REGULAMENTULUI PARLAMENTULUI EUROPEAN SI AL CONSILIULUI (CE) NR. 561/2006

DURATA DE CONDUCERE ZILNICA DE 9 ORE POATE FI EXTINSA LA 10 ORE?
a.de doua ori pe saptamana
b.de trei ori pe saptamana
c.niciodata
d.o data pe saptamana

31. SAPTAMANA DE LUCRU CONFORM REGLEMENTARILOR IN VIGOARE PRIVIND STABILIREA PERIOADELOR DE

CONDUCERE SI A PERIOADELOR DE ODIHNA ALE CONDUCATORILOR AUTO ESTE DEFINITA ASTFEL:
a.orice perioada de timp avand 7 zile consecutive in care conducatorul auto isi desfasoara activitatea
b.orice perioada de timp avand 7 zile in care conducatorul auto nu poate avea mai mult de 5 perioade zilnice de conducere
c.orice saptamana care incepe duminica la ora 00,00 si tine pana luni la ora 00,00
d.perioada cuprinsa intre ora 00,00 a zilei de luni si ora 24,00 a zilei de duminica

32. IN TIMPUL UNEI ZILE DE LUCRU UN CONDUCATOR AUTO SCHIMBA AUTOVEHICULUL. CE OBLIGATII
ARE PRIVIND UTILIZAREA DIAGRAMELOR TAHOGRAF?
a.foloseste aceeasi diagrama tahograf, notand in prealabil pe verso numarul de inmatriculare al celui deal doilea autovehicul
si ora la care a facut schimbarea
b.foloseste aceeasi diagrama tahograf, notand in prealabil pe verso numarul de inmatriculare al celui deal doilea
autovehicul, kilometrajul care figureaza pe contorul kilometric al noului vehicul si ora la care a facut schimbarea
c.foloseste aceeasi diagrama tahograf, notand noul numar de inmatriculare langa cel al primului autovehicul
d.introduce o noua diagrama in aparatul tahograf al celui deal doilea autovehicul
33. REGULAMENTULUI PARLAMENTULUI EUROPEAN SI AL CONSILIULUI (CE) NR. 561/2006 NU SE APLICA:
a.autovehiculelor de transport persoane cu o capacitate mai mica de 17 locuri, inclusiv locul conducatorului auto
b.autovehiculelor de transport persoane cu o capacitate mai mica de 9 locuri, inclusiv locul conducatorului auto
c.transporturilor de persoane prin servicii ocazionale
d.transporturilor de persoane prin servicii regulate speciale

34. REGULAMENTULUI PARLAMENTULUI EUROPEAN SI AL CONSILIULUI (CE) NR. 561/2006 NU SE APLICA:

a.autovehiculelor care efectueaza transport de persoane prin servicii regulate la care parcursul liniei nu depaseste 50 km
b.autovehiculelor de transport persoane cu o capacitate mai mica de 10 locuri, inclusiv conducatorul auto
c.transporturilor de persoane prin servicii ocazionale
d.transporturilor de persoane prin servicii regulate speciale
35. DISCURILE(DIAGRAMELE) UTILIZATE LA UN TAHOGRAF TREBUIE SA POATA INREGISTRA CONTINUU
CEL PUTIN:
a.12 ore
b.18 ore
c.24 ore
d.48 ore

36. CARTELA CONDUCATORULUI AUTO REPREZINTA:

a.cartela care contine date privind soferul auto
b.cartela tahografica care identifica conducatorul auto si permite stocarea datelor privind activitatea acestuia
c.o cartela care contine date privind autovehiculul
d.o cartela magnetica

37. DUPA PATRU ORE SI JUMATATE DE CONDUCERE, CONDUCATORUL AUTO TREBUIE SA FACA O PAUZA:
a.30 minute
b.45 minute
c.da, minim 15 minute
d.nu, poate sa mai conduca

38. CE TREBUIE SA FACA UN CONDUCATOR AUTO CARE A CONDUS 9 ORE INTR-O ZI SI INTENTIONEAZA
SA MAI CONDUCA 1 ORA:
a.conducatorul auto trebuie sa ia o pauza de minim 45 minute si sa mai conduca 1 ora, daca in saptamana respectiva a mai
extins cel mult odata timpul zilnic de conducere la 10 ore
b.conducatorul auto trebuie sa ia un repaus zilnic de minim 9 ore, inainte de reluarea lucrului conform prevederilor legale,
acest lucru nu este posibil
c.poate sa conduca in continuare daca in saptamana respectiva a mai extins doar de doua ori timpul zilnic de conducere la
10 ore
d. nu mai poate conduce

39. CONFORM REGULAMENTULUI PARLAMENTULUI EUROPEAN SI AL CONSILIULUI (CE) NR. 561/2006, IN

CAZUL CONDUCERII AUTOVEHICULULUI IN ECHIPAJ DE 2 CONDUCATORI AUTO, TIMPUL ZILNIC DE
ODIHNA ESTE DE:
a.minim 8 ore in 24 de ore
b.minim 8 ore in 30 de ore
c.minim 9 ore in 24 de ore
d.minim 9 ore in 30 de ore

40. CONDUCATORUL AUTO POATE SA SE ABATA DE LA PREVEDERILE IN VIGOARE PRIVIND STABILIREA

PERIOADELOR DE CONDUCERE SI A PERIOADELOR DE ODIHNA:
a.da
b.da, daca este necesar pentru a asigura securitatea pasagerilor, vehiculului sau incarcaturii acestuia
c.da, la orice solicitare a persoanelor transportate
d.nu

41. IN SAPTAMANA CURENTA AVETI 3 ZILE IN CARE PERIOADA DE ODIHNA A FOST DE 9 ORE. CATE ORE
TREBUIE DE ODIHNA TREBUIE SA LUATI IN COMPENSARE SI IN CE PERIOADA DE TIMP CONFORM
REGULAMENTULUI 561/2006?
a.6 ore pana la sfarsitul celei de a doua saptamani
b.6 ore pana la sfarsitul celei de treia saptamani
c.6 ore pana la sfarsitul saptamanii urmatoare
d.nu se compenseaza
42. PERIOADA ZILNICA DE ODIHNA SE POATE LUA IN 2 SAU 3 PERIOADE SEPARATE ?
a.da
b.da, cu conditia ca una dintre ele sa fie de cel putin 8 ore
c.da, cu conditia ca una dintre ele sa fie de cel putin 9 ore
d.nu

43. CE OBLIGATII ARE CONDUCATORUL AUTO IN CAZUL DEFECTARII APARATULUI TAHOGRAF ?

a.nu are nici o obligatie, pana la terminarea cursei
b.sa anunte persoana desemnata
c.sa consemneze pe spatele diagramei diferitele perioade de activitate
d.sa continue cursa numai dupa repararea aparatului tahograf
44. ARE VOIE SA PLECE IN CURSA CONDUCATORUL AUTO CU TAHOGRAFUL DEFECT SAU DESIGILAT ?
a.da, cu conditia sa anunte inainte de plecare operatorul de transport
b.da, cu conditia sa consemneze pe spatele diagramei diferitele perioade de activitate
c.da, pana la prima statie service
d.nu

45. LA EXAMINAREA INREGISTRARILOR DE VITEZA DE PE O DIAGRAMA TAHOGRAF SE CONSTATA CA

SUNT MULTE ASCUTITE IN SUS SI IN JOS FOARTE APROPRIATE INTRE ELE. ACEST LUCRU INDICA:
a.limitarea si reducerea vitezei de catre aparatul tahograf
b.o conducere neeconomica
c.o conducere pe autostrada
d.utilizare necorespunzatoare a aparatului tahograf

46. CARDUL CONDUCATORULUI AUTO ARE O PERIOADA MAXIMA DE VALABILITATE:

a.cinci ani
b.doi ani
c.trei ani
d.un an

1. ACORDUL EUROPEAN ATP STABILESTE REGULI PRIVIND:

a.transportul de marfuri agabaritice in trafic international
b.transportul de marfuri periculoase in trafic international
c.transportul de marfuri perisabile in trafic international
d.transportul de pesticide in trafic international

2. ACORDUL EUROPEAN REFERITOR LA TRANSPORTUL RUTIER IN TRAFIC INTERNATIONAL AL

MARFURILOR PERICULOASE (ADR), STABILESTE REGLEMENTARI PRIVIND:
a.efectuarea unui transport rutier in trafic intentional de marfuri agabaritice
b.efectuarea unui transport rutier in trafic intentional de marfuri generale
c.efectuarea unui transport rutier in trafic intentional de marfuri perisabile
d.efectuarea unui transport rutier in trafic intentional de marfuri si deseuri periculoase

3. AUTOCAMIOANELE CU MASA TOTALA MAXIMA AUTORIZATA MAI MARE DE 3,5 TONE VOR EFECTUA
INSPECTIA TEHNICA PERIODICA LA INTERVALE DE:
a.1 an de la ultima inspectie
b.2 ani de la ultima inspectie
c.3 ani de la ultima inspectie
d.6 luni de la ultima inspectie

4. CARE DINTRE URMATOARELE DOCUMENTE TREBUIE SA SE AFLE LA BORDUL VEHICULULUI CU CARE

SE EFECTUEAZA TRANSPORT CONTRA COST DE MARFURI:
a.avizul de insotire al marfurilor
b.certificatul de competenta profesionala al conducatorului auto
c.certificatul de transport
d.licenta de transport

5. CARE SUNT RASPUNDERILE TRANSPORTATORULUI ATUNCI CAND CIRCULA SUB CONVENTIA CMR:
a.sa nu consume bauturi alcoolice
b.sa nu piarda partial, marfa de la incarcare pana la destinatie
c.sa nu piarda total sau partial sau sa nu avarieze marfa de la incarcare pana la destinatie
d.sa nu piarda total, marfa de la incarcare pana la destinatie
6. CARNETUL TIR POATE FI FOLOSIT:
a.pana la data stabilita de Ministerul Transporturilor
b.pentru mai multe autovehicule, functie de numarul de voleti
c.pentru mai multe calatorii, functie de numarul de voleti
d.pentru o singura calatorie

7. CE TREBUIE SA CONTINA DOCUMENTUL DE TRANSPORT IN CAZUL TRANSPORTURILOR COMBINATE:

a.categoria si tipul vehiculului rutier folosit
b.masurile ce urmeaza a fi luate in caz de accident
c.numele si adresa expeditorului si destinatarului
d.traseul ce urmeaza a fi parcurs, indicandu-se orele si punctele de oprire
8. CINE ARE OBLIGATIA SA VERIFICE EXACTITATEA MENTIUNILOR DIN SCRISOAREA DE TRANSPORT
CMR?
a.conducatorul auto
b.destinatarul
c.expeditorul
d.incarcatorul

9. CINE ESTE RESPONSABIL DE PIERDEREA TOTALA SAU PARTIALA A MARFURILOR SAU DETERIORAREA
MARFURILOR SAU INTARZIEREA LA TRANSPORT?
a.Destinatarul
b.Expeditorul
c.Intermediarul
d.transportatorul

10. CONDUCATORII AUTO CARE AU PESTE 45 DE ANI SI EFECTUEAZA TRANSPORT DE MARFURI TREBUIE
SA EFECTUEZE EXAMINAREA MEDICALA SI PSIHOLOGICA LA URMATOARELE INTERVALE:
a.1 an examinare medicala si 1 an examinare psihologica
b.1 an examinare medicala si 2 ani examinare psihologica
c.1 an examinare medicala si 3 ani examinare psihologica
d.6 luni examinare medicala si 1 an examinare psihologica

11. CONDUCATORUL AUTO TREBUIE SA PREZINTE IN CAZ DE CONTROL URMATOARELE DOCUMENTE:

a.cartea de identitate a vehiculului
b.copia conforma a licentei de transport " in copie
c.documentul de transport
d.licenta de transport " in original

12. CONFORM CONVENTIEI C.M.R. OPERATORUL DE TRANSPORT ESTE RASPUNZATOR PENTRU:

a.avarierea marfii din cauza unui viciu propriu al acesteia
b.pierderea totala sau partiala a marfii, produse intre momentul primirii si cel al eliberarii acesteia
c.provenienta marfurilor
d.transportul marfurilor periculoase a caror natura si caracteristici au fost tinute ascunse cu intentie de catre expeditor

13. CONFORM CONVENTIEI C.M.R., TRANSPORTATORUL ESTE RASPUNZATOR PENTRU:

a.avarierea ambalajelor din cauza conditiilor meteorologice
b.avarierea marfii din cauza unui viciu propriu al acestuia
c.incarcarea vehiculului sub sarcina utila a acestuia
d.pierderea totala sau partiala a marfii

14. CONFORM PREVEDERILOR O.G. NR. 27/2011, IN CAZUL EFECTUARII TRANSPORTULUI RUTIER
NATIONAL IN CONT PROPRIU, LA BORDUL AUTOVEHICULULUI TREBUIE SA SE AFLE:
a.certificatul de transport in cont propriu
b.copia certificatului de inmatriculare al vehiculului
c.copia conforma a certificatului de transport in cont propriu
d.licenta de transport

15. CONVENTIA C.M.R. SE APLICA:

a.transporturilor efectelor de stramutare
b.transporturilor efectuate pe baza conventiilor postale internationale
c.transporturilor funerare internationale
d.transporturilor internationale de marfuri perisabile

16. CU OCAZIA UNUI CONTROL IN TRAFIC, CONDUCATORUL AUTO CARE EFECTUEAZA TRANSPORT
RUTIER CONTRA COST DE MARFURI GENERALE TREBUIE SA PREZINTE:
a.avizul de expeditie al marfurilor
b.avizul medical si psihologic al conducatorului auto
c.certificatul de competenta profesionala al conducatorului auto
d.fisa de siguranta pentru marfurile transportate
17. DOCUMENTUL CARE PERMITE REDUCEREA SI SIMPLIFICAREA FORMALITATILOR SI CONTROALELOR
VAMALE ESTE DENUMIT:
a.carnet TIR
b.certificat ADR
c.factura fiscala
d.scrisoare de transport

18. IMOBILIZAREA UNUI VEHICUL SE DISPUNE IN CAZUL SAVARSIRII DE CATRE CONDUCATORUL

ACESTUIA A UNEI DINTRE URMATOARELE FAPTE:
a.conducerea unui vehicul despre care exista date sau informatii ca face obiectul unei fapte de natura contraventionala
b.conducerea unui vehicul inmatriculat in alta tara
c.neprezentarea copiei conforme a licentei de executie
d.nu respecta timpii de conducere si de odihna prevazuti de lege

19. IN CAZUL TRANSPORTURILOR RUTIERE EFECTUATE CU AUTOVEHICULE INCHIRIATE ESTE NECESAR:

a.ca autovehiculul sa detina licenta de executie
b.contractul de inchiriere nu este necesar sa fie la bordul autovehiculului, se mentioneaza valabilitatea contractului in foaia
de parcurs de catre administratorul firmei
c.contractul de inchiriere sa fie la bordul autovehiculului " in copie
d.contractul de inchiriere sa fie la bordul autovehiculului " in original sau in copie conforma cu originalul

20. INSPECTIILE TEHNICE PERIODICE SE EFECTUEAZA:

a.in cadrul statiilor autorizate de RAR
b.in orice statie service pentru reparatii
c.in orice statie tehnica autorizata de ARR
d.in orice statie tehnica autorizata de constructorul vehiculului

21. IN CAZUL EFECTUARII TRANSPORTULUI NATIONAL DE MARFURI IN CONT PROPRIU, PRIN DOCUMENT
DE TRANSPORT SE INTELEGE:
a.avizul de insotire a marfurilor
b.copia conforma a certificatului de transport in cont propriu
c.copia conforma a licentei de transport
d.scrisoare de transport C.M.R.

22. IN CAZUL EFECTUARII TRANSPORTULUI RUTIER DE MARFURI IN CONT PROPRIU IN TRAFIC

INTERNATIONAL PRIN DOCUMENT DE TRANSPORT SE INTELEGE :
a.avizul de insotire al marfurilor
b.copia conforma a certificatului de transport in cont propriu
c.copia conforma a licentei de transport
d.scrisoarea de transport C.M.R.

23. IN CAZUL EFECTUARII TRANSPORTULUI RUTIER DE MARFURI IN CONT PROPRIU, CONDUCATORUL

AUTO TREBUIE SA PREZINTE CU OCAZIA UNUI CONTROL IN TRAFIC URMATORUL DOCUMENT:
a.cartea de identitate a vehiculului
b.certificatul de transport in cont propriu
c.copia conforma a certificatului de transport in cont propriu
d.licenta de transport, in copie

24. IN CAZUL EFECTUARII TRANSPORTULUI RUTIER INTERNATIONAL DE MARFURI IN CONT PROPRIU,

PRIN DOCUMENT DE TRANSPORT SE INTELEGE:
a.avizul de expeditie a marfurilor
b.copia conforma a certificatului de transport
c.factura fiscala
d.scrisoarea de transport tip C.M.R.

25. IN CAZUL EFECTUARII TRANSPORTULUI RUTIER NATIONAL DE MARFURI IN CONT PROPRIU, PRIN
DOCUMENT DE TRANSPORT SE INTELEGE:
a.avizul de insotire al marfurilor
b.copia conforma a certificatului de transport in cont propriu
c.copia conforma a licentei de transport
d.scrisoarea de transport C.M.R.
26. IN CAZUL TRANSPORTULUI RUTIER INTERNATIONAL DE MARFURI CONTRA COST, PRIN DOCUMENT
DE TRANSPORT SE INTELEGE:
a.autorizatia pentru transportul international de marfa
b.carnetul T.I.R.
c.copia conforma a licentei de transport
d.scrisoarea de transport tip C.M.R..

27. IN CAZUL TRANSPORTULUI RUTIER INTERNATIONAL DE MARFURI CONTRA COST, LA BORDUL

VEHICULULUI TREBUIE SA SE AFLE:
a.certificatul de competenta profesionala al conducatorului auto
b.certificatul de omologare internationala a vehiculului
c.certificatul privind incadrarea vehiculului in normele de poluare si siguranta rutiera
d.licenta de executie a vehiculului

28. IN CAZUL TRANSPORTULUI RUTIER INTERNATIONAL DE MARFURI GENERALE CONTRA COST, LA

BORDUL VEHICULULUI TREBUIE SA SE AFLE:
a.cartea de identitate a vehiculului
b.certificatul de formare profesionala A.D.R. al conducatorului auto
c.certificatul de transport in cont propriu
d.legitimatia de serviciu valabila a conducatorului auto

29. IN CAZUL TRANSPORTULUI RUTIER INTERNATIONAL DE MARFURI GENERALE IN CONT PROPRIU, LA

BORDUL VEHICULULUI TREBUIE SA SE AFLE:
a.certificatul de agreare eliberat de R.A.R. conform prevederilor A.D.R.
b.fisa de siguranta
c.instructiunile de siguranta
d.legitimatia de serviciu valabila a conducatorului auto

30. IN CAZUL TRANSPORTULUI RUTIER INTERNATIONAL DE MARFURI IN CONT PROPRIU, LA BORDUL

VEHICULULUI TREBUIE SA SE AFLE:
a.cartea de identitate a vehiculului
b.certificatul de competenta profesionala al conducatorului auto
c.certificatul de omologare internationala a vehiculului
d.certificatul privind incadrarea vehiculelor in normele de poluare si siguranta rutiera

31. IN CAZUL TRANSPORTULUI RUTIER NATIONAL CONTRA COST DE MARFURI, PRIN DOCUMENT DE
TRANSPORT INTELEGE:
a.autorizatia de transport marfa prin servicii regulate
b.copia conforma a licentei de transport
c.licenta de transport valabila pentru transportul rutier de marfuri
d.scrisoarea de transport tip C.M.R.

32. IN CAZUL TRANSPORTULUI RUTIER NATIONAL DE MARFURI CONTRA COST, LA BORDUL

VEHICULULUI TREBUIE SA SE AFLE:
a.autorizatiile de transport marfa
b.certificatul de competenta profesionala al conducatorului auto
c.certificatul privind incadrarea vehiculului in normele de poluare si siguranta rutiera
d.licenta de executie a vehiculului

33. IN CAZUL TRANSPORTULUI RUTIER NATIONAL DE MARFURI CONTRA COST, PRIN DOCUMENT DE
TRANSPORT SE INTELEGE:
a.avizul de expeditie a marfurilor
b.copia conforma a certificatului de transport
c.factura fiscala
d.scrisoarea de transport tip C.M.R.

34. IN CAZUL TRANSPORTULUI RUTIER NATIONAL DE MARFURI GENERALE CONTRA COST, LA BORDUL
VEHICULULUI TREBUIE SA SE AFLE:
a.certificatul de agreare ADR
b.certificatul de formare profesionala ADR
c.fisa de siguranta
d.legitimatia de serviciu valabila a conducatorului auto
35. IN CAZUL TRANSPORTULUI RUTIER NATIONAL DE MARFURI GENERALE IN CONT PROPRIU, LA
BORDUL VEHICULULUI TREBUIE SA SE AFLE:
a.certificatul de agreare ADR
b.fisa de siguranta
c.instructiunile de siguranta
d.legitimatia de serviciu valabila a conducatorului auto

36. IN CAZUL TRANSPORTULUI RUTIER NATIONAL DE MARFURI IN CONT PROPRIU, LA BORDUL

VEHICULULUI TREBUIE SA SE AFLE:
a.autorizatiile de transport marfa
b.certificatul de competenta profesionala al conducatorului auto
c.certificatul de transport in cont propriu
d.certificatul privind incadrarea vehiculelor in normele de poluare si siguranta rutiera

37. IN CE CONDITII CARNETUL TIR VA PUTEA FI PREZENTAT BIROURILOR VAMALE DE DESTINATIE:

a.doar daca este completata prima pagina a carnetului TIR
b.doar daca toate birourile CNADNR din frontiera au acceptat carnetul TIR
c.doar daca toate birourile de politie a frontierei au acceptat carnetul TIR
d.doar daca toate birourile vamale de plecare au acceptat carnetul TIR

38. IN CONFORMITATE CU PREVEDERILE O.G. NR. 27/2011, LA BORDUL AUTOVEHICULULUI CARE

EFECTUEAZA TRANSPORT RUTIER NATIONAL DE MARFURI IN CONT PROPRIU TREBUIE SA SE AFLE:
a.contractul de munca al conducatorului auto
b.copia conforma a licentei comunitare
c.documentul de transport
d.licenta de executie a autovehiculului

39. LA CE ORGANISM SE POATE ADRESA CONDUCATORUL AUTO IN CAZUL RUPERII UNUI SIGILIU VAMAL
SAU AL DETERIORARII MARFURILOR PE PARCURS:
a.autoritatilor locale din regiunea unde se afla in momentul respectiv
b.autoritatilor vamale din tara de destinatie
c.autoritatilor vamale sau altor autoritati competente din tara de plecare
d.autoritatilor vamale, sau in lipsa acestora, altor autoritati competente din tara in care se gaseste

40. LA EFECTUAREA UNUI TRANSPORT RUTIER CONTRA COST LA BORDUL UNUI VEHICUL TREBUIE SA SE
AFLE:
a.certificatul de transport rutier in folos propriu
b.copia conforma a certificatului de transport rutier in cont propriu
c.copia conforma a licentei comunitare
d.licenta de transport rutier public

41. LA PRIMIREA MARFII, CONDUCATORUL AUTO ESTE OBLIGAT SA VERIFICE:

a.continutul fiecarui colet
b.daca marfa acopera 70% din sarcina utila a vehiculului
c.exactitatea mentiunilor din scrisoarea de transport
d.starea tehnica a vehiculului

42. MARFURILE TRANSPORTATE SUB PREVEDERILE CONVENTIEI VAMALE REFERITOARE LA

TRANSPORTUL RUTIER DE MARFURI IN TRAFIC INTERNATIONAL SUB ACOPERIREA CARNETELOR TIR
SUNT SUPUSE CONTROLULUI VAMAL:
a.da, cu avizul asociatiilor garante
b.da, daca organele vamale considera ca e necesar
c.intotdeauna
d.nu

43. OPERATORII DE TRANSPORT RUTIER ROMANI POT DESFASURA TRANSPORT CONTRA COST DE
MARFURI INTRE DOUA STATE MEMBRE UE IN BAZA:
a.autorizatia multipla CEMT
b.autorizatiei de transport international avand Romania ca tara de tranzit sau de destinatie
c.copia conforma a certificatului de transport in cont propriu in trafic international insotita de scrisoarea de transport tip
CMR
d.copiei conforme a licentei comunitare
44. OPERATORUL DE TRANSPORT ARE OBLIGATIA SA ASIGURE EXISTENTA LA BORDUL VEHICULELOR IN
CAZUL TRANSPORTULUI RUTIER DE MARFURI IN TRAFIC INTERNATIONAL IN TURCIA:
a.avizul medical si psihologic al conducatorului auto
b.carnetul TIR
c.copia conforma a licentei de transport " in copie
d.licenta de transport " in original

45. OPERATORUL DE TRANSPORT, RESPECTIV INTREPRINDEREA, ARE URMATOAREA OBLIGATIE:

a.sa asigure existenta la bordul vehiculului a licentei de executie
b.sa nu permita interventia conducatorului auto la incarcarea si repartizarea incarcaturii
c.sa nu permita interventia persoanelor neautorizate asupra aparatelor tahograf si a limitatoarelor de viteza
d.sa nu permita plecarea in cursa a vehiculelor echipate cu tahograf digital fara suficiente foi de inregistrare pentru
efectuarea intregului parcurs al transportului

46. OPERATORUL DE TRANSPORT, RESPECTIV INTREPRINDEREA, ARE URMATOAREA OBLIGATIE:

a.sa nu permita conducatorului auto sa participe la asigurarea si fixarea marfurilor incarcate
b.sa nu permita plecarea in cursa a vehiculelor fara completarea inregistrarilor pe diagramele tahograf necesare pentru
efectuarea intregului parcurs al transportului
c.sa nu permita plecarea in cursa a vehiculelor fara licenta comunitara la bord
d.sa nu permita plecarea in cursa a vehiculelor fara suficiente foi de inregistrare pentru efectuarea intregului parcurs al
transportului

47. OPERATORUL DE TRANSPORT, RESPECTIV INTREPRINDEREA, ARE URMATOAREA OBLIGATIE:

a.sa asigure existenta avizului medical si psihologic al conducatorului auto la bordul vehiculului
b.sa asigure existenta documentului privind verificarea tehnica efectuata inainte de plecarea in cursa la bordul vehiculului
c.sa nu permita plecarea in cursa a vehiculelor care au tahograful defect
d.sa nu permita plecarea in cursa a vehiculelor incarcate cu marfuri care au aparatul de marcat fiscal defect

48. OPERATORUL DE TRANSPORT, RESPECTIV INTREPRINDEREA, ARE URMATOAREA OBLIGATIE:

a.sa nu permita plecarea in cursa a vehiculelor care au limitatorul de viteza defect
b.sa nu permita plecarea in cursa a vehiculelor care au sistem antiblocare la franare
c.sa nu permita plecarea in cursa a vehiculului fara documentul privind intretinerea vehiculelor
d.sa nu utilizeze la efectuarea transporturilor contra cost vehicule inmatriculate pe o perioada nedeterminata

49. OPERATORUL DE TRANSPORT, RESPECTIV INTREPRINDEREA, ARE URMATOAREA OBLIGATIE:

a.sa planifice transporturile astfel incat conducatorul auto sa poata respecta prevederile legale privind timpul de odihna
b.sa planifice transporturile astfel incat conducatorul auto sa poata respecta prevederile legale privind utilizarea alternativa a
celor doua cartele tahografice pe care le detine
c.sa plateasca conducatorul auto functie de distanta parcursa si/sau de cantitatea de marfuri transportata in fiecare luna
d.sa utilizeze numai conducatori auto angajati cu contract de munca care au cel putin doua cartele tahografice valide

50. OPERATIUNEA DE TRANSPORT RUTIER EFECTUATA DE CATRE UN OPERATOR DE TRANSPORT RUTIER

STRAIN CU INCARCATURA INTRE CEL PUTIN DOUA PUNCTE DE INCARCAREA/DESCARCARE AFLATE PE
TERITORIUL ROMANIEI SE NUMESTE:
a.cabotaj
b.sabotaj
c.transport intern
d.transport international

51. PANA CAND ESTE VALABIL CARNETUL TIR:

a.pana in ultima zi de valabilitate stabilita de asociatia garanta
b.pana in ultima zi de valabilitate stabilita de Ministerul Transporturilor
c.pana in ultima zi de valabilitate stabilita de societatea de asigurari care a eliberat carnetul
d.pana la terminarea operatiunii TIR la biroul de destinatie

52. PENTRU A CONDUCE UN ANSAMBLU DE VEHICULE LA CARE MASA TOTALA MAXIMA AUTORIZATA A
REMORCII ESTE MAI MARE DE 7,5 TONE, UN CONDUCATOR AUTO ARE NEVOIE DE:
a.permis de conducere categoria BE
b.permis de conducere categoria C
c.permis de conducere categoria CE
d.permis de conducere subcategoria C1E
53. SCRISOAREA DE TRANSPORT PREVAZUTA DE CONVENTIA C.M.R. CONSTITUIE:
a.documentul care permite accesul la profesia de transportator
b.dovada calitatii de operator de transport rutier public
c.dovada efectuarii formalitatilor vamale
d.proba contractului de transport

54. SCRISOAREA DE TRANSPORT TIP C.M.R. SE INTOCMESTE IN MINIM:

a.doua exemplare
b.patru exemplare
c.trei exemplare
d.un exemplar

55. SCRISOAREA DE TRANSPORT TREBUIE SA CONTINA URMATOARELE DATE:

a.locul si data intocmirii sale
b.seria si numarul copiei conforme a licentei de transport
c.seria si numarul licentei de transport a operatorului de transport
d.valoarea marfii transportate

56. SUPLIMENTAR FATA DE DOCUMENTUL DE TRANSPORT, IN CAZUL TRANSPORTULUI CONTRA COST DE

MARFURI GENERALE IN TRAFIC NATIONAL, LA BORDUL VEHICULULUI TREBUIE SA SE AFLE:
a.certificatul de agreare ADR
b.certificatul de formare profesionala ADR
c.fisa de siguranta
d.legitimatia de serviciu valabila a conducatorului auto

57. TRANSPORTUL RUTIER CONTRA COST SE POATE EFECTUA:

a.cu vehicule la bordul carora se afla copia conforma a licentei comunitare
b.numai conform prevederilor Acordului european A.D.R.
c.numai conform prevederilor Conventiei C.M.R.
d.numai conform prevederilor Conventiei T.I.R.

58. TRANSPORTUL RUTIER INTERNATIONAL DE MARFURI POATE FI EXECUTAT CU CAPUL TRACTOR

INMATRICULAT IN ROMANIA IAR SEMIREMORCA IN STRAINATATE:
a.da
b.da, daca vehiculul intra in grupa de clasificare Euro 4
c.da, daca vehiculul intra in grupa de clasificare Euro 3
d.nu, intrucat cabotajul e interzis in Romania

59. UN CONDUCATOR AUTO POATE EFECTUA TRANSPORTURI DE MARFURI PERICULOASE DACA:

a.detine certificat de pregatire profesionala conform acordului A.D.R.
b.detine certificat de pregatire profesionala conform acordului A.T.P.
c.detine certificat de pregatire profesionala conform conventiei C.M.R.
d.detine certificat de pregatire profesionala eliberat conform conventiei T.I.R.

60. UN OPERATOR DE TRANSPORT POATE UTILIZA COPIA CONFORMA A LICENTEI COMUNITARE A ALTUI
OPERATOR DE TRANSPORT:
a.da
b.da, daca respectivii operatori de transport ajung la o intelegere
c.da, pentru o perioada de maximum 2 saptamani
d.nu

61. VITEZA MAXIMA REGLATA LA LIMITATOARELE DE VITEZA CARE ECHIPEAZA AUTOVEHICULE

CONCEPUTE SI CONSTRUITE PENTRU TRANSPORTUL DE MARFURI, NU TREBUIE SA DEPASEASCA:
a.100 km/h
b.85 km/h
c.90 km/h
d.95 km/h
1. OBLIGATIA DE A RESPECTA REGULILE PRIVIND INCARCAREA, REPARTIZAREA INCARCATURII,
ASIGURAREA AI FIXAREA MARFURILOR TRANSPORTATE REVINE:
a.conducatorului auto
b.destinatarului
c.expeditorului
d.incarcatorului
2. PRIN MASA TOTALA MAXIMA AUTORIZATA SE INTELEGE:
a.masa maxima a unui vehicul incarcat, declarata admisibila in urma omologarii de catre autoritatea competenta
b.masa maxima admisa pentru drumurile de categoria E
c.masa proprie a vehiculului
d.masa sarcinii utile autorizate pentru transport

3. REPARTIZAREA CORECTA A GREUTATII PE OSII ESTE OBLIGATIA:

a.conducatorului auto
b.destinatarului
c.expeditorului
d.incarcatorului

4. ARIMAREA MARFURILOR ESTE OBLIGATIA:

a.conducatorului auto
b.consilierului de siguranta
c.expeditorului
d.persoanei desemnate sa conduca activitatea de transport rutier

5. LA INCARCAREA MARFURILOR CONDUCATORUL AUTO VA LUA MASURI PENTRU:

a.asigurarea securitatii marfurilor
b.asigurarea unor spatii suficient de mari intre pachete, colete, container, etc.
c.ca marfurile sa fie amplasate cat mai in fata
d.ca marfurile sa fie amplasate cat mai in spate

6. PRIN CARE DIN METODELE ENUNTATE MAI JOS SE POATE REDUCE TIMPUL DE STATIONARE LA
INCARCARE-DESCARCARE:
a.eliminarea timpilor de mers in gol
b.mecanizarea operatiunilor de incarcare-descarcare
c.sporirea vitezei de circulatie
d.supra-incarcarea autovehiculelor

7. INFLUENTEAZA MASA AUTOVEHICULULUI DISTANTA DE FRANARE ?

a.cu cat masa este mai mare, cu atat distanta de franare este mai mare
b.cu cat masa este mai mare, cu atat distanta de franare este mai mica deoarece create aderenta ai forta de franare
c.depinde de experienta conducatorului auto
d.nu, in cazul conducatorilor auto care conduc cu o viteza care permite evitarea coliziunilor

8. GRADUL DE INCARCARE AI MODUL DE DISTRIBUIRE A INCARCATURII AUTOVEHICULULUI

INFLUENTEAZA IN MOD DIRECT MODIFICAREA:
a.aderentei dintre pneuri ai calea de rulare
b.conditiilor de confort ai de siguranta a deplasarii
c.fortei de tractiune la rotile motrice
d.pozitiei centrului de greutate al autovehiculului

9. GRADUL DE INCARCARE AI MODUL DE DISTRIBUIRE A INCARCATURII AUTOVEHICULULUI

INFLUENTEAZA IN MOD DIRECT MODIFICAREA:
a.acceleratiei gravitationale
b.ecartamentului autovehiculului
c.presiunilor in pneuri
d.tinutei de drum a autovehiculului

10. GRADUL DE INCARCARE AL AUTOVEHICULULUI INFLUENTEAZA IN MOD DIRECT AI DETERMINANT:

a.ampatamentului autovehiculului
b.confortul ai siguranta deplasarii
c.distanta de franare necesara opririi autovehiculului in conditii de siguranta
d.uaurinta accesarii comenzilor autovehiculului

11. GRADUL DE INCARCARE AL AUTOVEHICULULUI INFLUENTEAZA IN MOD DIRECT AI DETERMINANT:

a.categoria vehiculului
b.consumul de combustibil
c.functionarea retarderului
d.masele maxime autorizate pe axe
12. GRADUL DE INCARCARE AL AUTOVEHICULULUI INFLUENTEAZA IN MOD DIRECT AI DETERMINANT:
a.functionarea ABS-ului
b.inertia autovehiculului
c.masa incarcata maxim admisa din punct de vedere tehnic
d.raportul putere/masa proprie exprimat in KW/kg

13. CE TREBUIE SA AVETI IN VEDERE PENTRU A PREVENI RISCURILE ATUNCI CAND INCARCATI
VEHICULUL PESTE MASA MAXIMA ADMISA
a.creste ampatamentul autovehiculului
b.diminueaza confortul conducatorului ai al pasagerilor
c.obtureaza vizibilitatea pentru ceilalti participanti la trafic
d.se modifica tinuta de drum ai comportamentul autovehiculului in viraje

14. CE TREBUIE SA AVETI IN VEDERE PENTRU A PREVENI RISCURILE ATUNCI CAND INCARCATI
VEHICULUL PESTE MASA MAXIMA ADMISA
a.create distanta de franare
b.create ecartamentul autovehiculului
c.diminueaza confortul conducatorului ai al pasagerilor
d.obtureaza vizibilitatea pentru ceilalti participanti la trafic

15. CE RISCURI COMPORTA ABORDAREA VIRAJELOR CU VITEZA EXCESIVA?

a.in conditiile in care conducatorul auto intervine cu promptitudine printr-o manevrare corespunzatoare a volanului, se pot
elimina toate riscurile specifice abordarii virajelor
b.riscuri determinate de acvaplanarea inevitabila
c.riscuri determinate de blocarea diferentialului
d.riscuri legate de rasturnarea vehiculului

16. CE RISCURI COMPORTA ABORDAREA VIRAJELOR CU VITEZA EXCESIVA?

a.in conditiile in care conducatorul auto intervine cu promptitudine printr-o manevrare corespunzatoare a volanului, se pot
elimina toate riscurile specifice abordarii virajelor
b.riscuri determinate de acvaplanarea inevitabila
c.riscuri determinate de blocarea diferentialului
d.riscuri legate de derapajul vehiculului

17. LA ABORDAREA CARUI SECTOR DE DRUM, DINTRE CELE ENUMERATE, APARE RISCUL RASTURNARII?
a.Palier
b.Panta
c.Rampa
d.viraj

18. IN CURBA SAU IN VIRAJ, FORTA CENTRIFUGA TINDE SA:

a.alinieze vehiculul pe traiectorie circulara
b.deplaseze pasagerii si marfa inspre exteriorul virajului
c.deplaseze pasagerii si marfa inspre interiorul virajului
d.mareasca viteza de deplasare a autovehiculului

19. LA DEPLASAREA IN CURBA, DERAPAREA SPRE ALTA BANDA SE PRODUCE ATUNCI CAND:
a.forta centrifuga este inferioara aderentei
b.forta centrifuga este superioara aderentei
c.forta centripeda este superioara aderentei
d.forta de tractiune este inferioara aderentei

20. IN CURBA, PERICOLUL RASTURNARII AUTOVEHICULULUI ESTE MAI MARE ATUNCI CAND:
a.centrul de greutate al autovehiculului se gaseate la o inaltime mare in raport cu solul
b.centrul de greutate al autovehiculului se gaseate la o inaltime mica in raport cu solul
c.forta centrifuga este inferioara aderentei
d.miacarile longitudinale ale autovehiculului sunt mai mari decat cele laterale
21. SISTEMUL DE FIXARE A INCARCATURII TREBUIE SA REZISTE LA FORTA CORESPUNZATOARE UNEI
ACCELERARI/DECELERARI A VEHICULULUI SPRE FATA IN VALOARE DE:
a.accelerare de 0,5 x g (acceleratie gravitationala)
b.accelerare de 0,8 x g (acceleratie gravitationala)
c.decelerare de 0,5 x g (acceleratie gravitationala)
d.decelerare de 0,8 x g (acceleratie gravitationala)

22. SISTEMUL DE FIXARE A INCARCATURII TREBUIE SA REZISTE LA FORTA CORESPUNZATOARE UNEI

ACCELERARI/DECELERARI A VEHICULULUI SPRE SPATE IN VALOARE DE:
a.accelerare de 0,5 x g (acceleratie gravitationala)
b.accelerare de 0,8 x g (acceleratie gravitationala)
c.decelerare de 0,5 x g (acceleratie gravitationala)
d.decelerare de 0,8 x g (acceleratie gravitationala)

23. SISTEMUL DE FIXARE A INCARCATURII TREBUIE SA REZISTE LA FORTA CORESPUNZATOARE UNEI

ACCELERARI/DECELERARI A VEHICULULUI SPRE AMBII PERETI LATERALI IN VALOARE DE:
a.accelerare de 0,5 x g (acceleratie gravitationala)
b.accelerare de 0,8 x g (acceleratie gravitationala)
c.decelerare de 0,5 x g (acceleratie gravitationala)
d.decelerare de 0,8 x g (acceleratie gravitationala)

24. INFASURAREA SAU FIXAREA INCARCATURII IN VEHICUL TREBUIE FACUTA IN CONFORMITATE CU

DISPOZITIILE DIN:
a.instructiunile privind sistemele de fixare a incarcaturii in transportul rutier de marfuri elaborate de I.S.C.T.R.
b.recomandarile europene privind cele mai bune practici in domeniul fixarii incarcaturii pentru transportul rutier
c.Regulamentul (CE) nr. 1072/2009 privind normele comune privind accesul la piata transportului rutier de marfuri
d.Regulamentul Tehnic in Transportul Rutier R.N.T.R. 22 " privind sistemele de fixare a incarcaturii vehiculelor elaborat de
R.A.R.

25. ELEMENTELE DE FIXARE A MARFII TREBUIE SA RESPECTE URMATOAREA CONDITIE:

a.sunt adaptate pentru masa proprie a vehiculului respectiv
b.sunt adaptate pentru fixarea marfii respective
c.sunt adaptate pentru fixarea suprastructurii vehiculului de aasiu
d.sunt adaptate pentru viteza comerciala de circulatie a vehiculului respectiv

26. ELEMENTELE DE FIXARE A MARFII TREBUIE SA RESPECTE URMATOAREA CONDITIE:

a.forta exercitata asupra lor este mai mare decat sarcina nominala pentru care au fost construite
b.nu prezinta noduri sau elemente deteriorate
c.sunt adaptate pentru fixarea aasiului
d.sunt realizate din componente galvanizate pentru o buna rezistenta la frecare

27. ELEMENTELE DE FIXARE A MARFII TREBUIE SA RESPECTE URMATOAREA CONDITIE:

a.sunt conforme cu prescriptiile tehnice elaborate de I.S.C.T.R.
b.sunt conforme cu specificatiile tehnice privind constructia vehiculelor rutiere de marfa
c.sunt conforme cu standardele europene ai/sau internationale in vigoare in domeniu
d.sunt conforme cu standardele ai normativele in vigoare elaborate de A.R.R.

28. LA REPARTIZAREA INCARCATURII TREBUIE SA AVETI IN VEDERE:

a.masa proprie a vehiculului
b.masa aasiului
c.masele maxime admise pe axe
d.viteza comerciala impusa pentru efectuarea cursei
29. LA ARIMAREA MARFURILOR TREBUIE SA AVETI IN VEDERE:
a.evitarea alunecarii dintre incarcatura ai partea carosabila
b.evitarea alunecarii incarcaturii in viraje
c.evitarea alunecarii suprastructurii vehiculului
d.evitarea alunecarii sasiului
30. LA ARIMAREA MARFURILOR TREBUIE SA AVETI IN VEDERE:
a.evitarea alunecarii incarcaturii la franare
b.forta exercitata asupra incarcaturii de rezistenta la rulare
c.forta exercitata asupra incarcaturii sa nu depaaeasca valoarea de 100 N.
d.masa proprie a vehiculului
31. LA ARIMAREA MARFURILOR TREBUIE SA AVETI IN VEDERE:
a.acceleratia maxima constructiva a vehiculului
b.evitarea alunecarii incarcaturii la accelerare si la circulatia in rampa/panta
c.evitarea alunecarii incarcaturii prin reducerea coeficientului de frecare
d.raza de virare a vehiculului

32. LA ARIMAREA DIRECTA ELASTICA, UNGHIUL DINTRE CHINGA AI PLATFORMA TREBUIE SA FIE:
a.sub 45 de grade
b.sub 60 de grade
c.sub 75 de grade
d.sub 90 de grade

33. EFICIENTA MAXIMA A METODEI DE ARIMARE PRIN FRECARE SE OBTINE DACA UNGHIUL DE
PRETENSIONARE A CHINGILOR ESTE DE:
a.30 de grade
b.60 de grade
c.75 de grade
d.90 de grade

34. NUMARUL DE CHINGI CARE TREBUIE UTILIZATE LA METODA DE ARIMARE PRIN FRECARE DEPINDE
DE:
a.masa incarcaturii
b.masa nesuspendata a vehiculului
c.masa suspendata a vehiculului
d.volumul incarcaturii

35. NUMARUL DE CHINGI UTILIZATE LA METODA DE ARIMARE PRIN FRECARE DEPINDE DE:
a.forta de tensionare standardizata a chingilor utilizate
b.forta motrice la circulatia in rampa/panta ai in viraje
c.masa proprie a vehiculului
d.masa totala maxima autorizata a vehiculului

36. NUMARUL DE CHINGI UTILIZATE LA METODA DE ARIMARE PRIN FRECARE DEPINDE DE:
a.punctele de prindere ale aasiului
b.unghiul de pretensionare a chingilor
c.volumul caroseriei
d.volumul incarcaturii

37. NUMARUL DE CHINGI UTILIZATE LA METODA DE ARIMARE PRIN FRECARE DEPINDE DE:
a.coeficientul de frecare dinamic intre platforma de incarcare ai incarcatura
b.coeficientul de frecare dinamic la accelerare/decelerare si in viraje
c.coeficientul de uzura al chingilor ai clasa din care fac parte acestea
d.coeficientul dinamic de frecare al chingilor

38. O INCARCATURA CU MASA DE 1 KG ARE O GREUTATE DE APROX.:

a.1 daN
b.10 daN
c.100 daN
d.1000 daN

39. PENTRU EVITAREA FOLOSIRII UNUI NUMAR EXCESIV DE CHINGI LA ARIMAREA INCARCATURII SE POT
LUA URMATOARELE MASURI:
a.calarea/blocarea incarcaturii
b.reducerea coeficientului dinamic de frecare
c.reducerea masei proprii a vehiculului
d.utilizarea inertiei data de masa incarcaturii

40. PENTRU EVITAREA FOLOSIRII UNUI NUMAR EXCESIV DE CHINGI LA ARIMAREA INCARCATURII SE POT
LUA URMATOARELE MASURI:
a.createrea coeficientului dinamic de frecare dintre incarcatura ai peretii laterali
b.createrea masei incarcaturii prin utilizarea contragreutatilor
c.micaorarea acceleratiei gravitationale
d.utilizarea covoarelor antiderapante
41. PENTRU EVITAREA FOLOSIRII UNUI NUMAR EXCESIV DE CHINGI LA ARIMAREA INCARCATURII SE POT
LUA URMATOARELE MASURI:
a.anticiparea situatiilor ce pot deveni periculoase
b.aplicarea de metode combinate de arimare
c.evitarea franarilor puternice
d.utilizarea metodelor combinate de franare

42. CARE DINTRE URMATOARELE COLETE PREZINTA UN RISC MAI MARE DE RASTURNARE:
a.a caror baza de asezare pe directia de rasturnare este mai mare decat inaltimea
b.a caror inaltime este mai mare decat baza de aaezare pe directia de rasturnare
c.a caror inaltime este mai mare decat inaltimea centrului de greutate
d.a caror inaltime este mai mica decat a peretelui lateral al semiremorcii

43. FIXAREA DIN IMAGINE ESTE O ARIMARE:

a.directa elastica
b.directa in bucla
c.directa pe diagonala
d.prin frecare

44. FIXAREA CU LAT DIN IMAGINE ESTE O ARIMARE:

a.directa elastica
b.directa in bucla
c.directa pe diagonala
d.prin frecare

45. IN MOD SUPLIMENTAR FATA DE ARIMAREA CU LAT, INCARCATURA DIN IMAGINEA ALATURATA ESTE
FIXATA PRIN:

a.blocare
b.cabestan
c.lant cu dispozitiv de pretensionare
d.troliu

46. PE ETICHETA UNEI CHINGI, STF REPREZINTA:

a.componenta transversala a fortei de tensionare

b.forta de tensionare standardizata
c.forta manuala standardizata
d.rezistenta la rupere

47. PE ETICHETA UNEI CHINGI, SHF REPREZINTA:

a.componenta orizontala a fortei de tensionare
b.forta de tensionare standardizata
c.forta manuala standardizata
d.rezistenta la rupere