Testul 6
Încărcat de
Monica GrozeaTestul 6
Încărcat de
Monica GrozeaTestul 6
Subiectul I
A.1. Două cuvinte din câmpul lexical al viețuitoarelor sunt: ,,râmă’’ și ,,muscă’’.
2. a)
3. b)
4. c)
5. Incorect, Corect, Corect, Incorect, Corect, Corect.
6. A. Măsura versului este de șapte silabe.
B. Furnica îl întreabă pe greiere ce a pățit astă-vară, dacă nu e cu bănat. El îi răspunde că zi și
noapte a cântat pentru el și pentru toți. Ea îi spune să joace astăzi, dacă poate.
7. Un element de conținut comun, la nivelul celor două texte îl constituie responsabilitatea
individuală.
În primul text, un greiere a fost iresponsabil în timpul verii, iar el nu și-a adunat provizii și
îi cere ajutorul unei furnici, care refuză să-l ajute.
În cel de-al doilea fragment nonliterar, se prezintă informații despre Julius Caesar, unul
dintre cei mai mari strategi militari și lideri politici ai Romei antice, datorită implicării sale atât
în războaie, cât și în reformele politice, fiind responsabil de fiecare acțiune săvârșită.
8. Consider că nu este bine să ne bucurăm de prezent fără a ne gândi la viitor, având în vedere
faptul că unele acțiuni trebuie planificate și este nevoie de a accesa posibile resurse pentru a
construi anumite perspective.
Orice persoană are nevoie de un plan bine stabilit pentru a ști cum să își gestioneze acțiunile
din viitor.
De exemplu, așa cum reiese din textul 1., greierele s-a bucurat de prezent și a trăit clipa la
maximum, cântând, fără a se gândi că nu are hrană pentru iarnă și ajunge să ceară ajutor disperat
furnicii.
9. Ideea textului ,,Greiele și furnica’’, de La Fontaine, mă trimite cu gândul la opera ,,Balada
unui greier mic’’, de George Topîrceanu.
O valoare culturală comună, la nivelul celor două texte, o constituie interesul pentru
responsabilitatea individuală.
În primul text, greierele nu este preocupat să își asigure hrană pe timpul verii, însă furnica
este responsabilă și încearcă să îi prezinte motivele pentru care nu vrea să îi acorde ajutorul
necesar.
În textul lui Topîrceanu, tot un greiere constată că a venit toamna și el nu a reușit să adune
alimente, fiind nevoit iarăși să apeleze la ajutorul furnicii care nu-l va sprijini, ci îl face de rușine
în fața lumii.
B.1.c)
2.d)
3.Eu petrec timpul în parc. Dan petrece la nuntă cu nașii lui.
4. Furnica harnică nu-l ajută pe greierele cel leneș.
5. ,,și-’’-pronume reflexiv;
,,ceea ce’’-pronume relativ;
,,-l’’-pronume personal.
6. Furnico, ajută-mă!
Ai trecut pe la greiere? Ai ajuns după greiere? De ce vorbești ca greierele?
7. ,,Greierele vine la furnică’’-propoziție principală;
,,de cere sprijin’’-propoziție subordonată circumstanțială de scop;
,,iar aceasta îl ajută’’-propoziție principală;
,,dacă merită’’-construcție condițională;
,,să fie ajutat’’-propoziție subordonată completivă directă;
,,dacă e convinsă’’-construcție condițională
,,că nu va regreta’’-propoziție subordonată completivă prepozițională.
8. scriseși; florii, văzuserăm, să creezi, alese, foarte mare.
Subiectul al II-lea
Planurile constituie anumite perspective pe care un om le are și le proiectează în viața lui
pentru a-și atinge anumite obiective sau scopuri.
În opinia mea planurile sunt importante în atingerea obiectivelor, având în vedere faptul că
succesul este, cu siguranță, garantat și ajută mai rapid la o bună organizare.
În primul rând, planurile bine stabilite aduc cu sine anumite resurse esențiale pentru succesul
dorit. Un plan bine pus la punct oferă o structură clară și o linie de acțiune eficientă. De exemplu,
așa cum reiese din textul 2., Iulius Caesar datorită abilităților sale militare, strategice și tactice a
reușit să-și contureze planuri mărețe pentru a cuceri în războaie și pentru a stabili ,,o serie de
reforme politice, economice și sociale, transformând Republica Romană într-un imperiiu
puternic și bine organizat’’.
În al doilea rând, perspectivele ajută la a găsi mult mai ușor anumite metode sau resurse
pentru a exista o organizare sigură. Atunci când este un plan bine definit, fiecare știe exact ce
acțiuni are de întreprins și cunoaște cum să le prioritizeze. De pildă, în urma unui studiu inițiat de
o organizație nonguvernamentală, sunt elevi care își stabilesc planuri pentru anumite proiecte,
concursuri, olimpiade școlare, reușind să-și gestioneze timpul eficient și să obțină rezultate mai
bune. Fără acestea, elevii s-ar pierde în detalii și nu și-ar mai centra atenția către atingerea
obiectivelor.
În concluzie, planurile sunt esențiale în atingerea scopurilor, mai ales dacă există o organizare
eficientă și o atenție centrată corespunzător pentru cunoașterea succesului.
