Algebra - pentru gimnaziu
Multimi numerice INIA
N = (0, 1, 2, ....m, ...} mulfimea numerelor naturale; IN* = IN \ {0};
Ze -3,-2,-1,0, 1,2,... m, ...} mulyimea numerelor intregi; Z’ = Z\ {0};
Bookiet
Z_= {..,~n, ~3,~2, ~ 1} multimea numerelor intregi negative;
Z,= (2,3, muljimea numerelor inttegi pozitive; Z = Z_v {0} v Z,
Q =|£| eZ si be Z| mulfimea numerelor rafionale; Q’ = Q \ {0}
‘Numarul iraional este fractia zecimali,infinitd, neperiodic&. (Numarul care nu se poate serie ca o fractie ordinara)
R\Q = {x | x oumir irational} mulfimea numerelor irafionale; de
QU {& | x mumitr irational} = R mulfimea numerélor reale, Nd
NcZcQcR SAM) a
+ Axa numerelor = axii de coordonate = axi real’; + * i
Oricdrui numar real fi corespunde un punct pe axa si reciproc. Corespondenta de ,,unul la unul”.
+ Citeva numere irafionale si aproximarile lor:
LGEBRA
n= 2 = 3,1415...; V2 = 1,4142135...; V3 = 1,7320508...; J5 = 2,2360579..
Notatii: a> 0, a numar pozitiv; a < 0, a numér negativ; a 2 0, a numir nenegatiy;
Intervale, Fie a
a}; Ex. (os, 2]
dreapta real (-22, ©) = R
+ Operatii cu mulfimi
AU B= (x | xed sau xe3}; « QED » ANB= {x| x04 sixes 4C O )?
A\B= tx | x04 sixe3}; “QR A x B= {(a, b) | aed si beB};
+ Valoarea absolut (modulul) unui numar reat —“ i ; A(a); M(b); O(0) a, b, oR
Definifie: Modulul unui numér real este distanta de la origine Ia punctul ce reprezinté numérul respectiv pe axa
numerelor.
ja|=O4=a cua>0; |0|=0;|b|=OM=—b cub<0;
i xdaci x20
Definitie: |x| = 1 eeeee 2 (W) xER
Proprietiti:
1) [x] 20 (¥) ERR; 2) |x| = |-#] (W) xeRs 3)[x-y1=1x1 “Ly L(Y) x yeR
& Ixl
Df ei Ose eR let y/SIz1 +171 Ca eR: 6) VE =]x] CH) xe
+ Cum rezolyim? == reprezintd orice expresie mater
1) ela, 5] @ a < asd;
2) i =0 > Bee 0;
3) (eal =¢ wa eo Sea
4) | Sa cua > 0-4 < a= 0
6) 2a cua> 0 GS ~a sau a S
1) IS 3(a + b +c) Alabe e Albe
sfabe € ce {0, 5} 25/abe <= 2Sibe = bee (00, 25, 50, 75}
Gabe = 9a +b +c) 100/abe <> b= 0; c= 0,
+ Cel mai mare divizor comun = (a, b)
Definitie C.m.m.d.c. este cel mai mare numar natural care divide numerele date. Pentru a-l afla descompunem
numerele in factori primi si luim o singuri dati factorii primi comuni. cu exponenfii cei mai mici si fi
inmultim intre ei,
Daca (a, 6) = 1 spunem ci numerele a si b sunt numere prime intre ele.
Definifie Numerele prime sunt numerele care au exact doi divizori: 1 si numérul insusi
Exemplu: 2,3, 5,7, ll, 13,
2 este singurul numér prim par.
+ Cel mai mic mulfiplu comun = ts by
descompunem ‘numerele in factori primi si lu uri dati simi com
exponen{ii cei mai mari si fi inmulfim intre ei,
+ a+ b= [a, b] >, 6)
+ Transformiri de fractii zecimale in fractii ordinare
Fractii zecimale finite _Fracfii zecimale periodice simple Fracfii zecimale periodice mixte
is7= 2, a= 2; 0205) = 2-2 =
a = 53 20) ena
2 2B 253-25
0.021 = T9993 8,023) = 8993 2,25(3) = 2=So9 Puteri
a ee Aa
awe i (
Proprietiti:
aaa ae; aaa ae (a =a; G
Radicalul de ordinul doi
Va =x daci x? =a cua20,x20.
Definifie Rad&cina patrati dintr-un numar nenegativ este numdrul nenegativ care ridicat la patrat d& numarul dat.
Vo = 101.
+
Radicalul compus a+ vb = me 2" nde c= fa? —b si a? ~ b patrat perfect.
Rationalizarea numitorilor Va - Va =a, (Va - vb \(a + vb)
oe m1) ee
Baas Va-Ve a-b *
Medii
1, Media aritmetica (m,):
+ Relafii intre medii
min(a, b) < m, Sm, $m, < max(a, b). Semnul “egal” intre medii corespunde situatiei a= b
+ Metode de comparare a numérelor a, be R.
1) Tinem cont de ordinea numerelor in
a= 23 sib =3V2 a=2V3 = {2-3 = Vid en
b= 3y2 = 3-2 = Vis
2) Caleulim diferenta a —b si o comparim cu zero dack a—b <0 = aO0=>a>b.
3) Caleulim raportul sil comparim cu 1 dack © <1 a< bj
a
eae
duck F > 1 a>.
4) Dac a, beR;, comparim p&tratele numerelor, Calculim a? sib? dack a? > bt => a > b;
dack a? = BP = a= by
daca a a > a’;
daci a=1=> a= a’,
dac ae (1, + =) > a s=(0) b#0/> xar+)=0 b= 0)>e=—— > ducd-
b
0 o= i oo 4b Sey c#0 daci —
a Rapoarte ¢l proportil
+ Raport: eftul neefectuat a dou numere a si d: © = ka, b= termenii raportului;:k = valoarea raportului.
+ Proportie: egalitatea a doua rapoarte: A a d=extremi; 6, ¢=mezi.
+ Proprietatea fundamental a proportiei: produsul mezilor este egal cu produsul extremilor: a +d = bc.
a sty aim wel anda 206
Eaempl de prone ene pared? ad iatb czd
; Ss ae CE
+ Sir de rapoarte egale: 5 = =F = pada f
+ Marimi direct proportionale: {x, », 2} dp. {a b. c}, E " = k, k = coeficient de proportionalitate;
+ Mirimi invers proportionale: (x, y, 2} ip.{a, 8, c} & { 2) an{
+ Regula de trei simpla
Refine! NU ASA!
3atm 3 :
1 St = AE tas 2. (ede = Va + VO tals 3, aa = 2a fas
4. (a+ bP =a +B falls 5. P= 6 fals 6.ab + ac + a= ab + 6) fas
Retinet ITI FOLOSESTE!
nn + 0)
6142434. tne MEE,
+ © sum& de mumere nenegative este zero dacd fiecare termen este zero.
@+P=05a=0510=0;
+ O sumd de numere nenegative este nenegativa.
+ Un produs de numere este zero, dac& cel putin un factor este zero.
a-b=0>a=0saub=0.
+ numere consecutive: a; @ + 1; a +2.
Produsul a dowd numere consecutive este divizibil cu 2,
+ Produsul a trei numere consecutive este divizibil eu 3.
1a ee aal 2
mt on nel" nn+2) ~ nn? unde x,, x, sunt souule ecuatiei asociate trinomului (a
Funcfii
Definitii
D, Fie si B dowd mulfimi nevide. Spunem c& am definit o functie pe mulfimea A cu valori in B daca printr-un
procedeu oarecare facem ca fiectiui element xe si-i corespund’ un unic element ye B.
Notatii:f A + Bf definita pe A cu valori in B”; A domeniul de definitie; B codomeniul (mulfimea in care functia ia
-valori); f(x) = y legea de corespondenfi; x argumentul functiei (variabila independent); y valoarea funcjici finx
FAB, SX) = y-
D, Dowd functii fi A > B si g: C > D sunt egale dack A = C, B = D gi pentru orice xe, f(w) = ate).
D, Functia fA > B se numeste mumericd dach Ac R si BCR.
D, Im f= {f(@) | x¢A} cB se numeste imaginea functiei (multimea valorilor functici).
D, G,= {& ») | xe4 si y = f(@)} graficul functiei.
D, Un punet M(a, Be G, dacd acd si f(a) = b, beB.
D, Reprezentarea grafici a functiei este mulfimea punctelor M(x, y) din plan unde Me G,, reprezentat intr-un sistem
de axe ortogonale.
D, O functie ff R > R, f(x) = ax + b, a, beR se numeste functia de gradul intai (Functia liniara).
daci a = 0 = f(x) = b= f =constanta; dact a > 0 = f crescitoare; dac& a < 0 = f descresctoare
a
x x
y ?
+ Intersectia cu axele fi R > R, f(x) = ax + b;
G,0 2 = AG, 0) 2S) = 0 art b= 0 x=— 75 atunci AC 2 oy
y= sO=b>y=b, atunci B(O, 6);
y
+ Determinarea functiei f: RR, f(x) = ax + b, a, BER stiind c& punetele A(m, n) si B(p, @) apartin
graficului functiei.
A(m, neGe=> fm) =n -
yeni arts
Be. NeGr=> FO) = :
tafoh= ep +0|2 48-4
fam+b=n
Se rezolva sistemul { cu necunoscutele a si b care se inlocuiese in f(x) = ax + b.
ap + b=
+ Investigarea coliniaritéii unor puncte cunoscind coordonatele punctelor A(m, 1), B(P, qs C(s, 1).
Determindm functia al carui grafic este dreapta AB si verificim dact Ce Gy =
eA] Eaitura © Editura BOOKLET COMENZI: Eatura BOOKLET
Air: pret. Octavana Tiew-Zoilese GP 1664; Bocures
Booklet Prot lie Mortem Danelian tebifax. 031 411.9137
‘mal car@booket
‘wa booketro Ww Geomeirie - pentru gimnaziu - partea 1
NE Unitati de misura Jani
secunda (sec); minutul (min); ora (h); ziua; s4ptména; luna; anul; deceniul; secol (veac); mileniu
1 h = 60 min; 1 min = 60 sec; 1 h = 3600 sec
Unghi
sgradul (°); minutul (’); secunda ("); 1° =
0; 1" = 60"; 1° = 3600"
=
bal
=
0...
ihe
oO
Tipuri de unghiuri
nul ascutit drept 4 obit alungit
4 4
° B aca
° 3 ° 2 5 i
m(AOB) = 0° — m(AOB) < 90° m( AOB) = 90° m(AOB) > 90° m(AOB) = 180°
adiacente complementare suplementare
y i a
e Le Z ae
© ° c s mea
m( AOC ) = m(AOB) + m(BOC) m(AOB) + m( BOC) = 90° m( AOB) + m( BOC) = 180°
Poligoane
Perimetrul = P = suma masurilor lungimilor laturilor
Aria = numéarul care ne aratii de cAte ori o unitate de arie
{ntri in suprafafa poligonului.
‘= 180(n — 2) suma masurilor unghiurilor unui poligon com
n= numarul de laturi ale poligonului
‘Triunghiul
Paatbte
em( A) + m(B) + m(E) = 180°
1 Unghi exterior unui triunghi *Linia mijlocie a unui triunghi
M ~ mifjlocul tui AB,
MN || BC; MN = =
4 A :
X MN = linie mijlocie in aABC =>
A Sch BC
a © ani
m(ACP) = m( A) + m(B)
4 * Triunghiul isoscel 4
Definitie: Triunghi cu doua laturi con
Proprietati: 1) B = © (unghiurile de
2) [AD bisectoarea | >
a ie ‘unghiului de la varfl
4 + Triunghiul echilateral
Definifie: Triunghiul cu toate laturile congrunete: [AB] = [AC] = [BC]
P=3-k
m(A) = m(B) = m(C) = 60°;
- © pisectoarea oricirui unghi este medianii, iniltime si mediatoare.
+ Linii importante in triunghi
a) Indljimea, Intersectia inalfimilor este ortocentrul _b) Mediana. Intersectia medianelor este centru de
‘riunghiului (F). greutate al triunghiului (G)- 4
awe
D
GeAD e ZI
= GD = =AD si AG = ZAD.
AD mediana | Smal 3
©) Bisectoarea. Intersectia bisectoarelor este centrul d) Mediatoarea. Intersectia mediatoarelor laturilor unui
cercului inseris in triunghi (J). triunghi este centrul cercului circumscris triunghiului (0),
Ss ‘S — aria triunghiului; 04 = OB = OC =
r= p ~ semiperimetrul; R= raza cercului circumseris triunghiului;
P AB +BC+CA = a, 6, c = laturile triunghiului;
IN iy aren mane S ~ aria triunghiului.
rr — raza cercului inscris in triunghi. c
BX &S)
* Daci H = G = 1 = O intr-un triunghi, atunci triunghiul este echilateral.
Arii si perimetre +2, Triunghiul dreptunghic
a"
é A, sepumaiic = 2,
c °4-Paralelogramul D
A= b+ h= AB > ADsin A;
La |
3. Triunghiul echilateral
- 28, pe Li3 . !
aah Noa
N35 43
ha wat = u
¢ As sent
¢ S:Dreptunghiul
Lk
z P= 24B + 2BC; ee * eR
* 6, Paitratul i Bp '-Rombal
ry ae ae > G cee = PsinA = bh;
L-oa-oc=R a, Me th= Ae; =O8
“8. Trapezul
P = AB + BC+ CD + AD;
10. Poligonul regulat
c
9A \ 4 pt note ~
fp P, ~ perimetru;
4 E OM = a, — apotema;
m(ABC) = ———";
Latura, apotema si aria poligoanelor regulate inscrise in cere
1,= RV2
1 = RB
Patratul
Triunghiul echilateral
Hexagonul regulat R
Booklet
© Editura BOOKLET
‘Auto prot. Octaviana Tiew-Zorilescu
prof. Ellza-Mariam Danielian
9, Patrulaterul ortodiagonal
th
eee =~» ps ontngns? Pi P = AB + BC + CD + AD:
MN linia mijlocie; ‘ d,, d, diagonalele patrulaterului
MN || AB || CD;
OOO
m( AB) = 60°
= AB=1,
m( AB)
= AB
(COMENZI: Editura BOOKLET
OP 18-64; Bucurest
telutex. 081 411.3197
‘email: carte@booketr0
wr booklet. 0 11. Patrulaterul convex
4,
pa comes
+ * Teorema lui Thales *
DA _ EA
daci DE || BC De = Fe
sau
DA _ EA
dack D'E" || BC =>
DB EC
Ah e
AR —
Ab “AC
"* Teorema fundamentali a aseminiirii
Daca DE || BC atunci sADE ~ sABC
sau
Daca DIE’ || BC atunci sAD'E' ~ sABC
GA eA AD
BC AC GB
» * Teorema catetei
ABC
PuyAB = BD | => AC = DC + BC
m(A) = 90° AB? = BD - BC
Batt 20}
* * Teorema tui Pitagora
ABC ce
ina) = 90° | BCT = ABP + AC
* Teorema bisectoarei
1) intetioare
‘ABC BM.
(AM bisectoarea interna) > MC
2) exterioare
‘ABC
(AM bisectoarea exterioara)
* Reciproca teoremei lui Thales
DA EA 3
daca DB EC atunei DE || BC
sau
DA _ EA ees
daca Fe = pe tunel D'E"|| BC
* Cazuri de aseminare
NuUU ei
“a Mid se
nip ge hae
AC BC
ae "Fe
* * Teorema inéilfimii
D ABC
m(A) = 90° } = AD? = BD - DC
AD 1 BC
* Reciproca teoremei Iui Pitagora
Daci in aABC avem BC > AC > AB
si BC! = AC? + AB? atunci 2ABC
este dreptunghic (cu BC ipotenuza). « * Numere pitagorice
reprezinté tripletul (x, y, 2) de mumere naturale pentru care x7 = y? + 2?
dack x =m? + n?| atunci x? = y? + 2 si x, y, z sunt numere pitagorice
2mn
zem-a
m, neIN
m>n
exemplu m
n
2
wen
wd
pares
- Elemente de trigonometric
< cosx=
m( A) = 90°
+ sin’r + cosy = 1
eigx
< 30") a5 0°
7 eee
nee L Bb B
aa 2 2) 2
Sree ee nae Z
2 2 2
a
‘tangenta 2 1 3
cotangenta 3 1 pa
{iner-un triunghi oarecare
4
, Teorema cosinusului T, Teorema sinusului
c 6 a! = B + 2 ~ 2be cos;
Bt = at +c — 2ac- cosB;
2 ea oe
> Ga a+b —2ab-cosC. — p raza ceroului ciroumseris triunghiului
« intr-un triunghi dreptunghic
A = T, Intr-un triunghi ~ T, intr-un triunghi dreptunghic
y dreptunghic cateta opus mediana dus’ din varful
2 unghiului de 30° este unghiului drept este jumaitate din
jumatate din ipotenuza. ipotenuzi
4 BG
AES 59
oY aM
8
yi; OA = R (raza) “MN 1 BC =>
A MN = 2R (diametru) [BD] = [DC]
BC = coardi a
Bee ee BN = NC
Ny BC = are de cere ee (a
a 4 AON unghi la centra é i mes
m(AOW) = m(AN)
eZ &
A
4 G 8
z
AABC unghi inscris in cere AAMB unghi exterior 4ATB unghi interior
= ac < AB) + m(DC: eee AB) — m(CD:
(KB) - MAC oneNe nas (DC) mt AB) = ane
Pozitiile relative a unei drepte fafa de un cere
d, 0 €(0, R= (A, BY d, secanta = dO, d) < R
d, \€(O, R) = {M} = d, tangenta = d(O, d,) = R;
dN €(0,R)=@ = d, exterioara = d(O, d,) > R.
unde d(O, d) este distanta de la centru Ia dreapta d,
‘Tangente duse dintr-un punct exterior cercului la cere
Teorema ,ciocului de cioara”
a
K ie Ip: deext @(O, R)
AC, AB tangente la cere
C: a) [AC] = [AB];
: ») [40 bisectoarea BAC;
B c) [OA bisectoarea BOC:
d) OA mediatoarea segmentului [BC]
4 inserise intr-un semicere
N
py i,
LS a
Unghi
N
m(AMB) = m( ANB) = m( APB) = “J = 90° sunt unghiuri drepte
a Deci triunghiurile inscrise in semicercuri sunt dreptunghice.
¥
Patrulater inscris in cere Patrulater circumscris cereului
B
. Proprietii: Daca 4B + DC = AD + BC
atunci in patrulater se poate
inserie un cerc.
g 1) unghiurile opuse sunt
MF suplementare;
We 2) unghiul format de o Latur’
Dc Sie diagonala este congruent,
cu unghiul format de cealalt
As diagonal i latura opusa;
3) un unghi interior este con-
gruent cu unghiul exterior
opus. Geometrie - pentru gimnaziu - partea a 2-a
Puncte. Drepte. Plane. Teoreme HMI)
Punctul, dreapta, planul, notiuni fird definitie (notin
Punctul, rma lasati de creion pe coala de hartie.
Dreapta, un fir de afi bine intins (firul nesfarsit).
inistit’ a unei ape (nesfarsitt).
Geometria se construieste cu notiunile punct, dreapti, pl
Axiome
‘A, Prin doua puncte distincte trece o dreapt si num
4 B .
‘A, Fiind date trei puncte necoliniare, exist un pl
A#B#C
A, B, C necol
‘A, Dacd doud puncte distincte A si B sunt situate in
toate punctele in acel plan.
Aca.
A#B> dr
A, intr-un plan, printr-un punct exterior unei drepte
A Aga
aoe deb |b
ae bila
A, Daca doua plane distincte au un punct comun,
Acal>a
4e6 |
GEOMETRIE
‘A, Exist patru punete nesit
A, B, C necoliniare “> (ABC)
Relatii intre puncte, drepte si plane. Teoreme
Poxifiile relative a douit drepte in spatiu
Ba # 4 iz
ee ey i om
confundate ‘concurente Paralele necoplanare
deACD sea anb= {4} anb=G (ald) anb=@; ab
Bea, Beb
Pozifiile relative ale unei drepte fata de un plan
EF ee
inclusi fnjeap’ paralela T, ab j>alla
dca dna= {A} a||a |
Pozifiile relative a doud plane
LL
coincid concurente paralele T,4bca
(ABO) = @ anpad |) B anb={4y>a1)8
a\\B
5B Teoreme de paralelism
1, uy 1,
allo alle a\|b
acBp |=>allb aca |=aljblic biicl=alle
anBp boi atc &
anc ‘Tranzitivitatea relafiei 5
Teorema ,,acoperisutui” de paralelism Pea
T,
ell B Il dey 3 Oa
ana= nN ea ae eae
a0 B= 8) b0B= Bi l> Fe = ye
any={Chbay= {Cy
Teoreme de perpendicularitate
a 4 1 ir, ie
4 a aia} Te
dib adla raul Bula impel eZ. tog
abca ei ae
anb= A) “ ay
Teorema celor trei perpendiculare
Ty Teorema directa 1,, Teorema reciproct 1 Ty Teorema reciproct 2
dia aia dlap
ABLa |=>MBLa MB La }=>4BLa AB La
4B, aca ABaca MB La
ABLaca
Unghiul unet drepte cu un plan Unghi diedru
PAB = A'B' anp=d SN
aid,aca} = (&B)=(ab)
(AB, ) = (AB, AB’) = (AB, AC) = BAC
unde AC || 4'B"
‘m( AB, 0.) = m(BAC)
ABBY = AB cosu?
bidbcB
daci m(a,B) = 90° => 0 1 B
T,, Plane perpendiculare Proiecfia unei figuri geometrice pe plan
“ p iguri ge
al
eal ac Prayyeo = ABCD"
D pees = Angus" 908
u = m((ABCD), (ABCD) Poliedre
Prisma i 4, Cc
; Sere Ne
Pentru prisma dreapti 4,=R, - h
, perimetrul bazei; aNfieze i
¥
z
Prisma dreapti k= 44' — Prisma oblicd hk < 44’
a
“A= A,+ A, »
« Pentra piramida regulati 4, = Aw, ap ~ apotema piramidei regulate sa é
1) Piramida triunghiulara = tetraedru L
2) Piramida triunghiulard regulati (ABC echilateral, VA = VB = VC)
3) Tetracdru regulat (VA = VB = VC = AB = AC = BO)
4) Piramida patrulatera regulata (ABCD pitrat)
5) Piramida hexagonal regulati
y
2)
M 4 ~ Triunghiuri dreptunghice importante la piramida regulatit
yi VO — inaltimea y| VM = 4, v| ee
» OM — apotema bazei MC= : din latura bazei OA — raza cereutui
aM: € o: 4 circumscris bazei
VM — apotema piramidei CV — muchia laterala VA — muchie lateral
. 1) aVOM (m(VOM) = 90°) 2) aVMC (m(VMC) = 90°) 3) aVOA (m(VOA) = 90°)
« Tetraedru regulat
v
7A = VR = PC = AB =e
We
ce
4 c 3B | 1
MM 4
Y
-Trunchiul de piramida r
A, = suma ariilor fefelor laterale
A= A, + gt A,
h
V= 34, + 4, + JAA)
Pentru trunchiul de piramida regulata 4,
@,,~ apotema trunchiului de piramida.
Trunchiul de piramidé regulaté provine dintr-o piramida regulati prin sectionarea cu un plan paralel cu baza.
Trapeze dreptunghice importante in trunchiul de piramidd regulatt
oO uw Mi, @ oo
0 M Mt c ° 4
00" ~ inailtimea trunchiului MM’ =a, 00’ — inaltimea trunchiului
OM — apotema bazei mari ‘MC, M'C' — jumatati din laturile OA, OA" — razele cercurilor
bazelor trunchiului circumscrise bazelor
O'M’ ~ apotema bazei mici CC! — muchie laterals AA! — smuchie laterala
MM" — apotema trunchiului Corpuri rotunde
Cilindrul circular drept
oP
Dl
>
Conul circular drept
A,= RG in
A= A +4, gee
= ARG ER) V4 Lena” emt haon
yeast G 360
Rh
feels 4
VO =h; OA=R; VA =G.
Sectiunea axial
este triunghiul AB
y y
AB = 2R
VA = VB=G
A B
a
‘Trunchiul de con circular drept
00! = h, OB = R, O'C=r,
A= RGR +7); 4,2 4, +A,
y= Bear + Rn)
A, = RY, A, = 17, Sfera
OA = OB = OC=R
Agg = 4m?
aS Calott sferici
Aging; = 28Rh
R raza sferei
h = PQ inaltimea calotei
Sectiuni paralele cu baza intr-o piramida, intr-un con
Planul ot intersecteaz’ corpul geometric. y
S-au format corpurile:
piramida mic& (con mic);
piramida mare (con mare);
‘runchi piramida (trunchi con); a FB!
~ (ABCD)...
AB Vo. Om Vor
AB VO’ OA vo"
»
Reprezentarea punctelor intr-un sistem de
1) AG, ¥)s BR Ya)
Tungimea segmentului AB:
AB = fq *F +02 9?
Fie M(z,, y,) mijlocul segmentului AB.
Atunei x, = 452; y, = So
2) AG, ¥,)s By IDs Cy Ys)
Fie Gtvg y,) central de greutate al ABC.
% yt ty ty
i Atunci x, = 7% 3; y,- Ant,
Z| Editura © Editura BOOKLET COMENZI: dhs POCKET,
I | fo! prot Ostevian TleuZorese ee Suu
Booklet oe et oon Cees,
‘emai: carta@bookletro
‘wire booklet ro
