Adaptarea instrumentelor de

evaluare
Created @February 23, 2022 12:10 PM

Class Psihodiag

Type Tot

Materials

Reviewed

Curs 1- 23.02.2022 Curs 2- 02.03.2022 Seminar 1- 28.03.2022 Seminar

Data
2- 07.03.2022

În literatura de specialitate, pornind de la diverse culturi există diverse instrumente

prin care masurăm diverse constructe psihologice

De ce ar trebui să discutăm despre adaptarea testelor?

Contexte?

TERMENI

Adaptarea instrumentelor de evaluare 1

 🗣 ADOPȚIA= itemii unei scale/test sunt traduși exact (traducem din engleză în
română)

Procedura la care facem apel e ADOPȚIE LINGVISTICĂ din LIMBA

SURSĂ fără a modifica conținutul itemilor

Adopția poate fi sinonimă cu traducerea

🗣 ADAPTAREA= traducere în funcție și ținând cont de anumite CULTURA

LIMBII

Definiție: Procesul prin care un test construit într-o anumită limbă și

cultură este pregătit să fie utilizat într-o altă limbă și cultură

Scop: Producerea unui instrument/test de evaluare cu proprietăți

psihometrice similare versiunii originale

Modificări CULTURALE

Se ține cont de o serie de ASPECTE CULTURALE

Anumite concepte s-ar putea să nu existe într-o anumită cultură

țară colectivistă= spiritul comunitar este concentrat asupra familiilor, la

nivel de individ oamenii se simt bine în prezența celorlalți

țară individualistă= sunt mult mai centrate de sine

Anumiți itemi s-ar putea să fie eliminați în acest context (în faza de
testare)

Adaptarea instrumentelor de evaluare 2

 🗣 RECONSTRUCȚIE= itemii sunt înlocuiți sau complet rescriși deoarece
adaptarea lor nu este suficientă

Se ține cont de teoria de unde pornește, dar itemii sunt complet noi

Se modifică ÎN TOTALITATE

Țin de acest proces de preluare

ex. teste lingvistice și de vocabular

Adaptare vs. traducere

Modificarea/schimbarea itemilor pentru a surprinde constructul țintă în limba
nouă

Convertirea lingvistică a conținutului testului dintr-o limbă în alta

Nivel de citire aprox cls. a 6-a (12 ani; Beaton et al., 2000)

Se aplică și testelor non-verbale!

Instrucțiuni pentru administrare, cotare și interpretare

Adaptarea materialelor (grafice) la noul context cultural

Când ar fi recomandat un nou test și nu

adaptare?
Specific al TESTULUI
ex. limbajul

Specific al CULTURII

DIFERENȚE CULTURALE SPECIFICE= un anumit construct s-ar putea să nu

se exprime la fel în noua cultură

un anumit construct se poate să NU se EXPRIME la fel în diferite CULTURI

Adaptarea instrumentelor de evaluare 3

 ex. hiperactivitatea și depresia diferă în funcție de CULTURĂ→ măsurăm un
construct care arată diferit în diferite CULTURI→ ECHIVALENȚĂ CULTURALĂ
ex. calitatea vieții

Diferența INTENSITĂȚII unui construct NU ne împiedică să

facem adaptarea.

Să adaptezi este mai ieftin decât să reconstruiești

STRATEGII DE REGLARE EMOȚIONALĂ= cum reacționez când mă confrunt cu

evenimente negative

evenimente negative din viață- adaptarea trebuie facută în funcție de măsura în

care contextul cultural din SUA etc. se potrivește cu România

Testele de limbaj- 99% reconstruire totală

Atunci când fac adaptarea unui test lingvistic/ vocabular în limbi mai puțin cercetate-
permite o asigurare a faptului că acea construcție s-a realizat pe aceleași principii
teoretice

E important să ne uităm dacă au existat anumtie dificultăți în procesul de

adaptare

Dificultățile anterioare îți pot da semne că va fi un test destul de slab

Argumente asumate de cercetări privind validitatea modelului teoretic ce stă la baza

testului

Când ar fi recomandat adaptare și nu un nou

test?
Expertiza teoretica în domeniu

ai un test care în alte limbi și-a demonstrat utilitatea/validitatea

dovezile de validitate iti vor arata că testul are calități psihometrice bune

Expertiza psihometrică

Adaptarea instrumentelor de evaluare 4

 deja am dovezi legate de validitate, că testul funcționează bine și masoară
constructul pe care vreau să îl măsor

3 dimensiuni- limbă, țară, cultură

În Australia de exemplu si Marea Britanie să fie considerate țări similare când vine
vorba de cultură

Când este necesară adaptarea culturală?

Cele mai importante sunt A, B, C

ex. vin Ucraineni, trebuie ca testul să fie tradus și adaptat la populația lor

Adaptarea instrumentelor de evaluare 5

 Etape ale adaptării

Adaptarea instrumentelor de evaluare 6

 ITC-cerințe
18 cerințe
precondiții (3)

adaptarea efectivă a testului (5)

confirmarea prin studii empirice a calității testului adaptat (4)

administrarea (2)

construirea normelor și interpretarea (2)

construirea unui suport (manual) al testului adaptat (2)

Precondiții
Ce facem înainte de a începe adaptarea:

1. Obținerea acordului celui care are drepturile de proprietate

intelectuală/copyright asupra instrumentului

testele psihologice sunt considerate rezultatul muncii pe care o anumită

persoană/grup l-a realizat

e important să obținem mai întâi acordul deținut de autorii originali

studiile de validare/normare au fost extinse de diferite edituri- editura care

deține dreptul de copyright are un contract de distribuire (diseminează și
controlează mai bine testul decât autorul) care îi plătește autorului o sumă-
are rolul de a distribui testul practicienilor

avantaje: editura din punct de vedere administrativ poate observa

modul în care o persoană autorizată folosește testul

poate face renormări

anumiți autori scriu că testul poate fi utilizat cu asumarea condițiilor

specificate în manual- va trebui să fim atenți la citare

2. Evaluarea suprapunerii constructelor în cele două populații

în ce măsură în cultura noastră constructul în lb. ro e similar cu cel din

eng

Adaptarea instrumentelor de evaluare 7

 în ce masura testul pe care vreau să îl folosesc se suprapune în ro fiind
preluat din altă cultură

analiza itemilor- vedem dacă cele 2 constructe sunt similare

se face de către experți

ex. chestionar care măsoară reglarea emoțională- luăm chestionarul de

empatie/reglare inițial- trb să vadă cum e definit constructul în lb. eng

3. Minimizarea influențelor culturale și lingvistice

acolo unde găsim anumite diferențe, învercăm să vedem dacă le putem

minimiza

Adaptarea efectivă
1. Luare în considerare a diferențelor lingvistice, psihologice și culturale pe baza
colaborării cu experți

2. Utilizarea unor designuri de traducere adecvate

3. Asigurarea traducerii/retroversiunii instrucțiunilor

4. Asigurarea traducerii/retroversiunii itemilor

5. Colectarea datelor pilot- analiza de itemi, fidelitate, studii pe eșantioane mici de

validare

Adaptarea instrumentelor de evaluare 8

 Traducerea instrumetului
De cine?

limba&cultura

traducători bilingvi

2 traducători: unul familiar și cu constructul, altul familiar cu limba în/din

care se traduce

Avem nevoie de 2 evaluatori care să traducă din engleză în română, la final se vor
întâlni să dezbată versiunea finală

trebuie să fie nativi în ambele limbi, unul dintre ei trebuie să fie informat dpdv.
psihologic

se face un raport scris

după se trimit la alți 2 traducători care traduc din română în engleză→ se face
sinteză si se trimite la un comitet pentru o reanalizare→ etapa de pretestare

Adaptarea instrumentelor de evaluare 9

 Rezultă 2 versiuni traduse care trebui analizate și decisă o singură formă

Sinteza instrumentului tradus

Echivalența semantică

cuvintele au același sens, dacă itemul are mai multe semnificații și dacă
există erori gramaticale în traducere

Sensul cuvintelor este același?

Echivalența idiomatică

elementele dificil de tradus au o expresie echivalentă care nu a schimbat

semnificația culturală a articolului

acele sintagme sau expresii specifice unei anumite limbi

Cum traducem expresiile coloviale?

Echivalența experiențială

itemul este aplicabil în noua cultură și, dacă nu, înlocuirea acestuia cu un
element echivalent

dacă situația respectivă e echivalentă în lb. ro

Adaptarea instrumentelor de evaluare 10

 experiența respectivă trebuie să se regăsească în ambele culturi, pentru ca
oamenii să se regăseasca

Există experiența la care face referire itemul în cultura lor?

Echivalența conceptuală

dacă itemul este corect tradus, evaluează același aspect în diferite culturi

dimensiunea psihologică există în ambele culturi

Același cuvânt desemnează același concept?

Evaluarea traducerii de experți

Experți în domeniul constructului măsurat de test
ex. scala de coping religios

Evaluarea traducerii de populația țintă

Se realizează cu grupuri identice cu populația căreia îi este adresat testul

Scop:

itemii sunt bine înțeleși?- dacă nu, se identifică sinonime oferite de grup

se poate solicita să explice sensul unor itemi

dincolo de completarea testului, să îi rugăm să sublinieze cuvintele pe care le-a

fost greu să le înțeleagă

sunt mai degraba analize calitative

Adaptarea instrumentelor de evaluare 11

 Traducerea instrumentului

Retroversiunea (Back-translation)
Cine?

2 traducători care NU au tradus, și nu cunosc versiunea originală

Scop: corectitudinea lingvistică/conceptuală și mai puțin adaptarea culturală

Colectarea datelor pilot

Eșantion mic, analiza dificultății itemilor

Dacă este necesar se pot reformula itemii

Se reia procesul

Îți poate arăta dacă ai probleme

Adaptarea instrumentelor de evaluare 12

 Confirmarea prin studii empirice a calității testului
adaptat
1. Selectarea eșantioanelor relevante pentru validare

dace e vb de chest specifice nu e necesar sa ai un esantion național, ci unul

care să reprezinte acele variabile care credem că sunt relevante

20 itemi-200 oameni

trebuie să găsim grupe de vârstă

Adaptarea instrumentelor de evaluare 13

 2. Realizarea de studii de echivalență (construct, metodă, item)

3. Realizarea de norme (adaptarea lor sau construirea altora), analiza fidelității,

validității

4. Analiza echivalenței celor 2 versiuni ale testului (studii trans-culturale)

Administrarea (2)
1. Pregătirea materialelor testului pentru administrarea standardizată

2. Specificarea condițiilor de administrare

Construirea normelor și interpretarea (2)

1. Interpretarea diferențelor identificate în funcție de scopul cercetării (de obicei
transculturale)

2. Compararea populațiilor se va face doar după ce s-a stabilit invarianța

instumentului

analiza de invarianță= procedură în care mă asigur că modelul factorial în

romana respecta 4 condiții de invarianță care arată că diferențele pe care le
găsesc în populația din limba română nu se datorează modului în care a fost tradus
instrumentul, ci sunt diferențe reale

Construirea unui suport (manual) al testului adaptat (2)

1. Realizarea unui manual tehnic cu informațiile legate de adaptate, modificările
aduse

2. Oferire de informații pentru utilizatori în scopul aplicării și interpretării corecte

a testului

Pentru a finaliza adaptarea unui test, atunci avem devoie de norme (pe lângă
fidelitate/validitate)

Adaptarea instrumentelor de evaluare 14

 Fidelitate
Test-retest
1. Calculăm scorul total

2. Verificăm distribuția datelor

3. Estimăm coeficientul de corelație (r>0.7)

4. Raportăm APA Style

ex. r(38)=0.75, p= .001

trebuie să avem același grup

interval de 4-8 săptămâni între testări, în care să nu existe un eveniment major

care să influenșeze răspunsul persoanelor

Consistență internă (C.I.)

1. Invesarea scorării (dacă itemii au scorare inversă)

2. Estimarea coeficinților de consistență internă (>0.7) (alfa/Omega/metoda

înjumătățirii)

Forme paralele
1. Cotarea fiecărei forme a testului

2. Estimarea coeficienților de corelație

Inter-evaluatori
Probabilitatea răspunsurilor/scorurilor lipsă crește când persoanele completează
creion-foaie

Date lipsă <5%⇒ ignorăm efectiv lipsa datelor

Date lipsă >5%⇒ analizăm tiparul (este aleator sau concentrat într-un anumit item
constant? poate exista o problemă cu acel item- nu l-au înțeles, i-a făcut să se
simtă inconfortabil etc.)

Rezvolvare:

excludem acei participanți cu răspunsuri lipsă

Adaptarea instrumentelor de evaluare 15

 total (eliminăm complet răspunsurile acelei persoane)

parțial (doar la un intrument/o scală)

estimăm datele lipsă

ne uităm la răspunsurile persoanei la celelalte întrebări

ne uităm la media răspunsurilor celorlalți subiecți

Aceste excluziuni/estimări pot duce la distorsiuni ale datelor, dar de multe ori nu
avem alternative

Validitate
De aspect
Evaluare calitativă

De construct
1. Analiza stucturilor factoriale (indicatori>.90)/a subscalelor (EFA și/sau CEA- mai
des)

2. Asocierea scorurilor la scală cu scorurile altor instrumente care măsoară același

contruct/constructe

De criteriu
1. Alegerea tipului de validitate de criteriu (predictor/criteriu: simultan/viitor)

2. Alegerea criteriului

3. Estimarea coeficintului de corelație între predictor și criteriu

De conținut
Estimarea gradului de reprezentativitate al itemilor
ex. coef. Aiken, coef. validit. de conținut)

Instrumentele au nevoie de norme?

Trebuie ele să fie reprezentative

Adaptarea instrumentelor de evaluare 16

 Actualizate, dacă a fost ceva major

Ce fidelitate trebuie evaluată?

Test-retest

Inter-evaluatori

Forme paralele

Consistență internă (mereu)

Ce validitate trebuie evaluată?

Construct

Criteriu

concurentă

predictivă

Conținut

Aspect

Utilitate diagnostică

Adaptarea instrumentelor de evaluare 17

 Măsurarea creativității
Created @March 16, 2022 9:53 PM

Class Psihodiag

Type Tot

Materials

Reviewed

Data Curs 3- 09.03.2022 Seminar 3- 14.03.2022

Ce este creativitatea?

🐙 Capacitatea de a rezolva probleme în moduri noi, eficiente/corecte/estetice

şi valorizate
social.

În ce măsură anumite trăsături de personalitate sunt asociate cu procese

creative

„Originalitate adaptativă”

C (creativitate)= O (originalitate) x U (utilitate)

(Simonton, 2009)

Conceptualizare creativitate
Guilford (1950) a propus studiul creativității:

Creativitatea asociată pronunțat cu gândirea divergentă (> gândirea

convergentă)

Atribut individual mai degrabă

Măsurarea creativității 1
 Relaționată cu noutatea și insight decât cu învățarea

Caracterizată de identificare problem > problem solving

“one of the main dimensions included in the majority definitions of

creativity is the generation of a new product, idea, original
invention, re-elaboration, improve products or ideas existents”
(Almeida, et all, 2008)

”a process of becoming sensitive to problems, deficiencies, gaps in

knowledge, missing elements, disharmonies, and so on; identifying
the difficulty; searching for solutions, making guesses, or
formulating hypotheses about the deficiencies: testing and retesting
these hypotheses and possibly modifying and retesting them; and
finally communicating the results.”
(Kim, 2006)

Motivația creativă + abilități creative = rezultate creative

Ce masuram cand vorbim despre

creativitate?
Produsul creativ

Procesele implicate in creativitate

Personalitatea creativa

Mediu

Măsurarea creativității 2
 Ce este gândirea creativă?
Paul E. Torrance (1966)

gândirea creativă- asumarea riscului și folosirea unui stil de gândire care

iasă în afara unui tipar clasic de răspuns

observant că un individ pus față în față cu o problemă/situație

neașteptată/diferită este nevoit să gândească creativ pentru a rezolva acea
problemă.

Produsul creativ
Realizat de experti in domeniu pe baza unor standarde specifice domeniilor

Consensual Assessment Technique (Amabile, 1982)

the best measure of the creativity of a work of art, a theory, or any other artifact
is the combined assessment of experts in that field

Măsurarea creativității 3
 Recomandari (Besemer & O’Quin, 1987)

Noutate, originalitate, neasteptat

Cat de bine isi atinge scopul, cat de relevant sau functional este?

Eleganta, estetica

Integrare

Potential de a deschide perspective noi

Emotionalitate, capacitatea de a stimula aparitia emotiilor pozitive

Elaborare

Produsul creativ (Besemer & O’Quin, 1987)

Măsurarea creativității 4
 Creative Product Semantic Scale (CPSS)
55 perechi adjective

Procesul creativ

🐙 Definitia creativitatii din perspectiva procesului, John Watson:

“How the new comes into being: One natural question often raised is: How do
we ever get new verbal creations such as a poem or a brilliant essay? The
answer is that we get them by manipulating words, shifting them about until a
new pattern is hit upon.”

Guilford: gândirea convergentă şi gândirea divergentă

Gândirea divergentă= capacitatea de a genera cât mai multe răspunsuri

posibile la aceeaşi problemă/întrebare, răspunsuri variate şi valide şi care nu
par neapărat relevante iniţial pentru problema/întrebarea respectivă.

asociată ca și proces cognitiv cu procese creative

1. FLUENȚĂ= abilitatea de a produce cât mai multe răspunsuri sau soluţii într-
un interval de timp;

Măsurarea creativității 5
 2. FLEXIBILITATE= abilitatea de a produce alternative semnificativ diferite ca
domeniu de conţinut;

3. ORIGINALITATE= abilitatea de produce idei noi, originale şi

4. ELABORARE= abilitatea de a organiza şi sistematiza detaliile din cadrul unei

soluţii/răspuns.

Gandirea divergentă- masurători

Torrance Test of Creativity Thinking

🐙 Definire

identificare a unei probleme, de cautare a unor solutii viabile, de

trasare a unor ipoteze, de testare si evaluare, si de comunicare a
rezultatului altora.

Testul Torrance
Cu cât un răspuns este oferit mai des, cu atât este mai puțin creativ

Este cel mai celebru instrument utilizat la nivel internațional pentru măsurarea
creativității

Metodă de măsurare:

hibridă

cantitativ-calitativă

bazată pe cușegerea deschisă proiectivă, a răspunsurilor persoanei evaluate

SCOP Creat: evaluare, înțelegere și încurajare potențial creativ

SCOP Utilizat: identificarea copiilor ”înzestrați (gifted)”

Evaluarea Exprimării creativității:

Sub formă verbală (Forma Verbala A, B)

Măsurarea creativității 6
 Sub formă figurală (Forma figurală A, B)

în desene

Durată aplicare TTGC: 70 min.

Este utilizat cu precădere în:

resurse umane, în departamentul de creație

aria educațională pentru descoperirea potențialului educativ

2 forme: VERBALĂ şi cea FIGURALĂ

1. FLUENȚA/FLUIDITATEA

numărul de idei relevante, rapditatea și ușurința de asociere între

imagini

abilitatea de a produce un nr. mare de idei/cuvinte

2. ORIGINALITATEA

noutatea statistică a răspunsurilor

integrarea de elemente diverse în același câmp perceptiv

abilitatea de a produce idei diferite de sensul uzual

3. ELABORAREA

capacitatea de combinare și transformare de date, de realizare

concretă a ideii originale, noi

numărul de idei adăugate în plus

4. ABSTRACTIZAREA REPREZENTĂRILOR

a vedea dincolo de caracteristicile imediate ale obiectului- gândire

independentă și deschidere maximă la sugestiile și informațiile altora

5. REZISTENȚA LA FINALIZARE PREMATURĂ

deschidere către receptarea de noi informaţii, a rămâne „cu mintea

deschisă”

capacitatea de rezistență perceptivă la figura indusă prin stimul

Măsurarea creativității 7
 măsura în care subiectul este independent de învățarea perceptivă fiind
specifică creativ. figurale. Rogers (1979)- element esențial.

6. FLEXIBILITATEA

capacitatea de restructurare a gândirii în raport cu noile situații,

ușurința transferului, abilitatea de a produce categorii noi de idei

Forma figurală
2 variante (A, B)

Aplicat în grup/individual

Aplicare:

Clasa a 4-a – facultate (grup+individual) + gradinita-clasa a 3-a (individual)

3 activități/variantă:

1. Construire imagini

2. Completare imagine

3. Repetare figuri

Durată aplicare/activitate: 10 min

Ce măsoară?

fluența

flexibilitatea

capacitatea de organizare și elaborare

rezistența la finalizare prematură

Materiale:

creion

broșură

cronometru

Instrucțiuni specifice*

Măsurarea creativității 8
 Cotare
Cotare structurată - scorare cantitiativă și una calitativă

Măsurarea creativității 9
 Finalizare scorare
Etalon – raportat la nivel scolarizare

Etalon – raportat la varsta

Etalon – raportat la forma folosită

Forma verbală
2 variante (A, B)

Aplicat în grup/individual

Aplicare:

Clasa a 4-a – facultate (grup+individual) + gradinita-clasa a 3-a (individual)

Durată aplicare: 40 min.

Răspunsuri scrise

Materiale necesare: Borșuri și creioane, jucărie, cronometru

Măsoară: fluență, flexibilitate, originalitate

Măsurarea creativității 10
 Cotare – Forma A/B
Ne uitam la:

originalitate (0, sau 1)

flexibilitate (nr. de de nategorii diferite – 1 punct per categorie)

fluiditate (nr. total de intrebari relevante)

Cotare finală
Scor standard- scor mediu

Scor standard Mediu: 100 pcte/ Abatere 20

Media: 60-140

Măsurarea creativității 11
 TCIA- Test of Creative Imag . Abilit
Se cere ca pornind de la un stimul să se elaboreze situații sau anumite produse
care să integreze aceste elemente

1. VIVIDNESS

capacitatea de a genera imagini clare și distinctive, caracterizate de

complexitate
ridicată, specificitate și elaborare

2. ORIGINALITY

capacitatea de a genera imagini creative caracterizate prin noutate

3. TRANSFORMATIVE ABILITY

capacitatea de modificare și transformare a imaginilor generate

Măsurarea creativității 12
Măsurarea creativității 13
 Bateria Guilford

Mednick
Remote associates test creativity

Modalitate prin care putem evalua procese care sunt considerate ca și constituind
baza produselor creative

Personalitatea creativa
Evaluarea trasaturilor de
personalitate care caracterizeaza
persoanele creative

Gough(1957)- California
Psychological Inventory

Cattell & Eber- (1968)- Sixteen

Personality Factor
Questionnaire

Măsurarea creativității 14
 Gough & Heilbrun- (1965)-
Adjective Check List

Heist & Yonge- (1968)- Omnibus

Personality Inventory

Gough, H. G. (1979). A creative

personality scale for the
Adjective Check List. Journal of
Personality and Social
Psychology, 37, 1398-1405.

Gough Personality Scale

Scorare

30 de itemi

18 asociati pozitiv cu creativitatea

12 asociati negativ

Măsurarea creativității 15
 Personalitatea creativa
Un nivel mai ridicat de deschidere spre experienţe (Sternberg, 1999), ceea ce îi
face mai receptivi la ce e neobişnuit, neaşteptat, ieşit din comun.

Gândire flexibilă, sunt toleranţi la ambiguitate şi preferă problemele complexe

(Compton şi Hoffman, 2005).

Independență, au tendinţa de a se opune presiunilor sociale, de a se comporta

în anumite moduri, sau de a gândi într-o manieră convenţională, ceea ce poate
rezulta într-un comportament non-conformist.

Persoanele creative preferă de multe ori să lucreze singure pentru a-şi găsi
propria cale spre răspunsul la probleme; de aceea sunt percepute şi se auto percep
de multe ori ca persoane solitare.

Motivaţia intrinsecă- sunt persoane pasionate de domeniul lor care depun efort
şi energie în munca lor, creaţia fiind un scop în sine (Amabile, 1996).

Măsurarea creativității 16
 MBTI
Atentie la proprietatile psihometrice ale MBTI

Nu se recomanda

Mediul creativ

Măsurarea creativității 17
Măsurarea creativității 18
 Sumarizare
Ce dorim sa masuram

Produsul creativ

Potentialul

Personalitatea

Mediul care favorizeaza creativitatea

Măsurarea creativității 19
 Măsurarea memoriei
Created @March 21, 2022 12:12 PM

Class Psihodiag

Type Tot

Materials

Reviewed

Data Curs 4- 16.03.2022 Seminar 4- 21.03.2022

Ce este memoria?

Măsurarea memoriei 1
 Conținut
Când este utilă evaluarea

Sisteme mnezice

Proceduri de evaluare ale memoriei

Cand facem evaluarea

Pentru a stabili un nivel de bază

In reabilitare (Identificarea deficitelor, plan de intervenţie, evaluare dupa o

intervenţie, etc.)

In situatii unde memoria are un aport important (ex. performanta la scoala, la

locul de munca, in activitatile zilnice)

Măsurarea memoriei 2
 Sisteme mnezice

Tipuri de memorie
Prospectivă

Să îţi aminteşti ce trebuie să faci

Remembering to remember

Este una dintre cele mai practice tipuri ale memoriei de zi cu zi

Măsurarea memoriei 3
 Sisteme mnezice
Ce tipuri de memorie sunt implicate in diferite activitati zilnice

Exemplu: sa faci cumparaturi, sa inveti, sa rezolvi o problema, etc.

Ce tipuri de memorie sunt implicate in diferite meserii

Exemplu: sa servesti intr-un restaurant

Diferite sisteme

Memorie declarativa vs. non declarativa (proceduri, conditionare, priming)

Memorie Episodica vs. Semantica

Diferite baze neurologice

Cotinuum al performantei

Ce evaluam?

Diferente individuale (varsta)

Ce tipuri de deficite exista in tulburari specifice

Cazul HM
Henry Molaison- amnezie anterograda

HM a acceptat o operaţie experimentală în 1953, pentru a scăpa de crizele severe

de epilepsie care i-au afectat viaţa de la o vârstă fragedă. Operaţia care i a înlăturat
mare parte din hipocampus a avut succes în controlarea epilepsiei, dar a produs un
efect involuntar; pacientul a dezvoltat o amnezie anterograda profundă

Măsurarea memoriei 4
 Memoria semantică la vârstnici
Procesele intacte ale memoriei semantice, care permit şi la vârstă înaintată o
reactualizare eficientă a unor informaţii factuale

Integritatea memoriei semantice

Studiile de amorsaj.

Efectul de amorsaj semantic, datorat propagării unei activări prin reţeaua

semantică, este mai mare la vârstnici decât la tineri (Pichora Fuller, Schneider &
Daneman, 1995).

Acest efect se datorează structurii mai elaborate a reţelei semantice la vârstnici

decât la tineri (Taylor & Burke, 2002).

Studiile efectuate asupra modului de asociere a cuvintelor, de generare a

categoriilor nu indică prezenţa unor diferenţe semnificative între tineri şi
vârstnici (Burke & Peters, 1986).

Declin târziu al memoriei semantice

Declin târziu, aproximativ după vârsta de 70 de ani, al memoriei semantice.

Fenomenul „tip of the tongue” (senzaţia de „o am pe vârful limbii”).

Superioritatea performanţelor vârstnicilor în probele de recunoaştere (ex.

probe de vocabular cu alternative de răspuns) faţă de probele de reactualizare

Măsurarea memoriei 5
 (ex. probe de vocabular care presupun generarea unui răspuns) (Burke & Peters,
1986).

Memoria episodică la vârstnici

Deficienţele memoriei asociate vârstei afectează în special componenta
episodică a memoriei, mai puţin afectată fiind memoria semantică (Verhaeghen
şi Salthouse, 1997).

Performanţele vârstnicilor în sarcinile de evaluare a memoriei episodice (ex.

reactualizare liberă, învăţarea listelor, proba reactualizării după amorsă, învăţare
asociativă) sunt cu o abatere standard sub media performanţelor tinerilor
(Salthouse, 1992).

Dificultăţi în encodarea particularităţilor contextului

Dificultăţi în integrarea într-o singură reprezentare mnezică a conţinutului şi

contextului

Duc la greşeli de identificare a sursei memoriei (ex. în cazuri extreme nu

sunt capabili să decidă dacă un eveniment a fost prezentat la televizor/ziar sau
chiar li s a întâmplat în realitate) (West, 1996).

Ineficienţa vârstnicilor de a inhiba informaţii irelevante sarcinii, astfel

favorizând interferenţa cognitivă, ce afectează procesul de encodare şi
integrare la nivel mnezic a contextului conţinutului informaţional (Spencer
& Raz, 1995; Hess, 2005).

Corelaţia dintre vârstă şi memorie episodică variază între 0.19 şi 0.52,

corelaţia negativă însemnând că creşterea vârstei este însoţită de
performanţe din ce în ce mai slabe la astfel de sarcini (Baltes &
Lindenberger, 1997, Bors & Forrin, 1995; Graf & Uttl, 1995).

Proceduri de evaluare ale memoriei

Interviul clinic

Cu pacientul, apartinatorii, alte persoane relevante

Comportamental

Măsurarea memoriei 6
 Scale de evaluare care se centrează pe aspecte ale functionarii mnezice

Teste standardizate

Deficite relaționate cu MSD

Măsurarea memoriei 7
 Deficite relaționate cu ML

Măsurarea memoriei 8
 Observații din timpul evaluării

Evaluarea comportamentală
Scale de tip autoraportare

Scale de tip hetero-raportare

Exemple scale:

Working Memory Rating Scale (WMRS; Alloway, Gathercole&Kirkwood,

2008)

Măsurarea memoriei 9
 Children’s Psychological Processes Scale (CPPS; Dehn 2012).

Children’s Psychological Processes Scale

Evaluarea funcționării cognitive

Pe parcursul vieții noastre funcțiile executive scad

Cu cât le antrenam mai mult, cu atât nivelul va fi mai puțin abrupt cand scad

Măsurarea memoriei 10
 Funcționarea cognitivă: evaluare tulburări

Teste standardizate
Specifice unor procese mnezice
Proba de memorie Rey verbal
Autor: Andre Rey

Scopul testului

ML

Stabilirea volumului memoriei verbale

Calitatea reproducerilor- strategiile utilizate de subiect în encodarea

informaţiei

Implicarea resurselor atenţionale şi de rezistenţă la efort

Instructiune

Îţi voi citi un număr de cuvinte, pe care le vei asculta atent şi când voi termina
de citit îmi vei spune, aşa cum îţi vin în minte, toate cuvintele pe care ţi le

Măsurarea memoriei 11
 aminteşti. Încearcă să ţi aminteşti cât mai multe cuvinte

Un bătrân ţăran cu mustăţi lungi şedea pe o bancă la soare , în grădina sa,

aproape de râul ce curgea printre copaci şi supraveghea gâscanul şi găinile. El
privea un copil care trece pe şosea prin faţa cafenelei de lângă gară
îndreptându se spre şcoală . Elevul îşi uitase mănuşile, şapca , mantaua şi
ghiozdanul dar sufla fără grijă într o trompetă şi fâlfâia un steag. El purta, legată
cu o curea de gât o mic tobă vopsită în culori vii dar nu o putea folosi. din casă
de după perdea rude le şi îndeosebi fratele mai mic îl urmăreau cu atenţie pe
micul toboşar.

Procesele implicate la nivel de:

Input

Percepţia stimulilor verbali

Procesările secvenţiale

Utilizarea unor concepte supraordonate care pot influenţa discriminarea

şi stocarea

Nivelul de adâncime al procesării informaţiei

Elaborare:

Utilizarea unor concepte necesare stocării informaţiei

Stabilirea relaţiei dintre stimuli

Organizarea diferită a stimulilor

Păstrarea stimulilor până la restructurarea lor

Output:

Evocarea verbală a stimulului

Impulsivitate, control

Descrierea probei:

Evaluează memoria de lucru explicită

Alcătuită dintr o serie de 15 cuvinte, respectiv o povestire care include într-o

modalitate cu sens aceste cuvinte

Măsurarea memoriei 12
 Faza de memorare: există 1 liste de cuvinte

Faza de recunoaştere: text scurt

Materialul verbal e de dificultate identică, variantele sunt în scopul

reexaminării

Se desfăşoară în 6 faze:

Fazele I-V- faze de reproducere

Timp de reproducere 1 min (prima fază), 1min30 (următoarele faze)

Faza VI- faza de recunoaştere

pentru comararea capacităţii de reproducere cu cea de recunoaştere

Capacitatea de reproducere

5 faze de reproducere:

Faza I: se citeşte una din listele de cuvinte (se pronunţă clar, pauza de 1
secundă între fiecare cuvânt)

timp de evocare 1 minut

se trasează câte o linie la fiecare 15 sec. (ritmul de reproducere)

Faza a II a : se reciteste lista de cuvinte

instrucţiunea trebuie să fie clară

timp de evocare 1min. 30sec

se comunică nr. anterior de cuvinte reproduse

Faza a III a, faza a IV a, faza a V a- idem faza II

Capacitatea de recunoaştere

Faza a VI a: compararea capacităţ ii de recunoaştere cu cea de reproducere

(se spune “da” la auzul unui cuvânt din fazele anterioare la citirea textului)- nu
există cuv. duble

Măsurarea memoriei 13
 Teste standardizate
Memoria de lucru
Memoria Vizuospaţială
Memoria de lucru- caracteristici
Spatiul de lucru mental

Capacitate limitată

Diferenţe individuale

Componentă esenţială a sistemului cognitiv cu o pondere importanta in

activitate cu implicatii

In domeniul academic

In activitatile zilnice

La locul de munca, etc.

ML & MSD
MSD- Reactualizare

ML Reactualizare + Prelucrare

Modelul memoriei de lucru

Măsurarea memoriei 14
 Phonological loop
1. Implicat in invatarea cititului
Copiii cu dificultati in invatarea cititului au un span al ML redus si au dificultati in
sarcini care fac apel la manipularea informatiei fonologice Ex . se da Stop, se cere
Top).

2. Intelegerea limbajului
Mai ales pentru fraze complexe

“Fetita ia merele ” = OK;

“Cele 2 fete culeg merele galbene din copac ” = Gresit

3. Achizitia vocabularului
Corelatie puternica intre repetarea non-cuvintelor (care incarca puternic bucla
fonologica) şi volumul vocabularului (Gathercole & Baddeley, 1989)

The visuospatial sketch-pad

Codarea spatiala a informatiei

Planificarea si realizarea sarcinilor spatiale

Executivul central
In some ways the central executive functions more like an attentional system than a
memory store”- Baddeley (1997)

Măsurarea memoriei 15
 Evaluarea ML
Structura generala a unei sarcini de măsurare a capacităţii memoriei de lucru:

Să fie o sarcină duală (dual task)

Să presupună derularea simultană a două procese:

de prelucrare informaţională (sarcina secundară) şi

stocare de informaţie (sarcina primară).

Declinul performanţelor constatate în sarcina primară sau secundară

reflectă limitele memorie de lucru (Saito & Miyake, 2004).

Proba de memorie de lucru, Operation Span (OS)

Perechi de afirmaţii aritmetice- cuvânt, organizate în serii a câte 3, 4, .. 7 astfel de
perechi.

Ex. serie cu 3 perechi

8*5 7=32 (A/F)- casă

5*4+5=25 (A/F)- parte

3*2/4+7=16 (A/F)- balon

Reactulizarea cuvintelor prezentate: casă, parte şi balon

Scor se adună şirurile corect reactualizate (ex. reactualizarea şirului de trei =3p)

Stocare verbală: Digit recall

Măsurarea memoriei 16
 Sarcini complexe : Listening recall

Testul de screening MOCA (Montreal

Cognitive Assessment)
Dacă persoanele obțin un scor care trece peste valoarea parg, persoanele
respective au o șansă ridicată de a avea probleme dpdv. neurologic

Ce evaluează?
Domeniul vizual/spațial (numit adesea aria „vizuospațial”

Funcționare executivă

Memorie (imediată, de lucru, pe termen lung, recunoaștere

Măsurarea memoriei 17
 Atenţie și capacitate de concetrare

Abstractizarea

Orientare

Limbaj (ex. fluență verbală)

Abilitatea matematică numerică

MoCA propietăți psihometrice (acuratețe

diagnoctică)+Etalon

Alte instrumente care măsoară memoria

Rey verbal și Rey figură complxă

Scala de memorie din WISC

MMSE (tot pentru evaluarea disfuncțiilor cognitive)

Măsurarea memoriei 18
 TESTUL REY FIGURĂ COMPLEXĂ

Propus de Andre M. Rey- ca metodă de diagnostic diferenţial între deficienţa

mintală constituţională şi deficienţa determinată ca urmare a traumatisme lor
cranio cerebrale (în Archives de Psychologie, articolul Examenul psihologic al
encefalopatiei traumatice)

Prima fază (copiere): modalităţi în care subiectul analizează şi integrează datele

perceptive furnizate

A doua fază (reactualizare): se evaluează ceea ce a fost memorat de subiect în

urma analizei perceptive (datele integrate perceptiv în desen) modul de organizare
perceptivă şi cunoştinţele influenţează reactualizarea

DESCRIEREA PROBEI
Model grafic fără corespondent real, un ansamblu de elemente grafice simple;
nu elementele grafice sunt cele care sunt dificile, ci modul de lor de relaţionare

Figura are la bază un dreptunghi pe baza căruia sunt construite apoi celelalte
elemente

Măsoară:

Capacitatea de organizare perceptivă (analiza şi integrarea datelor

perceptive)- faza de copiere

Memoria de lungă durată în modalitate vizuală- faza de reproducere

Măsurarea memoriei 19
 Materiale necesare:

Figura complexă (stimulul)

2 pagini B5

5-6 creioane colorate

Cronometru

Vârsta de aplicare : 4 ani- adult

Aplicare:

Faza de copiere

Se cere copierea figurii asa cum este ea prezentata

Se utilizeaza creioanele colorate, oferindu se o alta culoare de fiecare data

cand schimba strategia

Se noteaza ordinea culorilor folosite

Se inregistreaza timpul de lucru

Nu este voie sa schimbe pozitia figurii complexe

Faza de reproducere

Dupa trei minute de pauza, in care nu se discuta despre performanta

anterioara

Se realizeaza cu creion grafic

Se cere reproducerea desenului din memorie

Se inregistreaza timpul de lucru

Analiza rezultatelor
Întrebări:

1. Cum este perceput modelul?

Haotic, puzzle, ordonat

Structurarea perceptivă (vârsta perceptivă = corespunde nivelului de

dezvoltare mentală)

Măsurarea memoriei 20
 2. Cum realizează subiectul modelul perceput?

În totalitate, elemente uitate, neglijate sau deformate

Indică potenţialul de atenţie şi analiză perceptivă:

Lacune şi erori- atenţie insuficientă

Deformări- insuficient control vizuo-motor

3. Cum îşi reaminteşte subiectul figura?

Corect, cu lacune, fantezist, îmbogăţit

Exactitatea exprimă capacitatea mnezică vizuală a subiectului (natural şi

brut nu există un efort de memorare voluntară)

Se face în două etape:

1. analiza modului în care subiectul a copiat modelul

2. analiza modului în care subiectul a reprodus din memorie figura complexă

ANALIZA CANTITATIVA
1. FAZA DE COPIERE
Se coteaza realizarea figurii cu ajutorul figurii numerotate (pentru fiecare grup
de elemente):

1 pct sau 0 pct pentru pozitionare

1 pct sau 0 pct pentru corectitudine

0,5 pct pentru recognoscibil (doar in cazul punctarii cu 0 pct. anterior)

Se calculeaza totalul de puncte obtinut

Se realizeaza incadrarea in centil si se noteaza cat de dezvoltata este

capacitatea de organizare perceptiva (conform etalonului)

Se incadreaza in centil timpul de copiere si se noteaza ce fel de timp este

(conform baremului)

Se noteaza ordinea utilizarii culorilor

Măsurarea memoriei 21
 2. FAZA DE REPRODUCERE
Se coteaza respectand regulile de mai sus

Se realizeaza incadrarea in centil si se noteaza cat de dezvoltata este memoria

de lunga durata in modalitate vizuala

Se incadreaza in centil timpul de reproducere si se noteaza ce fel de timp este

(conform baremului)

ANALIZA CALITATIVA
1. FAZA DE COPIERE
se discuta tipul de structurare şi organizare perceptiva (nivelul structurarii
perceptive-“varsta perceptiva”), conform strategiei utilizate la copiere:

utilizarea cadranului central (caracteristic intre 12 ani varsta adulta (56.6%))

detalii înglobate în cadranul central (caracteristic intre 12 ani varsta adulta)

realizarea conturului general al figurii

juxtapunerea detaliilor tip puzzle (caracteristic intre 5 -2 ani, dar si la adulti)

detalii pe un fond confuz (caracteristic la 4 ani) se recunosc doar unele

elemente

reducerea figurii la o schemă familiară (caracteristic la 4 sau 5 ani)

Bizarerii- nici un element nu se recunoaşte

Modul de realizare a figurii potentialul de atentie si analiza perceptiva

Relatia strategie-performanta-timp

Performanţă inferioară- timp superior: neatenţie, dorinţa de a termina

Performanţă inferioară- timp inferior: oboseală, oscilarea atenţiei

Performanţă inferioară- timp normal: posibile probleme de atenţie, distragere

2. FAZA DE REPRODUCERE
Relatia copiere-memorie, in ceea ce priveste strategia utilizata

Măsurarea memoriei 22
 Relatia timp-performanta
ex. interpretare: Utilizarea unei strategii adecvate în faza de copiere a permis o
bună structurare a câmpului perceptiv, exprimată în execuţia tuturor celor 18
elemente. Demersul grafic relevă bune capacităţi de analiză şi sinteză perceptivă,
de relaţionare a elementelor şi integrare în unităţi cu sens. Se remarcă imprecizii în
execuţia itemilor şi poziţionare în raport unii cu alţii.

Testul Benton de Memorie Vizuală (BVRT)

Măsurarea percepției vizuale, a memoriei vizuale și a aptitudinilor de
construcție vizuală

8-14 ani (copii)

15-69 (adulți)

Administrarea A- se vizualizeaza fiecare desen 10 secunde si reproduce imediat

desenul din memorie;

Administrarea B- se vizualizeaza fiecare desen timp de 5 secunde si reproduce

imediat desenul din memorie;

Administrarea C- permite examinatorului sa separe memoria de componentele

perceptual motorii ale sarcinii. În cazul acestui tip de administrare candidatul
reproduce fiecare desen în timp ce desenul ramâne în câmpul sau vizual;

Administrarea D- persoana examinata vizioneaza fiecare desen timp de 10

secunde. Dupa un interval de 15 secunde, respondentul este rugat sa reproduca
desenul din memorie.

BML- Work Memory Battery

Memoria cuvintelor

Memoria cifrelor

Memoria vizuală

Memoria ritmurilor

Memoria secvențelor

Măsurarea memoriei 23
 6-18 ani

Sumarizare
Proceduri de evaluare ale memoriei

Interviul clinic

Cu pacientul, apartinatorii, alte persoane relevante

Comportamental

Scale de evaluare care se centrează pe aspecte ale functionarii mnezice

Teste standardizate pentru functii mnezice specifice

Măsurarea memoriei 24
 Evaluarea atenției
Created @March 23, 2022 12:22 PM

Class Psihodiag

Type Tot

Materials

Reviewed

Data Curs 5- 23.03.2022 Seminar 5- 28.03.2022

Ce este atenția?
“Everyone knows what attention is. It is taking possession of the
mind, in clear and vivid form, of one out of what seems several
simultaneously possible objects or trains of thought. F ocalization,
concentration of consciousness are of its essence. It implies a
withdrawal from some things in order to deal effectively with
others.”– William James , Principles of Psychology, 1890

Acea abilitate cognitivă care ne face să inhibăm anumiți stimuli din mediul cu
care intrăm în contact

📌 Atenția este focalizarea conștientă asupra unui anumit obiect sau idei la
un moment dat ignorând alti stimuli din mediu.

Atenția

involuntară

voluntară

Evaluarea atenției 1
 Caracteristici

Selectivitatea

Mobilitatea

Directionarea

Concentrarea

Intensitatea

Stabilitatea

Durabilitatea

Procesele atenționale
Componente

Selectivitate (selective attention)

capacitatea de a extrage stimulii relevanți pentru o sarcină, respectiv de

a inhiba stimulii irelevanți

Susținerea/concentrarea activității (sustained attention)

Comutarea atenției (divided attention)

capacitate de flexibilitate

Viteza de procesare

Evaluarea atenției 2
 Evaluarea atentiei
Concentrare, stabilitatea

Mobilitatea (flexibilitatea)

Volumul

Distributivitatea

Când este relevantă

Psihologie clinică

Neuropsihologie clinicî

Tulburări clinice

Dificultăți de învățare/academice

Psihologia muncii

permis de conducere

Evaluarea atenției 3
 Modalitati de evaluare
Teste psihologice obiective

Scale psihometrice (autoraportare/hetero-raportare)

Clinic (interviu, observatie)

Experimental

Testarea atenției
După modul în care atenția se manifestă în diferitele tipuri de activități se
testează:

concentrarea atenției

pe un proces precis pentru a-i permite acestuia derularea în condițiile

cele mai favorabile și forma sa cea mai intensă

comutarea atenției

adică cât de repede reușim să facem trecerea de la concentrarea

atenției de pe un stimul pe altul

capacitatea de rezistență

la distragerea prin perturbații

distributivitatea atenției

respectiv menținerea unui spațiu cognitiv liber astfel încât un eveniment

să atingă cea mai mare eficacitate

abilitatea de a procesa mai mulți stimuli concomitent

implică ponderea atențională a stimulilor în raport cu performanța

durata

respectiv cât de mult o persoană reușește să mențină atenția asupra unui

stimul

Pentru ca rezultatul să nu fie mijlocit de alte aptitudini specifice (Ex. inteligența)

și pentru a măsura cât mai pur posibil concentrarea și rezistența la ditragere,

Evaluarea atenției 4
 testele de atenție se bazează pe sarcini simple:

ex. la testele de baraj (baraj litere, baraj figuri- pătrate sau cercuri, sau arcuri de
cercuri etc.) se urmărește viteza de lucru și exactitatea

viteza: câte sarcini a parcurs în unitatea de timp standard

exactitatea: raportul dintre răspunsurile corecte și totalul posibil de

răspunsuri corecte, omisiuni și erori substituite

numărul de răspunsuri corecte este, de regulă, constant

numărul de omisiuni și erori variază în limite destul de mari atunci când

repetăm restul de mai multe ori

Metoda de lucru- lentă sau rapidă- este fluctuantă dar, datorită faptului că
exactitatea nu poate crește cu viteza, crește numărul de erori

📌 CONCLUZIE
Un număr de erori mare semnifică o viteză prea mare în raport cu atenţia
disponibilă şi nu o aptitudine slabă SAU altfel spus, numărul de erori, nu
poate fi singurul indicator atunci cand dorim să evaluăm atenția.

Teste psihologice
Testul Stroop

Trial Making test A și B

Testul de atenție concentrata d2

Testul de atentie distributiva Praga

Testul de atentie Toulouse Pieron

Wisconsin card sorting test (WCST)

Test of every day attention (TEA)

Evaluarea atenției 5
 Testul Stroop
Selectivitate și interferență între procesări

automat

controlat

Automatizare
Proces controlat Proces automat
Necesită atenție Nu necesită atenție

Capacitate limitată Capacitate nelimitată

Mai lent Mai rapid

Necesită efort Fara efort

Conștient In afara constiintei

Controlabil Necontrolabil

Flexibil Inflexibil

Ce măsoară Testul Stroop?

Atenție

Selecția răspunsului (inhibiție)

Flexibilizarea

Evaluarea atenției 6
 Greacă

Dalrymple-Alford & Budayr (1966): Au propus prezentarea & cronometrarea

individuală a stimulilor.

Efecte semantice
Distractori relationati semantic (e.g. sange, cer) vs. neutri (e.g. cana, fruct)

Evaluarea atenției 7
 Interferenta este mai mare cu cat asocierea dintre cuvant si culoare este
mai mare

Cuvintele congruente faciliteaza raspunsul in comparatie cu cuvintele

nerelationate sau cu noncuvintele

Cuvintele din aceeasi categorie interfereaza mai mult

Diferente de vârstă

Explicatii
Automatizare- Automatic word recognition hypothesis

Citirea cuvintelor este automata, numirea culorilor este un proces mai

controlat.

Viteza procesarii

Cuvintele sunt citite mai repede decat sunt numite culorile

Procesarea cuvintelor este mai rapida decat procesarea culorilor

Evaluarea atenției 8
 Modele paralele

Parrallel Distributed Processing

Trial making test A si B

Atentie vizuala

Task switching

Evaluarea atenției 9
 Aplicare

Evaluarea atenției 10
 Cotare

Testul de atentie distributiva Praga

Evaluarea atenției 11
 Elaborat de către Institutul Psihotehnic din Praga

Să caute fiecare numar de pe foaia de raspuns, in tabel si sa noteze in dreptul lui

numarul scris mic aflat in acelasi patratel cu numarul cautat.

Trebuie respectata ordinea numerelor de pe foaia de raspuns.

Proba incepe in momentul in care evaluatorul cere explicit acest lucru.

În pauzele dintre etape subiectul va intoarce paginile cu fata in jos.

Există mai multe versiuni ale testului, utilizând litere sau cifre.

Ce masoara?
distributivitatea atentiei

capacitatea de a raspunde simultan la mai multe cerinte sau sarcini diferite.

mobilitatea atentiei

perseverenta in sarcina

rezistenta la oboseala

Evaluarea atenției 12
 Administrare
Individual și în grup

Copii începand de la varsta de 13 ani ) și adulți

Timpul- depinde de forma de administrare

20 minute versiunea cu cifre, 24 minute versiunea cu litere

Se utilizează foaia cu stimuli și foaia de răspuns

Cum se aplica? Instructiuni:

Test creion-hartie

3 etape a cate 4 minute, cu o pauza de 1 minut dupa fiecare etapa

Subiectii primesc 2 foi:

o foaie de raspuns, care contine 4 coloane a cate 25 de numere, distribuite

aleator

o foaie care contine un tabel format din 100 de patratele, in fiecare fiind
notate 2 numere, unul scris mare si ingrosat, iar celalalt scris mic

Vă rugăm să găsiți în partea stângă a dumneavoastră o foaie pe care este

reprezentat un pătrat mare împărțit în mai multe pătrate mici. Vă rugăm să observați
că fiecare pătrat mic are câte două numere, unul mare (scris îngroșat) și unul scris
cu carcatere mai mici. Acum vă rugăm să vă îndreptați atenția către cea de a doua
foaie care este în partea dreaptă a dumneavoastră. Aceasta are mai multe coloane
4 și în fiecare coloană sunt scrise nişte numere iar în dreptul fiecăruia aflându se un
loc liber. Sarcina dumneavoastră este să priviți primul număr din prima coloana a
paginii din dreapta, cautându-l printre numerele cu caractere groase care se află pe
pagina din stânga. Când îl identificaţi, observaţi numărul scris cu carcatere mai mici.
Acest număr îl veţi nota in spaţiul liber din prima coloana, in dreptul numărului pe
care l aţi căutat. Apoi se trece la al doilea număr pe care, de asemenea,il veţi căuta
printre numerele de pe pagina stânga si veţi trece numărul care îl insoteste in locul
liber din dreptul lui si aşa mai departe.

Fiecare etapă durează 4 minute cu câte o pauză de 1 minut după fiecare etapă.

Evaluarea atenției 13
 Cotarea
Pasul 1: Se calculează scorurile pentru fiecare etapă evidențiind scăderea sau
mărirea randamentului obținut.

Pasul 2: Se calculează punctajul total și se determină randamentul total prin

raportare la etalon.

Domenii de aplicare
Psihologia muncii

Psihologia sportului

Psihologia transporturilor

Evaluarea atenției 14
 Tipuri de randament:
Randament ascendent

Randament constant

Randament descendent

Randament fluctuant

Interpretarea rezultatelor
Randament ascendent

ex. 3 5 7

performanţa slabă obţinută în prima etapă semnifică carenţa iniţială in

mobilizarea resurselor în rezolvarea sarcinii

Randamentul constant

randament constant bun (de ex. 7 8 9)

Evaluarea atenției 15
 constant mediu (de ex. 5 4 6)

constant slab (de ex. 2 1 3)

Randament descendent

(de ex. 7 4 2) este un simptom al rezistenţei scăzute la oboseala psihică;

Randament fluctuant

(de ex. 2 7 3 sau 6 2 7) denotă oscilaţii marcante ale atenţiei distributive şi

ale rezistenţei psihice

Aspecte critice
Utilizare: in selectie si/sau evaluare (pompieri, militari, sportivi, conducatori auto)

Suport empiric

TESTUL DE ATENŢIE CONCENTRATĂ

TOULOUSE PIERON
Scopul: testarea capacităţii de concentrare a atenţiei

Descriere

Test creion hârtie

Cuprinde o coală cu datele de identificare şi exemplificarea modului de

lucru

Coală cu itemii (şiruri de pătrăţele cu codiţele în diferite direcţii)

Aplicare: în general, în grup

Modalitate de realizare:

Se taie pătrăţelele care au codiţe ca în pătratele stimul

Durata 5 minute

Se încercuieşte pătratul la care s a ajuns, indiferent dacă trebuie sau nu barat

Evaluarea atenției 16
 Cotarea:

Poate fi mult uşurată dacă se utilizează grile de corectare, una pentru

întrebările corecte şi pentru omisiuni, cealaltă pentru semnele greşit barate

Se notează: omisiunile, greşelile, răspunsuri corecte, precizie

Total corecte = aspectul cantitativ al atenţiei, determinat mai ales de viteza de

lucru a subiectului

Precizia rezultatelor (P) = aspectul calitativ al atenţiei concentrate

Rezultatele brute astfel obţinute se raportează la rezultatele medii (etaloane) ale

subiecţilor de aceeaşi vârstă, profesiune

Raportare la etalon:

Stanina 1,2 2, 3: capacitate slaba de concentrare a atentiei

Stanina 4, 5, 6: capacitate medie de concentrare a atentiei

Stanina 7, 8, 9: capacitate buna de concentrare a atentiei

Wisconsin Test Card

Masura a flexibilitatii cognitive

Baterii de teste
Test of Everyday Attention (TEA)

Testul de atenție d2
Rolf Brickenkamp

Publicat prima dată în 1962

Evaluarea atenției 17
 Ediția a IX-a publicată în 2002

Este un test care își propune să măsoare concentrarea atențională relaționată cu

stimularea vizuală

atenția selectivă

capacitatea de concentrare

Cum se exprimă conceptele măsurate?

1. viteza și cantitatea

numărul de stimuli prelucrați într-o anumită unitate de timp

2. calitatea performanței

nivelul de precizie și exactitatea prelucrării

3. relația dintre viteza și precizia performanței

permite observarea unor elemente aparte ale comportamentului de lucru,

ca și exemplu agitația inițială, instabilitatea, eficiența inhibiției, oboseala
etc.

4. concentrarea

se datorează coordonării individulale a instinctele de impuls și de control.

Domenii de aplicare
Psihologie clinică

Neurpsihologie clinică

Psihologie educațională

Consiliere vocațională

Psihologia muncii

Psihologia sportului

Psihologia transporturilor

Cercetare

Evaluarea atenției 18
 Administrare
individual și în grup

copii (începand de la varsta de 11 ani) și adulți

timpul- depinde de forma de administrare .

se utilizează un formular de testare si 2 creioane , fără radieră

instrucțiuni specifice

Instructiuni specifice* si procedura de aplicare

Evaluarea atenției 19
Evaluarea atenției 20
 Versiuni adiacente

Evaluarea atenției 21
 Sumarizarea (celor mai importante
instrucțiuni )
1. Informații despre scopul testării, evaluare performanței de concentrare la toate
versiunile

2. Prezentarea clara a sarcinii, marcarea oricărui d cu două liniuțe pentru vresiunile

A, B si C

3. Verificarea înțelegerii instrucțiunilor de către respondenți (important pentru toate

variantele)

4. Atenționarea asupra timpului de lucru pentru fiecare rand pentru versiunea

standard și versiunea de cercetare D timpul de 20 sec; pentru versiunea A
timpul de 15 secunde în versiunile B și C nu avem secționarea timpului

5. Se prezintă cât mai clar instrucțiunea „lucrați cât mai repede dar fără greșeli”

6. Înstrucțiuni suplimentare pentru evitarea greșelilor (doar pentru varianta C)

Evaluarea atenției 22
 Cotare
NT= variabilă cantitativă a performanței care descrie numărul total al semnelor
prelucrate (parcurse) indiferent dacă ele sunt relevante sau nu

Aceasta valoare are o distribuție normală și este un criteriu relevant pentru

ritmul de lucru al persoanei evaluate

E = valoare bruta a erorilor. Ele pot fi:

E1- erori de omitere

E2- erori de substitutie

E%= procentul de erori ca și indicator calitativ al performanței se refera la

frecvența erorilor din cadrul părților prelucrate ale testului

Cu cât frecventa este mai scazută cu atat performanța, precizia și atenția

sunt mai ridicate

Consistența internă scazută poate fi îmbunătățită prin retestare daca este

cazul

RF= rata fluctuației sau varianța, exprimată prin diferența dintre performanta
partiala maxima si minima.

Acest indicator ofera un indiciu despre consistenta ritmului de lucru pe

parcursul testarii

Varianta nu este distribuita normal si face parte dintre indicatorii mai putini
fideli

NT-E = indicator al performanței globale

Are o distribuție normală, o fidelitate crescuta și corelează puternic cu CC

CC = indicator al capacității de concentrare fiind rezistent la distorsiune

Sindromul O = indicator al comportamentelor necorespunzatoare raportat la

instrucțiuni

Evaluarea atenției 23
 Calcularea valorilor brute
1. Calcularea valorilor brute NT (ritmul de lucru)- se insumeaza totalul de stimuli
parcursi pentru fiecare rand

Dupa aceea se insumeaza, obtinandu se valoarea totala

2. Calcularea valorilor brute a erorilor:

Eroarea de tip E1- se insumeaza cate valori “d” cu 2 liniute dintre stimulii
parcursi au fost omise

Eroarea de tip E2- se insumeaza cate valori “d” cu 2 liniute dintre stimulii
parcursi au fost substituite

Numarul total de erori- se insumeaza E1 + E2

Distributia erorilor- se insumeaza erorile primelor 7 randuri si a ultimelor 7

randuri (se completeaza pe pagina1)

Analiza tipurilor de erori eroarea de substituire dubla (simboluri irelevante

se deosebesc de stimuli relevanti prin doua aspecte litera si numar de
liniute ).

Calcularea procentului de erori

Calcularea valorii performantei globale

NT-E

Calcularea performantei de concentrare

CC = itemii corecti * E2 (erori de substitutie)
* itemi corecti = se insumeaza cati dintre itemii parcursi pe fiecare rand “d “cu
doua liniute sunt marcati

Stabilirea curbei de lucru se obtine prin succesiunea cantitatii informationale

prelucrate in fiecare sir de itemi

Evaluarea atenției 24
 Pentru evidentierea ritmului si a performantei se unesc ultimele simboluri marcate
formandu se o diagrama din linii

Etalon simplificat (20-39 ani)

Atentia si sofatul
Epilepsia

Tulburari de somn

Narcolepsia

Apneea in somn

Tulburari neurologice

Varsta a treia

Evaluarea clinica a atentiei

Scale/ chestionare

Evaluarea atenției 25
 Interviu clinic

Structurat

Liber

Observatia comportamentala

Evaluarea atenției 26
 Inteligența
Created @March 30, 2022 2:00 PM

Class Psihodiag

Type Tot

Materials

Reviewed

Data Curs 6- 30.03.2022 Seminar 6- 04.04.2022

Definiții ale inteligenței

aptitudine generală

rapiditatea procesării informației

aptitudine de învățare

capacitate de a rezolva probleme

gândire abstractă

inteligența este asociată proceselor cognitive formale

este considerată un prototip pt ceea ce numim inteligență

utilizarea de resurse minime

adaptare la mediu

raționament verbal și non-verbal

cunoștințe dobândite

memorie

ML este un indicator important pentru inteligență

capacitatea de a învăța lucruri noi

Inteligența 1
 Definiții (istoric)
Binet Simon (1905): aptitudinea de a judeca bine, de a inţelege bine, de a
raţiona bine.

Spearman (1904, 1923): o aptitudine generală care presupune, in esenţă,

educaţia relaţiilor şi corelaţiilor.

Terman (1916): capacitatea de a forma concepte şi de a inţelege semnificaţia

lor.

Pintner (1921): aptitudinea individului de a se adapta adecvat la situatiile relativ

noi de viaţă.

Thorndike (1921): calitatea unor răspunsuri noi din punctul de vedere al

adevărului sau faptelor.

Freeman (1921): capacitatea de discriminare senzorială, de recunoaştere

perceptivă, flexibilitatea de realizare a asociaţiilor, rapiditate în oferirea de
soluţii.

Woodrow (1921): capacitatea de a achiziţiona noi aptitudini

Dearborn (1921): capacitatea de a învăţa şi de a profita din experienţa

anterioară.

S.S Colvin (1921): aptitudinea de a te adapta la mediu

Definiții
Wechsler (1939): capacitatea individului de a acţiona eficient, de a gândi raţional
şi de a se confrunta adaptativ la mediu

Piaget (1972): un termen generic care sa indice formele superioare ale

organizării sau echilibrului structurii cognitive utilizata la adaptarea la mediul
fizic si social

Sternberg (1985, 1986): capacitatea de automatizare a procesării informaţiei şi

de a emite un comportament adecvat contextual in răspunsul la situaţii noi;
inteligenţa include, de asemenea, metacomponente, componente de
performanţă şi componente de achiziţionare de cunoştinte.

Inteligența 2
 Eysenck (1986): transmiterea "error free" a informatiei prin cortex.

Gardner (1986): aptitudinea sau deprinderea de a rezolva probleme care sunt

de valoare in diferite structuri culturale.

Definiție de lucru

🗣 Inteligence...involves the ability to reason, plan, solve problems, think

abstractly, comprehend complex ideas, learn quickly and learn from
experience. It is not merely book learning, a narrow academic skill, or test
taking smarts. Rather it reflects a broader and deeper capability for
comprehending our surroundings ——“catching on,” “making sense” of
things, or “figuring out what to do. (p. 13)

Clasificarea CI
Măsurat prin teste CI (IQ) are media 100 și ab. std. 15

Supradotat intelectual (>130)

Deficiență mentală (<70)

Ușoară: 50-70 (85% din DM)

Moderată: 35-50

Severă: 20-35; pot învăța să citească câteva cuvinte și să citească

Profund: <20-25; necesită supraveghere și internare permanentă în locații

speciale

Testele de inteligență sunt mai puțin fidele

În afară de acest nivel mental trebuie să măsurăm și funcționalitatea

Evaluarea corectă a funcționalității- prin ea se stabilește gradul de afectare

Inteligența 3
 De ce este utilă operarea cu conceptul de
„inteligență”?
Ce prezice un scor IQ mare?

Este inteligența universală? În ce măsură diferite culturi valorizează un anumit tip

de inteligență?

Este IQ modificabil?

Ce prezice un scor IQ mare?

Predicția- scop al psihologiei ca știință

1921- Dr. Lewis M. Terman- de la Universitatea Stanford inițiază studiul Genetic

Studies of Genius

Identifica 1521 de copii din scolile din California care aveau un scor IQ de 135
sau mai mare la testul adaptat de el in SUA (testul Stanford Binet)

“Geniile lui Terman”

Evaluati periodic la diferite niveluri

Studiul lui Terman- Rezultate

1925- încă înainte de a termina înrolarea în studiu publică The Mental and Psyhical
Traits of a Thousand Gifted Children:

„bright people are normal people”

Performanțele remarcabile în anumite domenii și obișnuite în altele

Copiii cu IQ ridicat

performanță școlară și numărul de ani de școală

2 treimi dintre copii au absolvit facultatea

o rată de 10 ori mai mare pentru timpul respectiv

performanțe academice foarte bune

Inteligența 4
 Cel puțin un sfert dintre elevii supradotați au avut un părinte care a absolvit
colegiul

În medie, părinții copiilor supradotați au avut un nivel de școlarizare dublu

decât cel al adulților tipici

Aveau venituri mai mari decât media- în 1954- salariul era de $5.800 (mediana), iar
subiectii lui Terman castigau $10,556.

Femeile din studiu aveau mai putini copii decat media si deveneau mame mai tarziu

Nici unul ditnre copiii selectați în studiu nu a primit premiul Nobel

William Shockey și Luis Alvarez (Premiul Nobel în fizică) au fost evaluați însă au
fost excluși din studiu

Rezultate obișnuite în domenii ca:

sănătatea mentală, numărul de sinucideri, rata alcoolismului, stabilitatea

în cuplu și rata divorțului

Profesia

Regretele

Regretele geniilor lui Terman

Oamenii cu nivel intelectual ridicat au rezultate scolare mai bune si au un
număr de ani de scoală semnificativ mai mare

Participanții au spus că i-a ajutat mult că au știut că fac parte din studiul lui Terman

Succesul în viață și IQ
Index al abilității mintale generale (IQ) ca predictor pentru criteriile succesului
în viață

Educație și dezvoltarea cognitivă

Testele de inteligență au fost de la început construite cu scopul de a prezice

performanțele școlare (0.4-0.5)- moderatori- corelația este mai mare când se
utilizează ca indicatori ai performantelor școlare ca un scor compozit

Inteligența 5
 IQ explică 25% din varianța performanței școlare- factori individuali, de meidu,
autoeficacitate (Bandura, 1996), așteptările părinților, motivația, competențe ca și
perseverență, incredere, reziliență

Este inteligența universală?

Diferite culturi valorizează un anumit tip de inteligență- nu poate fi înțeleasă
fără contextul cultural

America de nord și Europa IQ corelează cu succesul școlar

Brazilia, Kenya (Sternberg, 2001)

Kenya
Triburile Lue din Kenya rurală

rieko, similar cu ideea de inteligență academică & deprinderi specifice

luoro, abilități sociale (respect, responsabilitate)

paro, gândire practică

winjo, înțelegere

Este IQ modificabil?
Studiile de adopție- Iran (Dennis, 1973), România (Rutter, 1996)

cu cât un copil era adoptat mai repede, si perioada de afectare de mediu era
mai scurtă, cu atat efectul la o vârsta de 6 ani sau adolescență în ceea ce
privește dezvoltarea cognitivă era mai scăzută

coeficientul de inteligență nu este stabil la vârste timpurii (2-2,6 ani)

pana la acea vârtă nu ai ce norme cognitive să măsori

până la 2 ani jumătate măsurăm dezvoltarea

Studiile de intervenție- IQ este relativ stabil în cadrul unei generații

Inteligența 6
 intervențiile timpurii (primii ani de viață) pot avea efecte dacă sunt susținute
și dacă sunt complexe

ex. Head Start Project, Abecedarian Project

Efectul asupra IQ este minim pe termen lung

Factori: timpul (perioade critice), intensitatea, orientate spre invatare (nu

doar joc)

sunt studii care au luat mame singure/care erau în situații de risc și au plasat
acei copii de grijă accelerată (pe o perioadă de 2 ani)

Inteligența 7
 Efectul Flynn

🗣 Modificarea nivelului cognitiv între generații.

Efectul “Flynn” James Flynn (1984)- IQ creşte inter generaţie ––(15 puncte intre
1932 si 1978)

Documentat la 25 de teste în 15 țări

o creștere mai mare pentru testele non-verbale

efectul mai mare se regăsește la partea de jos a distribuției IQ

Generațiile actuale sunt mai inteligente decât generația părinților noștri la

vârsta noastră

Ipoteze
Speranța de viață s-a dublat din anul 1901 până în prezent

Inteligența 8
 Nutriție & sănătate

oamenii s-au hrănit și îngrijit mai bine

Sistemul educațional

Efectul Flynn și inversul său au cauze de mediu

Ce este efectul Flynn?

Herrnstein & Murray (1994)- The Bell Curve

James Flynn (1984)

Creșteri de-a lungul timpului la scorurile testelor de inteligență:

Intergenerational

15 puncte/generatie

în funcție de testul aplicat

țara unde s-a aplicat (Flynn,1984)

Creșteri pe zona de abilități non-verbale > cele verbale

Ce înseamnă că acest coeficient IQ crește și

cât?
Rezultate mixte (în funcție de țară), in medie 3 procente la fiecare generatie

Diferențe mai vizibile în funcție de tipul de test utilizat (masoara inteligența

fluidă/cristalizată)

Teste care măsoară inteligența fluidă:

Raven, Matricea norvegiană, Testul Formelor-versiunea belgiana, Jenkins

test, etc.

Inteligența 9
 Teste care măsoară inteligența cristalizată:

Wechsler-Binet ori testele care masoara abilitatile verbale.

Unele dintre aceste teste masoara abilitatea de a rezolva probleme insa

altele masoara informatia dobandită din mediu

Massive IQ Gains in 14 Nations: What IQ Tests Really

Measure
Analiza:

Date din 14 țări (anii 50, post-50)

3 tipuri de teste: Raven, Wechsler, teste slab verbale

5 pct.-25 pct. de puncte într-o generație la toate testele, medie: 15 pct/generatie

Creștere pregnantă la nivelul inteligenței fluide/ teste culturally reduced tests

(Matrici Progresive Raven – elemente generale ce nu pot fi învățate)

Inteligența 10
 1. Conținutul învățat a inhibat, nu a promovat creșteri în scorul IQ
Faptul că avem scoruri mai mari azi (cunoștințe generale), nu înseamnă că suntem
și mai inteligenți

Wechsler – subtest specific (aritmetică,etc) + rezolvare probleme

Necesită cunoștințe specifice

Raven – analiză rezolvare probleme

Creștere în abilitatea de rezolvare probleme, nu în conținutul învățat

2. Câștigurile în scorurile IQ persită până la maturitate (Belgia,

Olanda, Norvegia și posibil în Franța, Marea Britanie, US)
Vârful potențialului – scor IQ - la o vârtstă tânără? => NU!

Creșterile persistă la testul Wechsler-Binet (inteligența cristalizată)

Vârsta
Efectul Flynn variază în funcție de vârstă și poate fi identificat la orice vârstă (Ceci
& Williams, 2016)

Creșteri considerabile pt adulți, nu pentru copii (Inteligența fluidă) – (Pietschnig,

Voracek, 2015)

Efectul Flynn este invers proportional cu vârsta, de ce? Nu există legătură între
școlarizare și efectul flynn? (Wheeler 1942)

Inteligența 11
 Rasa și diferențele de IQ
”Negrii versus Albii”

Avantajul de a fi ”alb”

Avantajul se regăsește în cazul adulților

15 puncte diferență

Diferențele între copii negrii și albi reduse

Ce face diferența?

Accesul egal la educație

Economic au aceleași oportunități

Mediul mai favorabil

Posibile explicații ale efectului Flynn

Flynn a încercat sa ofere 3 explicații pentru acest efect observat:

1. Este un artefact

2. Testele nu măsoara ceea ce trebuie să măsoare

3. Inteligența crește cu adevărat

Supoziții inițiale (1887): Având în vedere că efectul este observat și pe testele

care măsoară inteligența fluidă, acest efect chiar există.

Supoziții ulterioare (1994 & 1999): Este posibil ca unii factori de mediu să
favorizeze creșterea

Orientați spre gândire abstractă, logică și ipotetică vs ancorarea în concret

Ce legătură există între un cățel și un iepure? (mamifere vs cățelul prădător)

Avansarea tehnologică/modernismul/meritocrația (tranziție culturală de la pre-

științific -știință)

Mediu/Genetic/Probleme cu măsurătorile

Inteligența 12
 Factori de mediu
(Mingroni, 2007)

nutriția

starea de sănătate

(Russell, 2007)

accesul la educație

(Lynn, 1998)

creșterea numărului de ore de matematică în școală

(Williams, 1998)

cunoștințele procedurale

habituarea

condițiile de trai

urbanizarea

nivelul de educație al părinților

stilul de parenting

mărimea familiei

Factori genetici
Heterosis

urmașii unor adulți care provin din subpopulații diferite din punct de vedere
genetic prezintă o creștere a IQ-ului puțin peste media din populație
(Mingroni, 2007)

este dificilă stabilirea unei legături de tip cauză - efect între bagajul genetic și
nivelul de inteligență (Mingroni, 2007)

Inteligența 13
 Implicații
”Were we getting that much smarter or were our ancestors mentally retarded?”
(Flynn, 2013)

Dizabilitate mentală - Unul dintre criterii e IQ-ul (DSM V, 2013)

Pedeapsa capitala – Dizabilitate – Scor IQ (80+ prizionieri salvați de la moarte)

Scoală specială - Kanaya et al., 2003b – copii testați cu WISC vs WISC-R

(scadere de 5.6 pct.)

Utilizarea normelor ”învechite” poate duce la lipsa identificării persoanelor cu nevoi

speciale și implicit la privarea de educație necesară acestora.

Declin al scorului IQ? Flynn negativ

Numărul mare de imigranți non-Europeni ? – nu se susțin

Sex-ratio: diferențe femei/bărbați (studii multe pe bărbați) – puțin probabil

Fertilitatea disgenică - asocierea negativă dintre inteligență și numărul de copii

(Dutton & Lynn, 2013; 2015).

Vârsta când devenim părinți? – corelație negativă cu IQ*

Studii pe populații mici

Concluzii
1. Efectul Flynn constant (creștere în medie cu 0.3/an)

2. Creșterea scorului IQ cu 0.3/an s-a observat atat în extreme cât și în media

distribuției scorurilor IQ

3. Scorul IQ nu măsoară inteligența înnăscută ci mai degrabă achivemant

(dobândită).

4. Scorul IQ trebuie privit critic – stabilitatea nu implică lipsa schimbării (mediul

familiai, de muncă, stil parental, schimbări ale sistemului educațional, etc.)

5. Atenție la ce fel de teste și norme folosim!

6. Există diferite cauze ce susțin atât Creșterea/Declinul (platoul) Efectului Flynn.

Inteligența 14
 Concluzii
Definire

Studiu lognitudinal

Modificabilitate

Inteligența 15
 Inteligența generală- „General
cognitive ability” (utilitatea
predictorilor cognitivi în
domeniul educațional, al muncii
și social)
Created @April 6, 2022 2:09 PM

Class Psihodiag

Type Curs

Materials

Reviewed

Data Curs 7- 06.04.2022

Inteligenta generala (General cognitive

ability)
Academic

Muncii

Succesului in viata & Calității vieții

Predictor al performantei academice

Studiu longitudinal (N=70.000+)- 5 ani- UK

Inteligenta generala măsurată la 11 ani si performanta educationala la 16 ani

The Cognitive Abilities Test (CAT)

Inteligența generală- „General cognitive ability” (utilitatea predictorilor cognitivi în domeniul educațional, al muncii și 1
social)
 baterie complexă de teste

editia a doua

a masurat inteligenta generala si 3 componente (numeric, verbal si non

verbal)

calcul + raționament verbal și nonverbal

Performanța educatională pentru 25 de continuturi școlare la 16 ani

Eșantionul extins și reprezentativ

Bateria de testare cognitivă complexă 10 subteste

Timpul testării a fost optim: la începutul învățământului secundar când încă nu

există o predare specifică

Design longitudinal

Teste educaționale standardizate

Asocierea dintre academic (F2) si

cognitiv(F1)

Varianța din performanța educațională este 0.86 etc.

Inteligența generală- „General cognitive ability” (utilitatea predictorilor cognitivi în domeniul educațional, al muncii și 2
social)
 Varianța educatională explicată de abilitatea cognitivă generală

Predictor al perf. acad.- concluzii

Factorul inteligentei generale (g) masurat la vârsta de 11 ani corelează (0,81) cu
examenele școlare naționale evaluate la vârsta de 16 ani.

Diferențe substanțiale pe conținuturi școlare

Factorul verbal are efect semnficativ doar în cazul continuturilor educationale

verbale cu un maxim de 7% varianță

Fete> băieti doar la factorul educațional (fără fizică)

Predictor al performanţei în muncă

Cât de utile ne sunt testele de abilități cognitive când vrem să prezicem
performanța în muncă

GMA= General mental ability

Relația dintre interesul față de un domeniu profesional și performanța în lucru

Aceste interese vocationale sunt predictive pentru alegerea unui domeniu însa
nu sunt deloc relevante pentru promovarea în acel domeniu (trainingurile etc sunt
mai importante decât abilitățile cognitive în promovare)

Predictori ai performanţei în muncă:

Inteligența generală- „General cognitive ability” (utilitatea predictorilor cognitivi în domeniul educațional, al muncii și 3
social)
 Scor compozit la testele cognitive- 0,53 (0,27-0,61)

Teste situaţionale- 0,44

Studiul informaţiilor biografice- 0,37

Recomandările- 0,26

Experienţa- 0,18

Interviul- 0,14

Interesele- 0,1

Vârsta- 0,01

Grafologia- 0,02

Evaluarea nu se face pe rezultatele la un test de inteligenta ci pe rezultatele la un

test din domeniul muncii

De ce aceste valori?

testele de aptitudini cognitive sunt aplicabile într-un domeniu larg de meserii

(IQ prezice între 4-30% din perf. în muncă)

Interesul nu este un predictor pentru performanță ci pentru motivație

GMAs şi trainingul/învăţarea
Cei care au un nivel intelectual ridicat au rezultate mai bune în programele de
training

De ce?
Abilităţile cognitive sunt implicate în
orice tip de activitate

Abilitățile cognitive= cunoștințe

Abilitățile cognitive= învățare

mai rapidă și eficientă

Inteligența generală- „General cognitive ability” (utilitatea predictorilor cognitivi în domeniul educațional, al muncii și 4
social)
 cunoștințele mediază relația
dintre abilitatile cognitive
generale și performața în
muncă

Orientarea spre proces

Importanta cunostintelor & trainigului

Efectul “Matei” în organizarea resurselor în organizaţii

Inteligența generală- „General cognitive ability” (utilitatea predictorilor cognitivi în domeniul educațional, al muncii și 5
social)
 Pilda talanţilor- Pentru că celui ce are i se va da, şi va avea de prisos; dar de
la cel ce n are se va lua şi ce are!

Efect pozitiv indirect

Succesul în viaţă şi abilităţile cognitive

Index al abilităţii mintale generale (IQ) ca predictor pentru criteriile succesului
în viaţă

Predictori ai:

1. Performanţei academice şcolare- moderatori- corelaţia este mai mare când

se utilizează ca indicatori ai perf. şcolare un scor compozit

2. Performanţei în muncă

3. Longevităţii

Linda S. Gottfredson & Ian J. Deary, 2004

Dacă inteligenţa (GMS) este cel mai bun predictor al performanţei în muncă, ar
putea fi şi un predictor ar longevităţii

Inteligența generală- „General cognitive ability” (utilitatea predictorilor cognitivi în domeniul educațional, al muncii și 6
social)
 After examining the IQ data of the Scottish population in 1932 and correlating them
with follow up studies 65 years later, both researchers claimed that children who
scored in the top 50% of the population for intelligence ... were more than twice as
likely to survive
into their late sixties than those who scored in the bottom half.

De ce?
Inteligenţa este asociată cu locuri de muncă mai bune şi cu venituri mai mari

Oamenii inteligenţi adoptă mai frecvent un stil de viată sănătos

Atât la nivel de prevenţie cât şi de intervenţie

Scorurile IQ pot să indice probleme de dezvoltare prenatală

Scorul IQ este un indicator al integrităţii organismului

Genetic si IQ
Eritabilitatea IQ 0.7-0.8 (studiile pe gemeni), 70-80% din variabilitatea IQ este
explicata de gene

Gemenii monozigoti crescuți separat au un CI mai similar decat gemenii dizigoti

crescuti impreuna si mai mare decat fratii adoptivi

Eritabilitatea IQ este mai scazuta la copii comparativ cu vârsta adultă

Mediu si IQ
Factori biologici din mediu

Malnutritia (perioada prenatala si primii 2 ani)

Expunerea la toxine

Factori socioculturali

Familia, nivelul de educatie al parintilor, practicile parentale de acasa

Evenimente negative de viata

Inteligența generală- „General cognitive ability” (utilitatea predictorilor cognitivi în domeniul educațional, al muncii și 7
social)
 Ordinea nasterii- de ce 80% din studenții de la Harvard sunt primii în ordinea
nașterii?

Gene si mediu si IQ
Eritabilitatea la 80% din din variata IQ

Mediu

social (familie, peers, scoala) sau

non-social (nutritie, poluare, boli).

Faptul ca o tulburare este determinata de gene nu insemna ca ea nu poate fi

influentata si de mediu (ex.Pheylketonuria)

Inteligența generală- „General cognitive ability” (utilitatea predictorilor cognitivi în domeniul educațional, al muncii și 8
social)
 Abilități cognitive și Trăsături de
Personalitate
Created @April 11, 2022 2:08 PM

Class Psihodiag

Type Seminar

Materials

Reviewed

Data Seminar 7- 11.04.2022

Este inteligența un domeniu al personalității?

Care este utilitatea studierii legăturii dintre personalități și

inteligența?

Personality is an individual’s unique variation on the general

evolutionary design for human nature, expressed as a developing
pattern of dispositional traits, characteristic adaptations, and
integrative life stories, complexly and differentially situated in
culture.

Abilități cognitive și Trăsături de Personalitate 1

 Personalitate- BIG 5

Abilități cognitive
Abilitățile cognitive

totalitatea mecanismelor de procesare informațională

„potențial de a performa o sarcină”

Abilități cognitive și Trăsături de Personalitate 2

 abilitățile pe care le folosim în rezolvarea de probleme

🗣 Abilitățile cognitive sunt implicate în sarcini/activități care necesită

prelucrarea mentală a informațiilor.

Ce abilități cognitive sunt implicate în rezolvarea unei probleme de matematică?

Dar atunci când alegi ce să mănânci?

Inteligență Versus Personalitate

Inteligență Personalitate
Trăsături cognitive Trăsături non-cognitive

Măsurători- teste pentru abilități Chestionare

Performanță maximă Comportament tipic

Cele două constructe sunt dpdv conceptual diferit, se măsoară diferit

g și Big Five
g corelează pozitiv cu factorul Deschidere (0)- r=.33 (semnificativă)

g corelează (mică) pozitiv cu Extraversiunea (E)- r=.08

g corelează negativ cu Neuroticismul (N)- r=-.15

corelații pozitive dar neglijabile cu Conștiinciozitatea (C) și Agreabilitatea (A)

🗣 Personalitatea explică mai degrabă varianța la nivelul inteligenței

cristalizate, decât inteligenței fluide.
Explicație: „investment theory”

Abilități cognitive și Trăsături de Personalitate 3

 Rezultate studiu
1. Corelație pozitivă

stabilitate EM – AC (verbale/numerice)

deschidere (O),– AC (corelații slabe)

2. Corelație negativă

Conștiinciozitate – AC

3. Stabilitatea Emoțională și C. aduc putere explicativă, peste nivelul de educație în

prezicerea AC.

4. O. interacționează cu nivelul de educație, dar nu peste nivelul de educație

(persoanele lipsite de educație beneficiază de O crescut)

Ce legătură există între Personalitate și

abilități cognitive/inteligență?
Concluzii 1
1. Inteligența și personalitatea- constructe diferite?- debate continuu

2. Ce legătură există

3. Există o corelație pozitivă și semnificativă între:

Deschiderea (O) și factorul g (abilități cognitive generale) și inteligența fluidă

Stabilitatea emotională (N) și inteligența cristalizată (în special) și abilitățile

verbale (specific)

Extraversiunea și factorul g (abiliăți cognitive generale) și Inteligența fluidă și

cristalizată

Toate aceste corelații sunt semnificative, dar slabe!!!

4. Există o corelație negativă și semnificativă între:

Conștiinciozitate și inteligneța cristalizată (corelații slabe)

Abilități cognitive și Trăsături de Personalitate 4

 5. Personalitatea explică mai degrabă varianța la nivelul inteligenței cristalizată,
decât la nivelul inteligenței fluide.

Metaanaliză

conștiinciozitatea și openesul corelează cu performanța academică

Nivelul academic- moderator?

Abilități cognitive și Trăsături de Personalitate 5

 Relația se întâmplă datorită mediatorului

Vârsta- moderator?
Este un moderator seminificativ

Concluzie 2
1. Performanța academică corelează semnificativ: O, A, C

2. Corelația dintre C și Performanța academică, independentă de inteligență

3. C este cel mai puternic predictor al performanței academice (Muncă).

4. Moderatori semnificativi identificați ai relației Personalitate-Performanță

Academică:

Nivelul academic

Vârsta

Nivel Academic x Vârstă

Abilități cognitive Personalitate

Copilăria timpurie- AC inițial prezic Trăsăturile măsurate în copilăria
SLAB AC ulterioare timpurie – prezic personalitatea
ulterioară
Prima decadă creștere stabilitatea
dramatic a AC

Abilități cognitive și Trăsături de Personalitate 6

 Adolescență – stabilitatea persistă pe Coeficientul de stabilitate a P. la
parcursul vieții jumătatea vieții de adult în creștere
(.3-.7)

Primele 3 decade creștere a

stabilității P.

Concluzii II
1. AC și P sunt parțial moștenite genetic și stabilitatea lor crește cu vârsta.

2. AC: efectul moștenirii genetice se vede cu creșterea în vârsta.

3. P: efectul moștenirii genetice scade cu vârsta.

4. Stabilitatea AC mediată în mare parte de gene.

5. Stablitatea P mediată total de factori de mediu.

Studiu Briley
Abilități cognitive
Copilăria timpurie AC iniția prezic SLAB AC ulterioare

Prima decadă

Take home message

1. Relația dintre personalitate și inteligență este controversată (păreri contradictorii)

2. Deschiderea spre experiență (O) și stabilitatea emoțională(N) este asociată

pozitiv cu abilitățile cognitive.

3. C este unul dintre predictorii succesului academic și ai performanței la muncă.

4. Inteligența nu este un domeniu al personalității

5. Există asocieri semnificative, dar slabe între abilitățile cognitive și trăsăturile

de Personalitate.

Abilități cognitive și Trăsături de Personalitate 7

 Abordări teoretice ale inteligenței
Created @April 13, 2022 2:05 PM

Class Psihodiag

Type Curs

Materials

Reviewed

Data Curs 8- 13.04.2022

Ce stim pana acum?

Definitii largi

Clasificarea IQ

Modificabilitate

Predictori ai abilitatilor cognitive in domeniul educational, organizational, in

relatie cu diverse aspecte ale functionarii individului

Pana la 1869 cand a fost publicata cartea

Hereditary Genius
Utilizarea termenului de “inteligenţă”

Termen rar utilizat înainte de ultima parte a secolului 19.

Antichitate- studiul diferențelor individuale

diferite teste utilizate de împăratul Chinei pentru a evalua performanţele

angajaţilor din guvern

Abordări teoretice ale inteligenței 1

 Antichitate
Imperiul Chinez examinarea funcţionarilor publici:

1. codul civil

2. probleme militare

3. cunoştinţe de agricultură

4. veniturile

5. cunoştiinţele de geografie.

În Grecia antică- procesul educaţional

în evaluarea deprinderilor intelectuale şi a calităţilor fizice.

Împăratul Caesar & Împăratul Justinian

Evul mediu- Revoluţia franceză

Universităţile europene foloseau o serie de teste pentru promovarea studenţilor în
anii superiori de studii.

Nu era timpul pentru evaluarea diferenţelor individuale

presiuni religioase şi sociale

Renaşterea

accentul era pus pe individualitate

Darwin, teoria evoluţiei, diferenţele de grup

Teoria evoluţiei- The Origin of Species in 1859

Adaptarea speciilor la mediu

Selecţia naturală

Explicaţia diferenţelor cognitive între grupuri

Ulterior- Darwinisnul social

Abordări teoretice ale inteligenței 2

 persoanele care au abilități cognitive superioare au șanse mai mari să fie
selectate în detrimentul persoanelor cu un nivel mai scăzut

natura/evoluția favorizează persoanele care sunt mai inteligente

“It is not the strongest or the most intelligent who will survive but
those who can best manage change.” Charles Darwin

Sir Francis Galton- 1822- 1911

Contribuții in domenii diverse

Statistica (corelatie)

Meteorologie (weather maps)

Psihologie (sinestezie)

Criminologie (clasificarea amprentelor)

🐙 Aptitudinile umane sunt distribuite conform curbei lui Gauss şi, deci,
indivizii pot fi clasificaţi în funcţie de proprietăţile cunoscute ale legii
distribuţiei normale.

Din 997 de persoane eminente, 415 au rude eminente ⇒ acest curent a determinat
credința că inteligența este genetică

I PROPOSE to show in this book that a man's natural abilities are

derived by inheritance , under exactly the same limitations as are
the form and physical features of the whole organic world.

Galton şi K. Pearson
Utilizarea unor tehnici statistici noi, bazate pe CORELAŢIE

“Idioţii” şi inteligenţa- capacitatea de discriminare senzorială

Abordări teoretice ale inteligenței 3

 Inteligenţă şi simţuri (teste senzorio-motorii pentru evaluarea inteligenţei)

Jean-Martin Charcot
Neurolog, Salpêtrière Hospital, Paris

Contributii:

Atrage atentia asupra neurologiei

Interactiune intre simptome fiziologice si psihologice

Sustine modelul Diateza-stres

ai o serie de factori de vulnerabilitate care când sunt activați

declanșează boala

L-a avut ca student pe Alfred Binet , Pierre Janet și Sigmund Freud

Eşecul testelor senzorio-motorii

Rezultate negative

Jastrow, Cattell, Wissler

O reevaluare a “testelor” de inteligenţă

Apariţia scalelor “moderne” de inteligenţă

Orientări la începutul secolului XX

Reforme educaţionale

Metode de clasificare a bolilor mentale

Servicii de specialitate

Alfred Binet
Background

studentul lui Charcot

Abordări teoretice ale inteligenței 4

 1894 - Coordoneaza la Sorbona Laboratorul de Psihologie experimentala

1904 La Société Libre pour l'Etude Psychologique de l'Enfant

Concepţia lui Binet privind inteligenţa

1905- Scala Binet Simon Scala metrica a inteligentei

Alfred Binet & Théodore Simon- 1905, "Année psychologique", 12 , 191 244.

"Méthodes nouvelles pour le diagnostic du niveau intellectuel des anormaux

revizuită în 1908, 1911

Vârstă mentală

Cerinţe practice

Asumpţii

Scala Binet Simon

The scale that we shall describe is not a theoretical work ; it is the
result of long investigations, first at the Salpêtrière, and afterwards
in the primary schools of Paris, with both normal and subnormal
children.

În prezența noastră, în timpul testării putem indentifica abilități mentale- să

vedem dacă este normal sau are abilități întârziate

Scala Binet Simon- Scala metrica a

inteligentei , 1905
Inteligența este abordată ca factor unitar

30 de itemi vârsta mentală

3 nivele de deficiență mentală

Abordări teoretice ale inteligenței 5

 Idiot- afectare severă

Imbecil- afectare moderată

Moron- afectare ușoară

Probleme

Unitate de măsură

după ce deja ajungem în adolescență nu mai poate fi folosită pentru că

abilitățile cognitive se dezvoltă până la vârsta adultă iar apoi
stagnează

Esantion normativ mic

Validitate limitată

1916 Stanford-Binet
Henry Goddard- traducere

Lewis Terman- standardizare

traduce scala în engleză

a propus pentru prima dată utilizarea termenului de coeficient de inteligență

IQ: MA/CA

Abordări teoretice ale inteligenței 6

 Critici ale “IQ”

Ce este totuşi inteligenţa?

IQ = MA/CA x 100

TEORII ALE INTELIGENȚEI

🐙 1. Teorii factoriale (clasice)

nu au avut la bază un model explicit

dovada statistică prin care putem observa cum se combină rezultatele

la diferite teste de inteligență

acele probe care tind să aibă în spate factori latenți, o sa ne determine

să avem performanțe scăzute dacă nu avem factorii latenți ridicati (Ex.
factori de vorbire)

Charles Spearman şi factorul “g”

L. L. Thurstone şi teoria factorilor multipli

Raymond Cattell şi John Horn

John Carroll

2.Teorii moderne ale inteligenţei

Charles Spearman şi factorul “g”

În scoală copiii care sunt buni la o materie, tind să aibă similar rezultate bune si la
celelalte materii

Teoria celor 2 factori

Performanţa la un test = g + s

Abordări teoretice ale inteligenței 7

 g- stă la baza performanțelor similare la diferite teste

s- factori specifici care explică diferența dintre rezultatele la diferite teste (ex.
diferențe dintre rezultatele la testele la geografiei și istorie)

G means a particular quantity derived from statistical operations.

Under certain conditions the score of a person at a mental test can
be divided into two factors, one of which is always the same in all
tests, whereas the other varies from one test to another; the former
is called the general factor or G, while the other is called the
specific factor… G is in the normal course of events determined
innately; a person can no more be trained to have it in higher
degree than he can be trained to betaller. (pp. 156 157)

L. Thurstone şi teoria factorilor multipli

Thurstone (1887-1955)

psihometrician

A realizat o analiza factoriala a testelor de inteligenta

A fost printre primii care a argumentat astfel ca o persoana poate fi inteligenta in

mai
multe feluri

Inteligenţa este o sumă de factori multipli, de aptitudini distincte („intelligence

not one thing but many”)

Abordări teoretice ale inteligenței 8

 Teoria factorilor multipli

Identifica 7 abilitati mentale primare (Primary Mental Abilities)

Intelegere verbala

Fluenta verbala

Aptitudine numerica

Aptitudine spatiala

Memorie

Viteza perceptuala

Rationament

Abordări teoretice ale inteligenței 9

 Raymond Cattell- 1905- 1998
Student al lui Spearman

Inteligenţa fluidă şi cristalizată

fluidă (Gf): nonverbală, înnăscută, determinată genetic, aptitudinea de a

rezolva probleme

TESTE NONVERBALE, INDEPENDENTE DE EDUCATIE care încearcă să

se bazeze pe aceste procese legate de Gf

cristalizată (Gc): cunoştinţe dobândite şi care sunt puternic dependente de

expunerea la un mediul cultural sau la o serie de procese de învăţare

TESTE VERBALE, DEPENDENTE DE INVATARE

Distincţia inteligenţa fluidă vs. cristalizată la Wechsler

Abordări teoretice ale inteligenței 10

 John Horn
Instead of attempting to
describe each individual’s
mental endowment by a single
index such as a mental age or
an intelligence quotient, it is
preferable to describe him in
terms of a profile of all the
primary factors which are
known to be significant …. If
anyone insists on having a
single index such as an I.Q., it
can be obtained by taking an
average of all the known
abilities. But such an index
tends so to blur the description
of each man that his mental
assets and limitations are
buried in the single index. (p.
110)- Horn and Cattell (1946)

Mai găseste 2 factori:

factor de viteza de procesare a

informației

factor de vizualizare, de a lucra

cu materiale vizuale

Abordări teoretice ale inteligenței 11

 John Carroll
Argumente pentru o structură a inteligenţei de tipul Gf-Gc

John Carroll (1993): analizează mai mult de 460 de baze de date diferite care includ
cele mai importante studii de analiză factorială a aptitudinilor cognitive

Un model pe trei nivele al structurii cognitive

“Human Cognitive Abilities”- 1993

John Carroll- modelul stratificat

Pe baza acestui demers metaanalitic putem sustine niveluri diferite de abordare

a abilităților cognitive:

Abordări teoretice ale inteligenței 12

 nivel primar

sunt teste/probe individuale

ele tind să se clusterizeze

factori de ordin 2

factor supraordonat semnificativ

poate explica performanța comuna din cardul diferiților factori

Factorul inteligenței generale este cel care poate explica performanțele comune

Factorii inteligenței generale (supraordonat)

Inteligența fluidă, cristalizată, memorie, învatare, percepție vizuală,

capacitatea de procesare auditiva, viteza cognitivă

În spatele acestor factori avem un număr de 69 de abilități

Identifică 3 nivele ale funcţiilor cognitive:

Abordări teoretice ale inteligenței 13

 îngust nivelul III

larg nivelul II

general (nivelul I)

Cele 3 nivele difera in gradul de generalitate

Structura factorială a inteligenţei

Factori de ordinul 1: aplicarea tehnicilor de analiza factorială la setul original de
date

Factori de ordinul 2: aplicarea tehnicilor de analiza factorială la datele obţinute la

nivelul 1

Factori de ordinul 3: aplicarea tehnicilor de analiza factorială la datele obţinute la

nivelul 2

Abordări teoretice ale inteligenței 14

 Exemplu: Carroll
Structura pe nivele a inteligenţei fluide

Structura pe nivele a inteligenţei cristalizate

Cattel- Horn- Caroll (CHC)

Modelul CHC este o taxonomie, un sistem de clasificare care poate fi utilizat in
diferinte modalitati

Abordări teoretice ale inteligenței 15

 🐙 Concluzie legată de aceste teorii factoriale:

performanța în domenii cognitive sunt corelate pentru că g este

coresp. de ele

Teorii care merg pe dihotomie

Teorii care merg pe inteligențe multiple

Abordări teoretice ale inteligenței 16

 Instrumente de evaluare a
inteligenței generale
Created @April 20, 2022 2:04 PM

Class Psihodiag

Type Curs

Materials

Reviewed

Data Curs 9- 20.04.2022

Au fost obținute prin corelarea rezultatelor la probe cognitive și sarcini

academice

susține existența unui factor latent numit inteligența generală

Instrumente de evaluare a inteligentei

generale
Instrumente psihometrice de evaluare a inteligentei

Începând cu vârsta de 2 ani

sub vârsta de 2 ani evaluăm nivelul de dezvoltare

stabilitatea este mai mare cu cât evaluarea se apropie de 6 ani

Scale de dezvoltare

Măsurăm dezvoltarea cognitivă

Începând cu vârsta de o lună

în perioada senzorio-motorie achizițiile pe care le putem observa direct sunt

mai degrabă achiziții motorii

Instrumente de evaluare a inteligenței generale 1

 Instrumente psihometrice de evaluare a inteligentei

NONVERBALE:

Raven Progressive Matrices (4+)

Test of Nonverbal Intelligence (5-85)

Leiter International Performance (2-28 ani)

Universal Nonverbal Intelligence (5-17 ani)

BATERII DE TESTE:

Scalele Wechesler (2,6 ani+)

Kaufman Assessment Battery for Children (K-ABC) (2.6-12.6 ani)

Kaufman Adult and Adolescent Intelligence Test (KAIT) (11-85+ ani)

Woodcock Johnson Cognitive Battery (2-90 ani)

Stanford Binet (2-24 ani)

Cognitive Awareness System (5-18 ani)

British Abilities Scales (2-18 ani)

Differential Abilities Scales (2.6-18 ani)

MATRICILE PROGRESIVE RAVEN

Prezentare generală
Ce evaluăm cu testele Raven?

Standardizarea pe populaţia României

Etalonul

Studiul fidelităţii

Consistenţa internă

Test retest

Studii de validitate

Instrumente de evaluare a inteligenței generale 2

 Concluzii

Teoria factorului inteligentei generale- g

📌 Sunt teste de evaluare cognitivă care au fost construite din prisma factorului
de inteligență generală g.

Istoric al matricilor progresive

Progressive Matrices au fost construite de catre J. C. Raven

Prima versiune a testului publicata in 1938

J. C. Raven lucra cu Lionel Penrose, la un studiu privind … the genetic and the
environmental origins of mental defect

J C Raven a fost studentul lui Spearman

Instrumente de evaluare a inteligenței generale 3

 Ce evaluăm cu testele RPM
Testele RPM au la bază teoria
abilităţilor cognitive a lui
Spearman- factorul g are două
componente:

Componenta reproductivă

Componenta eductivă

Componenta reproductivă a lui g

Ability to recall acquired information

Abilitatea reproductivă vizează capacitatea de recunoaştere şi reproducere a

unui material (în mare parte verbal) care reprezintă conceptele explicite,
verbalizabile ale unei culturi

Scalele de Vocabular Mill-Hill

A identifica cel mai bun sinonim dintr-un grup de sinonime

Un scor scăzut la aceste probe poate insemna un vocabular sau un mediu de

educație mai putin dezvoltat

Componenta eductivă a lui g

Componenta eductivă a lui g: the ability to draw meaning out of confusion

A percepe şi a identifica relaţii care nu sunt vizibile imediat

Formarea constructelor care facilitează manipularea problemelor complexe

Educere (latină)= a extrage

Matricile evaluează capacitatea de a deduce relaţii

Instrumente de evaluare a inteligenței generale 4

 Abilitatea eductivă
Capacitatea de a discerne semnificaţia de confuzie, de a crea noi insighturi

De a percepe şi de a identifica relaţii care nu sunt vizibile imediat

De a genera noi concepte (în mare măsură non-verbale) facilitând astfel

manipularea problemelor complexe care implică mai multe variabile
dependente în mod mutual.

Abilităţi necesare atât copiilor pentru a găsi sensul regulilor implicite ale
limbajului cât şi managerilor în procesele decizionale.

În viața de zi cu zi această abilitate este implicată în domenii destul de diverse

(ex. învățarea limbajului)

Instrumente de evaluare a inteligenței generale 5

 Validitatea de construct

Instrumente de evaluare a inteligenței generale 6

 Diferite studii plasează matricile progresive ERaven ca fiind implicare în diferite
alte probe (corelează)- probe non-verbale, probe care merg pe memoria de
lucru

Dat fiind faptului că exită corelații semnificative- ceea ce măsoară aceste teste
este un element important implicat în alte teste

Modelul lui Carroll- mpr se suprapun peste inteligența fluidă (cea care este in
principal non-verbală, nondependentă cultural)

Instrumente de evaluare a inteligenței generale 7

 Validitatea de criteriu (predictiva)

📌 g on its own does almost as well as the best combination of all abilities
measureable by psychologists.
g singur explica aproape la fel de bine performanta similar cu cea mai
bună combinație a tuturor abilităților măsurabile de către psihologi.

Testele Matrici Progresive Raven

„Probe de observaţie şi gândire clară”

Abilităţi eductive

Fiecare item al testului este „unui mod de gândire, iar ordinea în care sunt
prezentate problemele oferă un antrenament pe parcurs- „Matrici Progresive”

Itemii sunt așezați în ordinea crescândă a dificultății acestora

Modul în care rezolvi primii itemi te ajută în rezolvarea itemilor următori

CPM, SPM, APM

Instrumente de evaluare a inteligenței generale 8

 forma color

forma standard

forma avansată

construite în funcție de dificultatea itemilor

Matrici Progresive Raven

Matrici Progresive Raven Color ( 4-12 ani)

CPM Clasic

CPM Paralel

paralel= același nivel de dificultate

Matrici Progresive Raven Standard (6-80+)

SPM Clasic

SPM Paralel

SPM Plus

Matrici Progresive Raven Avansat (primii 25%)

SPM I

Instrumente de evaluare a inteligenței generale 9

 12 itemi

dacă subiectul a rezolvat 10 itemi putem aplica testul SPM II, dacă nu pe
cel standard

SPM II

Matrici Progresive Color

3 serii a câte 12 itemi- total 36 itemi

A, Ab, B

se aplica între 4-12 ani

2 FORME PARALELE:

MPC Clasic

MPC Paralel

Culoarea îi ajută pe copii să perceapă testul mai prietenos

Instrumente de evaluare a inteligenței generale 10

 Matrici Progresive Standard
5 serii a câte 12 itemi total 60 itemi

A, B, C, D, E

se aplica între 6 80 ani

3 FORME:

MPS Clasic

MPS Paralel

MPS Plus (construite din cauza efectului Flynn)

A- stabilirea de relaţii în structura matricii

B- analogii între perechile de figuri ale matricii

C- schimbări progresive în figurile matricii

D- permutări, regrupări de figuri în interiorul matricii

E- descompuneri în elemente ale figurilor matricii

Cu cât nivelul de dificultate e mai mare, cu atât abilitățile cognitive sunt mai
complexe

SPM Clasic și SPM Paralel

Instrumente de evaluare a inteligenței generale 11

 Matrici Progresive Avansate
Destinat examinării subiecţilor cu nivel educaţional superior, a căror scoruri se
situează printre primele 25% din populaţie. MPS

Setul I- 12 itemi

Setul II- 36 itemi

Matrici Raven
Instrucţiuni

test de gândire, sarcina lui este să analizeze modelul din care lipsește o bucată

Timp de aplicare

Itemi

Instrumente de evaluare a inteligenței generale 12

 SPM Plus
Creşterea continuă a scorului la testele Matrici Progresive Raven pe parcursul
anilor

Noua formă a testului Matrici Progresive Standard reface puterea

discriminativă pentru nivelul superior de performanţă- SPM +

Inteligenţa este o caracteristică a grupurilor sau a culturilor

Studii realizate în România cu testele RPM

Pitariu, H. (1986)- APM

Kulcsar, T. (1974)- CPM

Roth, M. (1997)- CPM

Popescu Neveanu (2003)- APM

2002- Standardizarea din România

Mircea Comşa- MMT- Recensământ 2002

Instrumente de evaluare a inteligenței generale 13

 Eşantionarea s a realizat pe baza unei proceduri clasice propusă de Sandu (1999)

Stratificată & randomizată

Stratificarea s a realizat în funcţie de ariile culturale şi de tipul de localitate:

18 arii culturale Crişana Maramureş (MM, SM, AR, BH), Banat (TM, CS),
Oltenia1 (OT, DJ, MH), Oltenia2 (GJ, VL), Muntenia1 (AG, DB, PH), Muntenia2
(BZ, BR), Muntenia3 (GR, TR, IL, CL), Bucureşti, Dobrogea (CT, TL),
Transilvania1 (AB, HD),Transilvania2 (BV, SB), Transilvania3 (CJ, MS),
Transilvania4 (CV, HG), Transilvania5 (BN, SJ), Moldova1 (BC, NT, VR, SV),
Moldova2 (GL, IS), Moldova 3 (BT, VS)

7 tipuri de localităţi

3 bazate pe gradul de dezvoltare scăzut, mediu şi ridicat

4 pe mărimea localităţii urbane (<30.000; 30-100.000; 100-200.000,

>200.000)

În total 126 straturi

Eşantionul românesc
Are la bază un eşantion iniţial de 3000 de subiecţi reprezentativ pentru populaţia
României cu vârsta între 6-80 de ani

Au fost colectate date de la 2801 de subiecţi

din 117 localităţi, 199 străzi

Fiecare subiect a fost testat individual la domiciliu

Rata de răspuns a fost de 70%

Mare parte din refuzuri au fost în mediul urban

Etalonul pe populaţia României

Etaloanele- două tipuri de intervale

6 luni pentru intervalul de vârstă 6-18 ani (n=1298)

5 ani pentru intervalul de vârstă 18-80 ani (n=1503)

Instrumente de evaluare a inteligenței generale 14

 Două intervale de timp

Fără limită de timp

Limită de 20 de minute

Corelaţia dintre cele două forme este de 0.912

Comparaţie eşantion-populaţie

Instrumente de evaluare a inteligenței generale 15

 Etalonul românesc
Analize

Este în urma celui din Germania , Fort Bend (USA) şi

Polonia mai ales pentru zonele inferioare ale performatei

Discutii

Criteriile de eşantionare utilizate

Urban/rural

Nivel de educaţie

Datele persoanelor de 18 ani din România sunt foarte apropiate de cele ale
recruţilor din Ungaria şi Polonia

Matrici Progresive Standard Plus

Prezentarea comparativă a
etalonului din România cu

Instrumente de evaluare a inteligenței generale 16

 datele recruţilor din Ungaria şi
Polonia

Studiul fidelității
Consistenţă internă (Alpha Cronbach)

Alpha=0.91
(60 itemi, N=2755)

Metoda înjumătăţirii

Itemi pari şi impari

r=0.87 (N=2755)

Fidelitatea test retest

142 subiecţi, interval de o lună

Corelaţia : r=0.88

Analize

Datele din România prezintă o fidelitate crescută

Datele obţinute sunt comparabile cu cele ale altor eşantioane

Instrumente de evaluare a inteligenței generale 17

 Studiu de validare
Validitatea de construct

Analiza pe baza vârsta subiecţilor

Intervale de vârstă- Corelaţii

6-22 ani: r= 0.4 9 (N=1430)

23-32 ani: r= 0.6 (N=295)

33-80 ani: r= 0.31 (N=1030)

Performanţa depinde de vârstă şi de nivelul de dezvoltare

Instrumente de evaluare a inteligenței generale 18

 Validitatea relativă la criteriu

Performanţa şcolară

Nivel de şcolarizare

r=0.35 (N=2394)

Datele au la baza declaraţia subiectului şi nu o sursă oficială

Concluzii
SPM+ corespunde cerinţelor pentru care a fost construit

Instrumente de evaluare a inteligenței generale 19

 Copii de 6 ani , la o performanţă foarte slabă (Percentilul 5), realizează corect 8
matrici

Persoanele de 18 ani, la o performanţă foarte bună (Percentilul 95) rezolvă 48

de matrici

Discriminează bine între diferitele nivele de abilitate în intervalul de vârstă 6-80

de ani şi lasă loc unei viitoare creşteri a scorurilor.

Reface puterea discriminativă pe care a avut o iniţial testul SPM permiţând o

bună discriminare la polul superior al performanţei, dar şi la cel inferior.

Matrici Progresive Color

Aplicabile copiilor (4 12 ani) si persoanelor in varsta

3 serii a cate 12 itemi- A, Ab, B

Sunt identice cu seriile A, B si C din Matricile Standard- se poate continua

aplicarea

2 forme paralele:

MPC Clasic

MPC Paralel

Matrici Progresive Color

Romania
Adaptate pentru copii cu varsta intre 4 si 11 ani

1286 copii

Instrumente de evaluare a inteligenței generale 20

 Etalonul

Fidelitate

Alpha- 0.90

Test-retest- 0.84

Datele sunt culese pe un esantion de persoane adulte cu studii superioare

(N=716)

Interpretarea rezultatelor
NIVEL I „Intelect de nivel superior”, dacă scorul atinge sau trece de percentilul
95, pentru categoria de vârstă a persoanei evaluate.

NIVEL II „Capacitate intelectuală peste medie”, dacă scorul atinge sau trece de
percentilul 75 (se acordă II+, dacă atinge sau trece de percentilul 90).

NIVEL III „Intelect de nivel mediu”, dacă scorul este situat între percentilul 25 şi
75. (se acordă calificativul III+, dacă scorul atinge percentilul 50 şi III-, dacă este
sub acest

NIVEL IV „Capacitate intelectuală sub medie”, dacă scorul atinge sau este sub
percentilul 25 (se acordă calificativul IV-, dacă atinge sau este situat sub
percentilul 10).

Instrumente de evaluare a inteligenței generale 21

 NIVEL V „Deficienţă intelectuală”, dacă scorul atinge sau este sub percentilul 5
pentru categoria de vârstă a persoanei evaluate.

Sumarizarea analizei
Scorul total obţinut, consistenţa estimării şi nivelul atins este sumarizat în mod
convenţional
ca în exemplul următor:

Scor Total 46

Discrepanţe 0, +1, 2, +2, 1

Nivel III+

Timp- 38 minute

Cand aplicam testele Raven?

Stabilirea nivelului inteligenței generale (abilității eductive)

Contexte diverse

Diagnosticul dizabilitatii intelectuale

Instrumente de evaluare a inteligenței generale 22

 Dizabilitatea intelectuala- DSM- 5

Instrumente de evaluare a inteligenței generale 23

 Criteriul A

CLASIFICAREA IQ
Media CI este 100, abaterea standard 15

Supradotat intelectual (>130)

Dizabilitatea intelectuală (DSM 5)

Un scor mai mic de 2 abateri standard, adica mai mic decat 70 (+/-5)

CI 65-75

Instrumente de evaluare a inteligenței generale 24

 Criteriul B

Instrumente de evaluare a inteligenței generale 25

Instrumente de evaluare a inteligenței generale 26
 Instrumente de evaluare a inteligentei
generale
Instrumente psihometrice de evaluare a inteligentei

Incepand cu varsta de 2 ani

Scale de dezvoltare

Instrumente de evaluare a inteligenței generale 27

 Începând cu vârsta de o lună

Instrumente de evaluare a inteligenței generale 28

 Cultură și Inteligență
Created @April 23, 2022 6:34 PM

Class Psihodiag

Type Seminar

Materials

Reviewed

Data Seminar 8- 18.04.2022

Cultură

Privită (Berry, Poortinga, Segall and Dasen 1992):

1. Istoric – tradițiile unui grup

2. Descriptiv – caracterizarea unui culturi

3. Normativ – reguli și norme într-un grup

4. Psihologic – cum învățăm să rezolvăm probleme într-un grup

5. Structural – cum este organizată o cultură

6. Genetic – originile acelui grup

Inteligența

Cultură și Inteligență 1
 “Viewed narrowly, there seem to be almost as many definitions of
intelligence as there were experts asked to define it.” R. J.
Sternberg (Legg, Hutter, 2006)

“Intelligence measures an agent’s ability to achieve goals in a wide

range of environments.” S. Legg and M. Hutter (Legg, Hutter, 2006)

➡ Inteligența implică abilitatea de a rezolva probleme, planifica, de a gândi

abstract, de a înțelege idei complexe, învăța rapid și din experință, etc.

Testele de inteligență

➡ Scop: evaluarea abilităților cognitive și raportarea scorului obținut, la alte

persoane, din aceeași populație.

Alfred Binet – pionier în domeniul evaluării inteligenței

1905 – primul instrument de evaluare a inteligenței (Binet-Simon)

2 principii ce l-au ghidat pe Binet în construcția testului:

1. Inteligența crește în perioada copilăriei

2. Creșterea nu se datorează dezvoltării senzoriale și nici nu este un produs

direct al educației

It is the intelligence alone that we seek to measure, by disregarding

in so far as possible the degree of instruction which the child
possesses… We give him nothing to read, nothing to write, and
submit him to no test in which he might succeed by means of rote
learning.
(Binet & Simon, 1905)

Cultură și Inteligență 2
 Testul Binet-Simon
54 de teste mentale (3 ani - adultul comun) – mixt de probleme ce testează diferite
abilități (memorie, argumentare, abilitatea de a compara, estima timpul, etc.)

Întrebări scurte și directe, care cresc gradat în dificultate

Testează ”inteligența nativă”, nu ce a învățat la școală

Testat pe 200 de copii tipici ⇒ 4/5 teste reprezentative/vârstă

Average (65-70% să treacă testul confirmă vârsta)

Examinarea începe din momentul când toate testele sunt rezolvate cu succes,
până rezolvarea lor nu mai se poate realiza

Stanford-Binet
1916 prima versiune - Terman

2 forme paralele (L și M)

Standardizare – administrate, scorare + populația reprezentativă și mai largă

Ce măsoară?

Inteligența (IQ)

Abilități cognitive(5):

Fluid Reasoning (FR), Knowledge (KN), Quantitative Reasoning (QR),

Visual-Spatial Processing (VS), and Working Memory (WM)

Verbal/non-verbal

Populație țintă: copii, adolescenți, adulți

Durată: 45-75 min.

Începe: teste de rutină – stabilire punct de pornire.

Cultură și Inteligență 3
Cultură și Inteligență 4
 Scorare: Scorul pe inteligenta (general reasoning ability)

100 – mediu

<84 sub medie

>116 peste medie

Aspecte culturale privind inteligența

Definirea inteligenței în afara contextului cultural a reprezentat o provocare.

2 școli de gândire:

Școala Relativistă

Școala Universalistă

Școala relativistă
Conceptul de inteligență este strict relativ, fiind influențat de modul în care
acțiuni diferite se desfășoară la momente diferite în grupuri diferite.

Cultură și Inteligență 5
 Astfel că inteligența va avea un sens și un concept doar pentru cei ce împărtășesc
o cultură comună.

Anastasi a argumentat că este o combinație de abilități care sunt folosite pentru

supraviețuire și avansare în cadrul unei culturi.

Școala universalistă
Presupune că există o serie de abilități universale pe care toate speciile le
posedă în ciuda diferențelor culturale.

J.W.Berry (1994) a susținut că toți indivizii posedă abilități comune cum ar fi

abilitățile spațiale și abilitățile cognitive.

J.W.Berry (1994) a susținut că abilitățile umane se dezvoltă conform ”cerințelor

ecologice”

Toți părinții își doresc ca și copii lor să fie ”deștepți”

”smart”, ”deștept”, ”inteligent” – privit prin lentila culturală

Inteligența înțeleasă, măsurată și dezvoltată în contect cultural

Relație cultură – Inteligență

Model 1: natura inteligenței aceeași în diferite culturi și poate fi măsurată

identic (e de ajuns traducere)

Factorul g (Sperman, 1927) același indiferent de timp și spațiu, ce variază e

doar nivelul acestuia

Model 2: conceptul de inteligență diferit, dar testele cu care o măsurăm sunt

aceleași

Cultură și Inteligență 6
 Aceleași teste date în culturi diferite, ne arată doar că persoanele rezolvă
problemele în moduri diferite (gândim diferit) (Nisbett 2003)

Model 3: conceptul de inteligență același, testele diferă pt ca sunt adaptate

cultural – scoruri raportate la cultura

Model 4: conceptul de inteligență este diferit, testarea diferită

Inteligența poate fi privită și măsurată doar în interiorul unei culturi, ca o

manifestare specifică acesteia (”invenție culturală”)

Sternberg și „Inteligența de succes”

Sternberg, Grigorenko, 2004
”Abilitatea de a ajunge la succes în viață, din prisma standardelor proprii, în
contextul socio-cultural propriu.”

Toate culturile au la bază atât componente universale (ex. abilitatea de a

recunoaște probleme, a defini, etc.), ceea ce diferă este conținutul mental (eng.
mental content).

Privește inteligența nu doar ca și predictor al performanței (Binet și Simon), cât și

din perspectiva succesului în viață

Cum este văzută inteligența în diferite culturi?

Cultură și Inteligență 7
 Non-West cultures:

Inteligența descrisă mai bine de teorii implicite ce ghidează un

comportament într-o situație (semnificația și judecata unui comportament
înțeleasă de comunitate)

Cunoștiințele despre teoriile implicite sunt baza pentru formarea unei

raportări teoretice explicite (cum și de ce ne comportam într-un anumit fel)
ex. Comunitatea LUO (Kenya) – evaluat cunoștințe despre boală prin
recunoașterea unor plante (test)

Culture fair test

Inițial diferențele puse pe seama componentei genetice, mediului familial

3 surse de bias: contrcut, metoda, item

Mai multe încercări de minimizare a diferențelor culturale în testare

Problema echivalenței culturale

Cultură și Inteligență 8
 Raymond Cattell (1940) – dezvoltă test ce măsoară inteligența fără bias cultural

Cultural equivalence: “…interpretations of psychological measurements,

assessments, and observations are similar if not equal across different ethnocultural
populations”

Implicații in domeniul psihometriei: Culture

fair test
a. Leiter scales

b. Raven`s Progressive Matrices

c. Culture Fair Intelligence Test

Puternic criticate:

Comportamente

Concepte diferite

Take home message

1. 1905 – primul teste de măsurare a inteligenței (Binet-Simon)

2. Terman – 1916 – Scala Inteligenței Standford – Binet

3. Inteligența – văzută ca și construct înțeles diferit în culturi diferite (Asia, Europa,

Africa)

4. ”Inteligența de succes” – Sternberg – un mixt între școlile de gândire

5. Matricile Progresive Raven – culture fair test – acceptat universal

6. Un test cu proprietăți psihometrice bune nu compensează pentru lipsa de

sensibilitate la valențele culturale

Cultură și Inteligență 9