ETNIE
LEGENDE & POVEȘTI DESPRE ROMI
Originea și ocupațiile romilor
O legendă persană ne spune că atunci când șahul Ardadhir, prin anul 224 d. Hr.,
cucerește nordul Indiei (Iranul de azi), acesta adună o parte dintre cântăreții renumiți
din această zonă și îi răspândește pe întreg teritoriul Imperiului Persan. Mai apoi,
acești cântăreți, prin măiestria au ajuns în întreaga lume, și din ei se trage poporul
rom.
O altă versiune, ceva mai romanțată, a aceleiași legende, ne spune că un alt șah
person, Bahram Gur, stând la curtea sa din imperiu si văzând că supușii săi erau triști
că petreceau fără să aibă muzică, pentru că nu existau muzicanți în regiune, trimite o
scrisoare marelui rege al Indiei, Shankalat pe numele lui, cerându-i să-i trimită câteva
mii de muzicanți dintre cei mai iscusiți pe care să-i împrăștie în tot ținutul. Și astfel
este explicată plecarea romilor din India.
În fine, o altă teorie, ceva mai mult decât o legendă, ni-l prezintă pe marele războinic
afgan pe nume Mahmoud Ghazni, în jurul anului 1018, care vine să invadeze nordul
Indiei, auzind de marile bogății care existau aici. Când s-a retras, războinicul a luat cu
el oameni de acolo, care erau foarte buni meseriași: erau muzicieni, fierari, făceau
săbii și armuri sau puneau potcoave cailor. Erau printre ei și argintari și aurari care
făceau bijuterii, precum și tâmplari care prelucrau lemnul. Plecând din India, acești
oameni au ajuns și în spațiul românesc, unde au practicat meseriile lor pentru
întreaga populație de aici. Unele meserii s-au păstrat până astăzi și oamenii din
România se bucură de acești meșteșugari romi.
Limba romani & originea romilor
Un student ungur se afla la studii în Olanda, în jurul anului 1750, când a remarcat o
asemănare izbitoare între limba vorbită de colegii lui veniţi din părțile Indiei şi limba
vorbită de romii din satul său natal din Ungaria. Atunci s-a gândit să facă o listă de
cuvinte, întrebându-i pe studenții din India câteva cuvinte de bază. Apoi,când a mers
acasă și i-a întrebat pe romii de acolo ce înseamnă, aceștia au răspuns: kher (care
înseamnă casă), pani (care înseamnă apă), kham (care înseamnă soare), nakh (care
înseamnă nas), kan (care înseamnă ureche), sau jekh, duj, trin (care înseamnă unu, AC
CU
©
doi, trei). Și atunci a observat că aceste cuvinte se asemănau extrem de mult, iar
unele erau chiar identice cu cele din India.
ETNIE
LEGENDE & POVEȘTI DESPRE ROMI
Diversitatea romilor și a dialectelor limbii romani
În vremuri de demult, când în India oamenii mergeau călare pe elefanți, un negustor,
intrând într-un oraș, s-a întâlnit cu cinci frați care erau cu toții orbi și care și-ar fi dorit
tare mult să știe și ei ce-i acela un elefant. Așa că negustorul i-a lăsat să-l atingă. Unul
l-a prins de coadă și a zis că e ca o funie groasă. Altul l-a prins de trompă și a zis că e
ca un șarpe. Al treilea l-a luat de ureche și a zis că e ca o frunză mare de lotus. Și așa
mai departe, fiecare zicea altceva, în funcție de ce reușea să perceapă pipăind cu
mâna. Pilda poveștii e că și atunci când vedem sau simțim că lucrurile arată diferit,
ele fac, totuși, parte din același corp mare. Și e bine să fie așa, pentru că suntem
diferiți în anumite privințe, dar, în final, romii compun împreună acest elefant mare și
frumos care vine din India.
AC
CU
©
© Ilustrație de Roma Gavrilă
