REVISTA

ETNOC:RAFIE
SI FOLCLOR

Tomul 12 BUCURE$T1 Nr. 5

1967

EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

www.dacoromanica.ro
 COMITETUL DE REDACTIE

Redactor responsabil : Redactor responsabil adjunct :

Prof. univ. MIHAI POP ION GOLIAT

Membri :
SABIN DRAGOI, membru corespondent al Academie' Republicii
Socialiste Romania ; MATEI SOCOR, membru corespondent al
Academiei Republicli Socialiste Romania ; DUMITRU POP;
ROMULUS VULCANESCU; ION VLADUTIU; OVIDIU BM-
LEA; GHEORGHE CIOBANU ; NICOLAE RADULESCU ;
VERA PROCA-CIORTEA ; ANDREI BUCSAN

Secretar de redacite :
AL. I. AMZULESCU

Pentru a v5 asigura colectia completa si primirea la timp a

revistei, reinnolti abonamentul dv.
In tars, abonamentele se primesc la oficiile postale, agentiile
postale, factorii postal' si difuzoril de press din Intreprinded fi
institutil. Comenzile de abonamente din strainatate se primesc la
CARTIMEX, Bucuresti, Casuta postala 134-135 sau la reprezen-
tantii sal din strAinAtate.
Manuscrisele, cartile si revistele pentru schimb, precum si once
corespondents, se vor trimite pe adresa comitetului de redactie
al Revistei de etnografie sl foldor".

ADRESA REDACTIEI :
APARE DE 6 ORI PE AN Str. Nikos Beloiannis, nr. 25
Bucuresti

www.dacoromanica.ro
 REVISTA
DE

ETNOGRAFIE $I FOLCLOR
Tomul 12 1967 Nr. 5

SUMAR

Peg.
iTUDII
OVIDIU BIRLEA, Miorita colinda 339
CORNELIU GEORGESCU, Elemente structurale In melodiile de joc fagarAsene 349
EMANUELA BALACI, Horele marl" Analiza morfologicit 365

MATERIALE
NICOLAE RADULESCU, Vioara cu pllnie In raionul Moldova Nina . . . 375
ION VLADUTIU, 0 veche marturie material5 privind agricultura In Moldova
de sud 383
VOO GABRIELLA, Doua variante maghiare ale unui basin din Ispirescu . . 389
PETRU DAN IDU, Constructiile din Poiana Marului Tara Blrsei Casa . 397

NOTE $1 RECENZII
LUCIAN BLAGA, Antologie de poezie populard (S. C. Stroescu) 409
GHEORGHE VRABIE, Balada populard ronvind (Al. Dobre) 411
MIODRAG IBROVAC, Claude Fauriel et la fortune europeenne des podsies po-
pulaires grecque et serbe (Ion Talos) 416

Rev. etn. folo. Tons 12. nr. 6 D. 337-420 Bucureett, 1961

www.dacoromanica.ro
 REVUE
D'ETHNOGRAPHIE ET DE FOLKLORE
Tome 12 1967 N° 5

SOMMAIRE
ETUDES
Page

OVIDIU WRLEA, Miorija comme s colinda * (chanson de Noel) 339

CORNELIU GEORGESCU, Elements structuraux des melodies de danse de la
region de FAgaras (Roumanie) 349
EMANUELA BALACI, e Les grandes rondes analyse morphologique . . . 365-

MATERIAUX
NICOLAE RADULESCU, Le violon b entonnoir du district de Moldova Noua 375
ION VLADUTIU, Un vieux temoignage materiel sur la ratique agricole dans
le sud de la Moldavie 383
V(.50:5 GABRIELLA, Deux variantes hongroises d'un conte d'Ispirescu . . . 389
PETRU DAN IDU, Les constructions de Poiana Marului Pays de Birsa.
La maison 397

NOTES ET COMPTES RENDUS

LUCIAN BLAGA, Antologie de poezie populard (Anthologie de poesie populaire)
(S. C. Slroescu) 409
GHEORGHE VRABIE, Balada populard romclneascd (La ballade populaire
roumaine) (Al. Dobre) 411
M IODRAG IBROVAC, Claude Fauriel et la fortune europeenne des pastes populai-
res grecque el serbe (Ion Talos) 416.

www.dacoromanica.ro
 STUDII

MIORIJA COLINDA*
OVIDII) BIRLEA

Mori la a intrat in constiinta literara romaneasca drept o balada

pastoreasca. Ponderea aceasta exclusivista asupra speciei balada se dato-
re§te lui Vasile Alecsandri, care a asezat acest cintec lirico-epic in frun-
tea capodoperelor folclotului nostril. Cu toate ca Atanasie Marienescu
publicase in acela0 deceniu colinda transilvanean'a Judecata pdcurarilor,
o variantg, mioritica, faptul a trecut aproape neobservat, cu eiteva excep-
tii firave care nu au putut schimba paterea geneiala ca Miorifa e numai
sau in primul rind baladd.
S-ar parea cá discutarea apartenentei acestei naratiuni cintate la
cele doll& specii amintite ar fi o preocupare minors, de nivel scolastic,
deci total neinteresanta, inttheit nu ar putea duce la anumite scaparari
care sa, lumineze adineurile uneori atit de greu de deslu§it ale crea-
tiei folclorice. De altfel, in ultima vreme s-a semnalat chiar tendinta de
a pune semnul de egalitate intre Mioria baladA i Mioria colindg. Aceasta,
ar corespunde probabil realita4ii doar in citeva cazuri izolate, nesem-
nificative §i mai en seams destul de recente.
Cercetatorii an pierdut din vedere cu prea putine exceptii
ca cele dou'a, specii iii au viata for aparte) mai ales fizionomia for speci-
fied, cu caracteristici de continut §i stilistice proprii, si ca atare an jude-
cat din acelasi unghi eel al baladei §i versiunea colind6 atunci cind
an avut-o in vedere in chip sporadic qi pe aceasta. E adevgrat ea in
folclor, intt-un grad mult mai mare decit in creatia cultg, ideile cris-
talizate, a§a-zisele motive poetice, tree eu o usurintl neobi§nuita dintr-un
gen intr-altul dupa necesitatile unei exprimgri eft mai adeevate a con-
tinutului. Nu trebuie sfi se cite c5, in non! context motivul nu mai este
identic cu eel vechi cleat in cazuri sporadice, el capata alt inteles, fiind_
privit din alt unghi, pin care ajunge sa in.semneze altceva. In genre,
lacunele folcloristicii de la not se datoresc in primul rind unei cereetari
in.gust filologice, care izoleazgi textul folcloric de contextul in care traieste,
de specificul §i mai cu seama de limitele stilistice ale speciei respective..
Ea face apoi abstractie de filoanele care leagil in chip subteran ideile
*Comunicare tinuta la simpozionul, despre Miorita, din Cluj, la Sectia de etnografie BL
folclor in 5 mai 1965.

Rev. ete. foic., tom. 12, nr. b, p. 339 397, Bucuxefti, 1967

www.dacoromanica.ro
 340 oviDrur BIRLEA 2

poetice din folclor ce se afla uneori la adincimi nebanuite. Deficientele

ce decurg din astfel de erori metodologice se vad eel mai bine la studiile
despre Miori a, tocmai pentru ca aceasta s-a invrednicit de o atentie
latga din partea oamenilor de litere, care ui -au spus cuvintul, mai amplu
sau mai sumar. Istoricul parerilor despre Ariorila a fost infatisat de pro -
fesoriil Dumitru Caracostea in cursul sau litografiat 1, apoi de Adrian
Fochi in monumentala sa monografie publicata de curind 2 j not ne vom
margini sä aratam ce Intelesuri not asupra semnificatiei, apoi asupra gene-
zei Miori f ei, ne poate aduce colinda cu aceasta tema.
Adeseori, cercetatorii au scapat din vedere tocmai trasaturile pro-
prii ale speciei colindelor, diferenta specific/ fat/ de balada, cu care cei
neinitiati o confunda atit de usor. In genere, se defineste colinda ca fiind
un cintec epic cu continut de felicitate, de urare, cintat de inceput de an,
apoi prin extensiune la Craciun ca urmare a faptului ca multa vre-
me cele doug sarbatori aveau loc in aceeasi zi 3 , foarte rar $i la alte
sarbatori. Atit ca epicul nu e obligatoriu In colinda, cad exist* multe
colinde ne referim numai la cele profane (sau lumesti), fiindca aces-
tea insurneaza eel mai bine caracteristicile speciei care sint pur des-
criptive, infatisind un tablou, un peisaj cu o luminozitate neobisnuita,
In care staticul e o trasatura dominants. Epicul din colinde, acolo unde
apare, e subordonat pe de-a-ntregul semnificatiei, intetpretarii ce i se
da, ; el traieste numai prin valoarea lui simbolica, prin ceea ce poate el
Insemna In contextul functional al colindei. Ca atare epicul e de obicei
abia schitat, redus la chintesenta lui, in formulari lapidare, adesea hiera-
tice. Faptele sint tipizate in eel mai inalt grad, reduse la niste generali-
zari menite sa se potriveasca tuturor celor felicitati prin acea schema epied,
ele prind consistent/ cu fiecare interpretare prin aluzia la eel felicitat, ca
o haina latga menita sa se potriveasca tuturor celor cuprinsi intre anumite
dimensiuni. Creatotii colindelor nu se pierd in etalari de fapte, nu insists
mai cu seams asupra amanuntelot, raentionind cu zgircenie numai pe
cele pline de semnificatie. Ei povestesc in vederea unei aluzii, atit cit
e necesar ca aceasta sä fie inteleasa. Alta e situatia in balada, unde crea-
torul popular desfasoara, actiunea pe planuri panoramice, in.sistind asu-
pra cadtului initial, asupra etapelor actiu.nii i portretului eroilor, cu mul-
te reveniri Eli cu o ptedilectie vadita pentru amanuntele sugestive. In
aceste delimitari, nu ne referim la balada nuvelistica transilvaneana,
care, asa cum o cunoastem azi, se desfasoara in realiza'xi modeste, de dimen-
siunea tenor cintece proptiu-zise mai dezvoltate, ceea ce teprezinta, se
pare, un stadiu de dechn. In consecinta, caracteristica pentru balada
este lungimea ei, in comparatie cu cea mult mai redusa'a colindei, masu-
rata nu atit in uumar de versuri, cit in intimplari i detalii. Se poate spun
eä balada se hraneste din miezul si din amploarea faptului, colinda din
semnificatia lui.
Se distinge apoi o atmosfera difetita la cele doul specii : colinda
se caracterizeaza printr-o luminozitate ciudata, printr-o exuberant*/
1 Dumitru Caracostea, Balada poporand remand, curs litografiat 1932-1933, p. 552
748.
2 Adrian Fochi, Miorija, Bucuresti, 1964, p. 123-171, precum Si In studiul introductiv
al lui Pavel Apostol, p. 15 si urm.
3 Petru Caraman, Substratul mitologic al sdrbdtorilor de lama la romdni fi slani, In Ar-
hiva", XXXVIII (1931), p. 391-398.

www.dacoromanica.ro
3 MIORITA COLINDA. 841

Bening, in timp ce balada e plina de incordate, de tensiune. Una are un

final de apoteoza ca basmul propriu-zis, cealalta e cu precadere plina de
indierari singetoase §i de cele mai multe on cu final tragic, ca legenda.
Colinda are o sumedenie de caracteristici comune cu basmul, in timp ce
balada se invecineaza strins cu legenda, inch, dad, am transpune baladele
in proza., am obtine cu citeva exceptii legende tipice. E surprinza-
tor cum un cercetator ca Ovid Densusianu nesocotea aceste trasaturi
specifice §i aprecia variantele colinde ale Miorilei de-a valma cu bala-
dele, observind despre cele dintii ca circula numai in citeva versiuni
scazute §i monotone" 4, ceea ce 11 duce la gre§eala metodologica de a sus-
tine implicit anterioritatea formei de balada, altfel nu s-ar putea explica
intunecarile, incoheren.tele §i lipsa de viata in general ce catacterizeaza
variantele de colinda ale Miorilei" 5. Chiar in cazul cind o balada devine
colinda, ea leapada toata stufozitatea faptelor, retine. ceea ce e indis-
pensabil intr-o schema clara, potrivit intelesului ce i se da, in noua ei
functie, a§a cum se poate vedea in cele citeva exemple sigure asupra
carora nu putem insista aici. Concluzia lui Densusianu 1-a influentat §i
pe A. Fochi chid afirma : Dar Ind* prezenta colindului mioritic in
repertoriul general de colinde atesta slabirea generall a genului ..Aceasta,
destramare se face pe linia largirii motivelor realiste ale poeziei, nu
a celor religioase : cintece din ritualul familial, din lirica nerituala,
eposul. Or, colindul mioritic, la fel ca numerose alte piese epice §i lirice
intrate in repertoriul de colinde, atesta tocmai momentul de slabire a
vechilor conceptii cu privire la cintecele de ware din cadrul sArbatorilor
de iarna" 6. Exist/ §i astfel de cazuri trod intr-adevar uncle balade ca
sa ne referim numai la acestea care erau pe tale de disparitie a-au
refugiat in repertoriul de collude : Chiva, Mura cea frumoasti (tipul Encea
Sabiencea) in Hunedoara, Ilincuja &tndrului. in Oa§ etc. Dar in folclor
exist/ §i o alts lege : genurile sau speciile in plina vitalitate, in proces
de dezvoltare, absorb, tocmai din cauza acestei vigutozitati, produce
apartinind altor specii, pe care le adapteaza pentru a fi conforme cu
trasatutile for specifice. Cit despre decaderea colindatului, fenomenul
exists, dar circumscris la anumite zone : Oltenia §i Muntenia de la
apus de Arge§ exceptind Tara Lovi§tei , unde destramarea e veche,
anterioara, cercetatilor de folclor, apoi Banatul (mai putin valea Mure§u-
lui), Cri§ana de §es §i in mai mica masura Moldova. In restul tariff
Muntenia rasariteana, §i Dobrogea, Transilvania mai cu seams colin-
datul este, cu uncle exceptii locale, in plina, vigoare Inca, pe alocuri prac-
tical chiar cu semnificatia lui arhaica de intimpinare a inceputului anu-
lui prin acel ospat comun. In care se inftupta toti din darurile primite de
ceata colindatorilor (Transilvania §i Tara Lovi§tei). Cine prive§te harta
cu raspindirea Miorilei este izbit de masivitatea versiunii colinda in Tran-
4 Ovid Densusianu, V iaia pastoreasca In poezia noastrd popular& Bucure§ti, 1923, II,
p. 103.
5 Ibidem, p. 58.
6 Lucr. cit., p. 442. AceastA afirma%ie vine totu§i in contradictie cu ceea ce spune In alts
parte : variantele care cuprind ideea judecatii par a fi mai vechi decit cele care se bazeaza
pe rivalitatea economics. Cum judecata este caracteristica pentru Transilvania, credem ca e
posibil sa afirmarn prioritatea versiunii ardelene feta de versiunea moldoveana" (p. 532).
Dar judecata apare numai in colinde, adica In genul In destra mare : ar fi primul caz In folcloristica
de o forma In destrAmare care pastreaza totu§i mai bine caracteristicele arhaice decit forma
plinA Inca de vigoare.

www.dacoromanica.ro
342 OVIDIU BIRLEA 4

silvania, de desimea punctelor din partea nordica §i vestica, exceptind

tinutul Padurenilor §i Tara Motilor 7, adia, zonele cele mai muntoase
ale Transilvaniei. Daca numarul mai mare al variantelor colinda in com-
paratie eu cel al baladelor nu poate fi un criteriu determinant, el
depinzind in primul rind de scrupulozitatea culegatotilor §i abia in al
doilea rind de realitatea folclorica, obiectiv6, bate totu§i la ochi faptul
ca, de mult6 vreme cel putin de la inceputu secolului nostru Mio-
rifa colind6 este malt mai vie, cu o circulatie thai intensa in comparatie
cu versiunea baladg, devenita de malt o raritate vivificata pe alocuri de
variantele livre§ti, in primul rind de cea7lui Alecsandri. Apoi, dupg
con.statItile lui Fochi, ce se verific6 la ochire samara', a variantelor,
varietatea tipologica a Miorifei colinda este malt mai mare decit cea
a baladei cu aceea§i tema. Influenta variantei Alecsandri asupra colin-
dei este incomparabil mai redusa decit cea asupra baladei mioritice.
Toate aceste considerente, departe de a trada a desttamare, demonstreaed
in primul rind marea vitalitate a colindului mioritic pin& in zilele
noastre.
Miorifa aduce totu§i o nota aparte in ansamblul colindelor. Alexan-
dra Odobescu 8, apoi Ion Mu§lea 9 §i Constantin Btailoiu 10 au subliniat
nota funebra a Miorifei §i aici trebuie cantata descifrarea ei. Intr-adevAr,
pe cind celelalte colinde profane sint inundate de stfalucite, cu un sfit-
§it luminos, de apoteozare, in con.cordanta, cu urarile de inceput de An,
_Morita ttateazg, o tem/ lugubta. Yn tepertotiul colindelor noastre pro-
fane se mai intiLnesc doug colinde cu un astfel de final, una mai raspin-
ditA despre jertfa zidirii (1VIe§terul Manole) §i mei luai,l luai, una
dintre cele mai frumoase §i mai putin cunoscute, amindoua easpin-
dite numai in Transilvania, mai cu seams in nordul ei. La prima vedere,
prezenta unor astfel de colinde cu teme funebre pare ciudata, dad, nu
chiar n.everosimila, totu§i ele §i-au avut un rost bine precizat, care astazi
s-a intunecat on chiar s-a pierdut cu desavir§ite. Din pacate, cerceta-
total este vadavit de punctele de sprijin necesare din cauza preearita-
tii cu care an fost intocmite colectiile de colinde. Culegatotii au neglijat
cu rare exceptii sä consemneze la fiecare colindA, functia ei, cind
sau cui se cinta, aspect primordial in descifrarea continutului §i a orien-
tarii ei generale. Pe de alts parte, cercetArile mai sistematice din ultima
vreme au aratat ca functionalitatea colindelor s -a pierdut intr-o bung,
parte a teritoriului transilvanean : Zarand, Bihor, apoi valea Some§ului,
Oa§ §i Maramutq, in chip insular §i prin alte localitati din restul teri-
toriului. Colinda despre jertfa zidirii trebuie sá fi fost o colinda de zidar,
ca una ce reflect6, farA echivoc o credinta atit de larg ,raspinditA despre
necesitatea jertfei la o cladire §i practicile care o insotesc 11. Cit prive§te
7 Variantele din punctele 119 (Mogos), 120 (Bistra) $i 121 (Avram Ianeu) reprezinta pro-
babil niste infiltrari recente, nereceptate de ceata colincidtorilor, cSci ea lipseste cu certitudine
din repertoriul celor din Mogos, ca si In satele cercetate de mine in 1964 pe valea Ampoiului :
Valea Mica, Galati, Fene§ si Ampoi %a. In ultimul sat, o stia numai un cantor care o inviitase
cind fusese slugd la tars" adicd la ses In satul ard-Alba.
8 Rdsunete ale Pindului In Carpali.
La mort-mariage, une particularite du folklore balkanique, In Melanges de 1'8cole rou-
maine en France", 1925, p. 19.
" Sur une ballade roumaine (La Miorilza), Geneve, 1946, p. 6 si urm.
11 Pentru amanunte In legatura cu aceastd colindd, v. Ion Talol, Balada muterulizi Manole
of variantele el transilveinene, In Revista de folclor", VII (1962), p. 22-55.

www.dacoromanica.ro
5 MIORITA COLINDA. 343

colinda Mt luai, luai, ea a fost atestata in pant Nasaud ca o colinda

de doliu 12. Caci fn cadrul colindatului exists fn unele zone sub forma
insular' tinutul Pa'clutenilor §i Tara Hategului, partile Sebe§ului qi
Fagara§ 13, apoi prin Nasaud, iar dincoace de Carpati fn cursul inferior
al Ialomitei obiceiul de a cinta §i astfel de colinde de doliu sau de
jale". Daca In casa celui colindat a murit In acel an cineva puternic
regretat, mai cu seams tinar, sou dad, e cineva gray bolnav, ceata colin-
datorilor tint' o astfel de colinda de doliu, reprezentata regional prin
mai multe tipuri, unele religioase 14. Practica e In concordanta en carac-
terul funebru al sarbatoritii inceputului de an, care e cu atit mai accen-
tuat, en cit ne coborim mai indarat pe scara evolutiei. Se credea anume
ca la ospatul comun al colectivitatii iau parte §i spiritele Inainta§ilor
pentru a se inftupta din produse §i a petrece sarbatoarea Impreuna.
La unele popoare din Oceania, sarbatorirea mortilor e preponderenta
la Anul Nou 15. Caracterul funebru al ciclului de lama este atestat §i
in antichitate 16, apoi la popoarele germanice 17, la bieloru§i§i ucrainieni 18-
In delal de lama, de la not s-au pastrat de asemenea puternice ele-
mente din cultul mortilor mo§ii de Craciun, serbati cu prilejul Craciu-
nului 19, colacul anumit ce se face in ajun, dus la cimitir in 26 decem-
brie, daruit apoi primului same intilnit 20. Luminarile care se dau ca dar
cetei de colindatori uneori chiar aprinse prin. sudul Transilvaniei 21
par a avea de asemenea o semnificatie funebra ca §i In antichitate22.
Colinda .7J1d luai, luai are multe afinitati structurale cu Morita.
Ea incepe de asemenea cu un mic fapt epic, mai mult un pretext de
a introduce testamentul fetei. Se poveste§te cum fata a pornit Cu sece-
rea-n briu / La holds de grin ". Secerind, fata afla o floare de rai" pe
care o sufla de colb". i atunci se intimpla minunea :
Floarea rAmura-rd,
Mun%ii tremurara.

Cataclismul 11 trezeOe pe iubitul ei, Ion de la munte / Cel cu

of mai multe", care alearga la fata §i o stfinge in brate. Dupa cum
fo§netul plapind al florii s-a ttansformat fn uragan, iubirea se desavit-
12 Se cintit la om beteag". A.I.F., fg. 5630 a, culeg. H. Brauner in 27.IX.1935 de la Docia
Onu, 34 ani. Din p5cate, nu slut consemnate si alte amanunte, decit c6 inf. o stia din batrinj,
d'i trod iera mama 136jata mica".
13 prima colinda se cinta acolo unde moare cineva de e de jale" (A.I.F. i. 2332, culeg.
C. Zamfir In 29.XI.1949).
14 G. Birlea, Ctteva considerafii asupra metodei filologice to folcloristica, in Revista de
folclor", II (1957), nr. 3, p. 22.
15 Vittorio Lanternari, La grande festa. Storia del Capodanno nelle civilta primitive, Milano,
1959: nel Capodanno melanesiano tema fondamentale e it ritorno dei morti" (p. 136).
18 P. Caraman, lucr. cit., p. 370-373, 422-427.
17 Adolf Spamer, Weihnachten in alter and neuer Zeit, Iena, 1937, p. 22.
18P. Caraman, lucr. cit., p. 432-433.
" Simion Mangiuca, Cdlindariu iulian, gregorian si popular roman. .. pe anul 1882,
Oravita, Brasov, luna decembrie.
20 Arhiva de folclor din Cluj, 1082, culeg. Gh. Hudea In 1940 din Sgsaus-Agnita.
21 Satele Saliste, Sibiel, Vale, Turnul Rosu Sibiu, apoi Sona Fagaras etc.
22 P. Caraman, lucr. cit., p. 367. Informatiile despre practica de la not nu lamureau rostul
acestor luminari ca dar si credin%ele despre ele.

www.dacoromanica.ro
344 ovirau BIRLEA 6

§e§te in moarte, in Junghi far& durere/Moarte far& vreme". Stradani-

ile maicii sale de a o lecui slut zadainice si fata iii dezvaluie iubirea
puternica pe care nu o poate curma nici moartea :
Stiu eu ce mi-i leacu :
Pinza 1i bumbacu
Si Ion, saracu 128

Din aceasta, colinda, cintata dupa fat& moarta, pe alocuri pe ace-

easi melodie ca $i Morita 24, cu care are comuna aceeasi atmosfera fune-
bra, razbate totusi aceeasi sete de via si de indeletnicirile pamintesti.
In aceasta lumina, Mioria trebuie sa fi fost i ea colinda de doliu
dupa cioban mort, iar tipul erotic al ei colinda de doliu dupa cioban
necasatorit. Pins acum ea nu a fost atestata cu aceasta functie in cule-
gerile cunoscute, banuim din neglijenta culegatorilor, poate ci din cauza
ca functionalitatea colindelor era in faza de destramare In nord-vestul
Transilvaniei, unde ea circula intens. Chiar daca cercetarile ulterioare
nu vor aduce o confirmare In acest sens, ipoteza este verificata de insasi
structura Mioriei. Fiind conceputa ca o colinda de doliu dupa cio-
ban, reiese clar ca ideea centrals este asa-zisul testament al, ciobanului,
dupa cum a intuit cu atita siguranta D. Caracostea. Se observa far&
dificultate c& rivalitatea dintre ciobani i planuirea omorului shit doar
un pretext epic pentru a prilejui enuntarea dorintei ciobanului de a nu
pierde legatura postuma cu Indeletnicirea lui. In aceasta ipostaza, dis-
cutiile referitoare la, atitudinea de resemnare a ciobanului in fata mortii
capata cu totul alt Bens 25. Epicizarea, aplicata unui fapt petrecut, e
posterioara dorintei ciobanului. De orice moarte ar fi fost rapus ciobanul
de la casa colindata, dad, s-a luptat voiniceste cu ducmanii sau dad,
a fost ucis, aceasta era un detahu cu totul secundar, pe primul plan
fiind dorinta ipotetica de a fi ingropat la stina. Colinda funebra avea,
nevoie numai de punerea in scena, sub forma static& relevata §i de
Fochi, aca cum se intilneste si in cealalta colinda de doliu Md luai, luai,
alte detail sau episoade fiind cu totul de prisos in vederea enuntarii ulti-
mei dorinte a ciobanului. Dorinta de a pastra legaturi postume cu lumea,
terestra nu e un fenomen. izolat In folclorul nostru, dimpotriva, tine de
o conceptie ancestral& care a dainuit in bun& masura. Aceasta este baza
etnografica" a Miorilei, la care se adauga, numai pentru tipul erotic,
nunta mortului. Conceptia este oglindita pregnant In Cintecul zorilor,
practicat Inca hn .sud-vestul Transilvaniei si Oltenia nord-vestica. La,
sfirsitul cintecului, mortul se roaga", de zidari" sa-i lase sapte sau nou&
ferastrui" prin care sa-i vina : colac si lumina Izvorel de apa/Dorul
de la tats Miroase de flori/De la surori Spicul griului Buciu-
mel de -vie/ Cu tot rodul lui", apoi Raza soarelui" si vintul cu racoa-
rea" 26, iar in alte variante shut enumerate glasul mamei", turtite
28 A.I.F., mg. 2519 g, din Borza Zalau, culeg. I. Talos G. Habenicht.
24 A.I.F., fg. 5695 a din Bistrita Blrgaului, culeg. I. Cocisiu.
25 Discutia e reluata recent de Liviu Rusu In V iziunea lumii In poezia noasIrd populard,
Bucuresti, 1967, p. 56 si urm. Domnia-sa face abstractie de versiunea colinda ca si de vane-
tatea tipologicA a Miorilei, referindu-se numai la tipul clasic. Se Intelege a concluziile nu se pot
relent decit la acesta.
25 C. BrAiloiu, Ale morlului" din Gorj, BucurestI, 1936, p. 14-15.

www.dacoromanica.ro
7 MIOBITA CCLINDA. 345

calde", film de tamfie",izvorel de lapte", Coale spalate" etc. Cum

se vede, dorul celui mort se indreapta atit asupra elementelor curent
de subzistenta, cit mai cu seam& asupra frumusetii lumii terestre, sin-
tetizata in miroase de flori", cintecul cucului, pasgrea simbol a prima,-
verii terestre, boarea vintului", apoi ingigi stapinii cosmici : luna gi
raza soarelui. Aceasta dorinta ultima, departe de a fi o laud& a mottii,
constituie un puternic imn adus vietii. Mortul nu e nicidecum orientat
spre presupusa lume de dincolo, ci e rotors cu fata catre pamint gi
bunurile vietii pe care le paraseste. Aceeasi conceptie sta si la baza
testamentului mioritic, acesta infatisind un caz special, adaptat la parti-
cularitatile profesionale ale pastotitului i, se pare, deritualizat. Ca $i in
Cintecul zorilor, ciobanul urea sa auda viersul flueritei" cind a sufla
vintuttil", sa-i villa prin. ferestrele sicriului cintecul de jale al oilor
balai", cornute", seine ", ochisele" 27 etc. Se poate ca initial Mio-
rifct sa fi fost §i un. astfel de cintec funebru, mai en seams in zona sud-
estica a tarii, unde se ridica asa numitele rugi pentru cei ingtopati
departe de satul lor, cu intregul ritual al unei inmotmintari. In Tara.
Hategului i Padurenime exist chiar un cintec anumit penttu aceasta
inmormintare in contumacia, dar aceasta e un fapt secundar, fiindca in
folclor motivele §i ideile circula en usurin.ta relative dintr-un gen intt-al-
tul i abia contextul in care e cimentat motivul fi confer& un inteles.
sau altul. Singur testamentul ciobanului nu constituie tipul mioritic
ca atare, cum opine D. Caracostea, abia schitatea conflictului dintre
ciobani care sag actualizeze gi dea posibilitate ne duce spre nude-
ul mioritic. Din aceasta perspective, caracterul mai arhaic al versiunii
colinda, fata de versiun.ea balada, se reliefeaza Cu mai multa evidenta_
In intentia compozitionala a creatorului popular, conflictul este schitat
atit cit e nevoie pentru a aduce in scen.e testamentul ciobanului. Acest
tip mioritic ni se infatiseaza, in liniile lui cele mai simple, redus la mini-
mum de mijloace de exptimare epics, accentul &kind pe efuziunea.
lirica in fata mortii. Pe de alta paste, marea vatietate tipologica 1.1101-
nit'a la colinda mioritica, fata de balada, confirms antefioritatea colin-
dei 28, potrivit acelei legi folclotice dupe care diveisitatea tipologica accen-
tuate e un indiciu de vechime apreciabilg, pe cind uniformitatea tipo-
logic& denote o virsta recenta. Vechimea Mioritei ar fi contrazisk dup.&
unele pareri, de inexistenta aspectelor arhaice in limbs. Aici trebuie-
sa observam ca toate baladele gi colindele pgstoresti nu prezinta feno-
mene arhaice §i aceasta din pricina continuitatii tehnice traditionale aY
pastoritului ping In zilele noastre. Cgci gi astazi zicem tot baci, stind,
strungd, bucdtaie, a trage oile-n perdea etc., intrucit inventarul stinii
gi lexicul celorlalte aspecte e tot cel stravechi.
Fara a putea aduce determinari mai precise, se poate afirma cu cer-
titudinea ingaduita de faptele de folclor Ca balada mioritica este mai
noua, ulterioara colindei. Examina,rea structurii ne duce in chip inevita-
bil spre aceasta constatare. In primul rind, balada naioritica se distinge
printr-o vadita lipsa de epicitate, ceea ce a determinat pe intliul ei cule-
gator V. Alecsandri sa creada ca se afla in fata unui fragment si sa.
27 Al. Ciura, Colinde, Ora tie, 1908, p. 26-27 (din Jucu de Sus Cluj).
22 Un fenomen similar se observe si la tipul colinda at Mesterului Manote (v. I. Talcs,
lucr. cit., p. 48).

www.dacoromanica.ro
396 OVIDIII BIRLE A 8

caute varianta complete pe care n-au putut-o da decit Indreptarile"

stiute. Se observe ca autorul popular, In efortul de a transpune faptul
la dimensiunile baladei, a fncercat sa imbogateasca linia epics, sa .dea
mai mare amploare desfasurarii faptului, Yn primul rind, in centrul
atentiei a fost situat conflictul dintre ciobani, asa cum o cer legile bala-
dei. Ca atare, acesta a fost transpus pe plan economic pentru a-i da
mai multa verosimilitate, fiindca ciocnirile economice erau mai dese si
caracteristice pentru viata ciobaneasca din orinduirile istorice anteri-
oare. Cadrul static din colinda a fost dinamizat si el, turmele flind ara-
tate in miscare de la munte spre ses, in concordanta cu practicile trans-
humantei. Apoi au mai fost inserate episoadele cu oaia nazdravana, gi
eel cu maica battina a ciobanului. Dar creatorul popular si-a dat seama
ca testamentul poetic al ciobanului reprezenta o culme artistica, peste
care orice continuare nu putea fi decit un adaos palid. De aceea, balada
s-a oprit i ea la testamenul ciobanului, incit din punct de vedere epic,
maratiunea a ramas fare deznodamint, exceptind un numar infim de vari-
ante, unde se aratl in chip foarte sumar ca ciobanul a fost omorit si
inmormintat dupe dorinta. Se poate spune ca balada mioritica e cea
mai putin epics dintre toate baladele noastre excludem, bineinteles,
variantele trunchiate ale acestora cu o vadita deficienta compozitionala
prin lipsa deznodamintului. Ea nu mai are acea schema epics rotun-
jita pe care o pretinde balada.
Faptele ne due la concluzia ca balada mioritica nu putea veni de-
cit din colinda mioritica, adica din Transilvania 29, unde ea are o mare
varietate tipologica si radacini puternice in viata traditionala pinta in
zilele noastre.
Miorila a devenit foarte cunoscuta pe tot cuprinsul tarii si conti-
nua, a fi colindata i astazi, dar eel mai adesea. cu o functie imprecise,
datorita con.tinutului profund i frumusetii ei deosebite. Oamenii din
popor an fost impresionati de afirmatia puternica a vietii care razbate
din dorinta ciobanului si einta aceasta poezie simple la prilejuri festive,
cind se dezbraca de grijile marunte ale vietii de toate zilele, pentru
fortifica sufletele cu aceste raspunsuri cristalizate despre marile in-
trebari pe care le pune existenta umana.

LA MIORITA COMME «COLINDA» (CHANSON DE NOEL)

Illiorifa est connue comme ballade. Mais en Transylvanie elle vit
excepte le coin de sud-est comme «colinda» (chanson de Noel). On
a regarde cette derniere forme comme une derivation de la forme bal-
lade et surtout comme une degradation. En realite, les faits semblent
montrer le contraire. Le nombre des variantes « colinda » est beaucoup
plus grand que celui de la ballade, les sous-types sont beaucoup plus
diversifies, la forme « colinda » circule avec une vitalite incomparable-
29 Ipoteza originii ardelene este sustinuta si de A. Focht In lucrarea citata, p. 539. La
aceeasi concluzie ajunsese Si profesorul D. Caracostea Inca In al doilea deceniu al secolului nostru,
la sfirsitul capitolului inedit despre Miorifa to Ardeal, care va fi publicat In volumul sat' postum,
Balada poporand pi doina, In cursul anului 1968.

www.dacoromanica.ro
9 MIORITA COLINDA $47

went plus accentuee. L'examen structural des formes de « colinda » de-

montre de meme la priotite de celle-ci. Le noyau du recit est le testa-
ment du berger, oir le conflit epique n'est qu'un pretexte pour Penoncia-
tion du dernier desir du berger.
Miorila a ete tres probablement une « colinda » de deuil pour un ber-
ger molt, car dans certaines regions de la Roumanie it y a cette cate-
gorie de chansons de Noel a caractere funebre, chantees la ott quelqu'un,
vivement regrette, est mort pendant Pannee derniere, ou au moires est
gravement malade. C'est seulement cette fonction de deuil qui expli-
que le caractere lugubre du recit, une exception parmi les autres chan-
sons de Noel dont le trait principal est l'optimisme, l'exuberance, en
concordance avec la fonction de souhait au commencement du Nouvel
An et par extension a la Noel.
En devenant ballade dans les regions de l'est et du sud de la Rou-
manic, le fait epique a ete elargi. Le conflict initial est devenu economi-
que, puis on y a insere les episodes de la brebis qui pte dit la mort du
berger et de la mere qui part a la recherche de son fils tue. Malgre ces
intrusions, la forme de ballade reste deficitaire comme plenitude epique
et c'est pour cela que V. Alecsandri et les autres folkloristes ont eu la
conviction que la ballade circule dans une forme inachevee ou tronquee.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
ELEMENTE STRUCTURALE IN MELODIILE DE JOC FAGARAgNE

CORNELIU GEORGESCU

Studiul de fata, nu are ca stop epuizarea problemelor de analiz4

muzical6 legate de melodica de jot fagiira§eana, ci semnalarea, alaturi
de o sumara, prezentare generafa, a citotva dintre ele considerate mai
interesante 1.

ErrmArind structurile melodice, in ordinea complexitatii for cres-

dude, vom constata ca ele sint destul de evoluate, comparativ cu zonele
vecine. Marea majoritate a melodiilor se inscriu in sfera heptatonicului,
adesea insotit de acel functionalism specific cunoscut de obicei sub nu-
mele de major-minor".
Cazurile de structuri melodice utilizind doar 4 sunete sint rare ;
de remarcat ca piesele respective fac parte din grupa II B. Pentacordul
major sau minor este de asemenea relativ rar intilnit, in grupele II B
t}i VII cu aspect major §i in I, V, VII cu aspect minor ; trecerea spre
hexacordul major (cu tonica pe treapta I, a II-a sau pendulatorie se
face prin variante intermediare.
Modul major se situeaz6 pe primul loc, din punetul de vedere al
frecventei, existind fn fiecare din cele 7 grupe ; el apare fie axat pe un
hexacord, fie definitiv conturat. Intr -o mare parte din piesele ce utili-
zeazg acest mod apar trepte fluctuante, care fAra, a constitui un nou
mod tind spre afirmarea mixolidicului, lidicului, eolicului etc.
Mult mai putin intilnite sint modurile lidic (uneori cromatizat),
mixolidic, modul acustic" (lidic-mixolodic), doric §i doric cromatizat,
in special in cazul grupei I (cu excep1ia doricului).
1 Din necesitati de economie a spatiului am renuntat la o serie de capitole introductive
tratind despre particularitatile istorico-geografice ale zonei cercetate, originea materialului
utilizat, analiza repertoriului din punct de vedere functional, elemente de evolutie $i de interfe-
renta cu zonele vecine, instrumente, coregrafie etc. Ne limitam la enumerarea color 7 grupe
importante de jocuri, cu care vom opera in analizele muzicale ce urmeaza : grupa I (Invirtita),
grupa II A si B (Briul 5t melodiile inrudite), grupa III A si B (Hategana gi Posovaica), grupa IV
(Slrba), grupa V (melodii izolate), grupa VI (melodii de origine probabil semiculta) grupa VII
(melodii probabil importate). Precizam ca la baza Impartirii au stat criteril de natura muzicala,
acestea nefiind lntotdeauna de acord cu cele coregrafice, functionale sau, uneori, chiar cu titula-
tura pieselor respective.

Rev. eta. foto.. tom. 12. nr. 5, D. 349 364. Buoureetl, 1967

www.dacoromanica.ro
350 CORNELM GEORGESCII

Forma modals care detine suprematia in aceasta grupa este cea,

a relatiei fluctuante major-minor, bogat reprezentata de altfel si In cele-
lalte. Aceasta relatie de terta mica descendents , foarte raspin-
dita, in toata Cara noastra si pare-se, de o importanta deosebita in sudul
Transilvaniei, poate aparea fie intr-un mod major si altul minor, fie,
destul de frecvent, si in relatia lidic-doric, de asemenea diatonice sau
cromatice.
Planurile modulatorii pe care le intilnim shit relativ simple, cora-
parativ cu alte regiuni sau chiar cu organizarea functionala evoluata a
celorlalte moduri ; cele mai raspindite relatii modulatorii, prezentate in
ordinea marimii intervalului dintre cele data fundamentale, sint : cea la
interval de prima, sau unison, combinata foarte adesea cu o relatie major
minor in unul din cele doua moduli.; la secunda mare superioara sau
inferioara modulatie foarte frecventa intr-un anumit subtip de hate-
gang, raspindit in toata zona ; la cvarta superioara modulatie relativ
egal tepartizata la toate tiputile de jocuri sau inferioara. Intr-un
singur caz am intilnit o dubla modulatie, la secunda mare inferioara,
apoi la cvarta, perfecta inferioara.
Marea majoritate a acestor modulatii includ, de obicei in primul
mod, relatia major-minor 2; datorita acesteia si In parte si faptului ca
intervalele la care se moduleaza frecvent fac parte din cele sugerate ca,
mai pregnante prin functionalismul interior al modurilor (fapt remarcat
i explicat in detaliu cu ocazia studierii materialului din zona vecina, a.
Marginimii Sibiului), melodica fagarasana de joc ptezinta o rematcabill
unitate.

Enuntam ca un procedeu deosebit de bogat in resurse expresive

pe acela al segmentarii modului in una sau alta din frazele piesei S. Mai
putin prezent in prima grupa, el atinge maximum de frecventa in gru-
pele II A B, III A §i B, IV si detine un rol relativ important si in
§i
celelalte. Daca excludem din masa melodiilor ce folosesc modul integral
in toate frazele pe acelea care completeaza acest mod doar prin for-
mula de cadent/2 vom constata ca numarul celor ce ukeaza de acest
procedeu depaseste 60 % din intregul material. Pupa cum am aratat, numa-,
rul melodiilor de joc fagarasene care folosesc moduri cu mai putin de
7 sunete este destul de scazut, 4nsa numarul frazelor izolate din aceste
melodii In situatia de mai sus este cu mult mai mare. In acest spns,
intilnim tricordii, tritonii, tetracordii, tetratonii de diferite tipuri, pen-
tacordii majore, minore, lidice etc., diatonice sau cromatice, hexacordii
de.diferite tipuri §i o mare cantitate de heptacordice defective, diferite
functional de alte structuri aparent asemanatoare.
In majoritatea acestor formule melodice, preferate In general de
frazele secunde, se recunosc fragmente ale unor moduri complexe, pro-
venite in mare parte din pentatonic, mai rar din heptacotdic (ionic, mixo-
lidic, lithe etc.) si numai in mod exceptional structuri de sine stata-
2 In acest caz, In stabilirea planului modulatoriu am avut in vederc tonica majors a
modului.
a Am considerat numal melodiile nemodulate sau, In cazul acestora, pe cele care au ceI
putin doua fraze In acela§i mod.

www.dacoromanica.ro
 3 MELODIILE DE JOC FiGiIIMENE 35 L

toare. Amintim, fara a mai insista, ca., in toate aceste structuri modale
sau fragmente prezentate, tonicele sau fundamentalele sca,rilor sint deplin
sesizabile, functionalismul adesea foarte evoluat, despre care am mai
vorbit, nelasind posibile confuzii in acest domeniu. Numarul mic al solu-
TIGANEASCA
Fgr.1.046 b (II B)-fragment
voce (dirlait")
-1.-.MM7.....M7117777...4117417...177"M771717IIMMTAAIBA
.411AAMMIA...MAMANAAM.IMAIATAMIAMIAMAINIAIMIIM
A AW-A-ABA I= CAMTIM Alf 7717771 .11 11

StRBA $01MANELOR

*
vioara F9r.10.782 a

s717M.IM=
se,
(IV)- fragment

77777777717717177/1777.77777
1.M 1&1&11
M-IT AINIA.A.A M.11. M.A.TAT
9 3 9 . 10.77.7-70
- 17..:a11-717 7.
9 9 3
AAMIN IIMI.AAMM
M7M-77.17.,- _ r"111.1.

SIRBA

I
(1V)-fragment .
fluier M9.2.668 Verde k Itt tr
77 7 IMME77....777A 1. 7
12.7".11%144rZZEIrMtriiiiri.7..71qW..7.....:...M711.A..-V7I
/7.7 7717, MEM.../= ZIMP,1
..SMEM
7 7 7 117 BIM.=MI
AAA M
.

CALU$ARUL
M9.3.014 II (1 )-fragment
vioara
'A
g PA717717M7
11= =.. M.../MT..111,..=i 717.17777 ow=
/7IW r11-1 .ail...
. fi
- 177 17111771777.../S
/
.- 7_,
3 3

TIGANEASCA
'(11 B)- fragment
fluier F9r3.388 a
BMA"IAIM. AMM.TIN ....AM.MBIIMAI alm mi ,= ..,... ma.sm...-
1..1A A
.37 7777 7717M
MIAMMISITIT AN
Al I-TAM777A7A11717
7/77 /.777.-.0
Ir.. M -

thlor posibile este compensat ins& de faptul c5, finalele sau cadentele
si semicaden.tele frazelor pot fi plasate pe aproape toate treptele sta-
bile (in ordinea frecventei, de obicei pe treptele VI, 2, V, 5, 3 etc.).
Se realizeaz6 astfel, pe o cale particular&, o varietate deosebitA.

0 problem& de important& mult mai mare decit aceea care i se

poate acorda Intr -un studiu de proportiile celui de fat5, este aceea a
ornamentatiei melodice ; Intr-adevar, 'baffle melodice deosebit de Inflo-
rite ale melodiilor din grupa I, cele mai reprezentative poate pentru
zona cercetatl, pot fi recluse_ f&r& greutate la scheme foarte simple, dacA
inlatur'am aceast4 ornamentatie. Astfel cu ajutorul §i al altor pro-
cedee mai importante de con.structie muzicala, pe care le vom expune

www.dacoromanica.ro
352 CORNELfU GEORGESCU 4

la capitolul respectiv devine posibil& existenta unui numar atit de

mare de tipuri, subtipuri 1i variante difetite, pe o suptafata relativ redusg.
Vom prezenta citeva aspecte ale acestei probleme, axate in special pe
melodica grupelor I si II, care ne furnizeaza, cel mai bogat material
In acest sens ; putem afirma ca melodiile celorlalte grupe repeta in pro-
pottie mai redus& procedeele folosite In primele doua, aspectul for fiind
In general mult mai schematic comparativ cu acestea.
Ornamentele melodice mai frecvent intilnite shit : broderiile sim-
ple, duble sau de un grad diferit de complexitate, grupetto-urile, apo-
giaturile scurte sau lungi, echape-urile, notele de pasaj, arpegiul ca in-

m.-
.,..-1=== I 711.
- i
.1./.=-=1M=-MI
WO M.
11111111 =-/o ,-
-: -
M1
I. Vv. 1=071M111121r==Ti..MMEIIIM IMI
-- l -
.

,.. ,1 .........-._ -.
=I
IMO lEr...
..., -.1..im -
;I= IMYMIMM.M IMM rrnIIINU I1=. al-.Mr= aN
...
..aMaNIMMIMPml
.-.-._ ... -=11.M
KAU-
OW
vimlVMMr
MISI"11If AL.. ..-,..
M.. MN,- 11

11.1.1M
MMNIM Mr AMMIM
I - I
4M MM V 1 ILMIm a- Wm! MIVI,MMIIMNI11.
IIM
416.=/.1=1.7111MIMMIn MM.
.IIM MOMMiM M.I1. 11=111MM
IMMMMI

flotitura melodic& etc. De obicei, orice repetare a unui element de form&

este insotita de o tvariatie melodic& care o ascunde §i o imbogateste,
mentinind viu interesul ascultatorului.
Importanta ornamentelor este uneori atit de mare tacit ele sin-
gum pot Imbraca o schema melodic& adesea rigid& $i far& calitati es-
tetice (de ex. o gam& descendent& sau un arpegiu), rezultatul hind o
Iraza expresivA, pe deplin integratA melodicii locale. Este interesant

,ga.
.1=11
f113.1 SIM= EWINGas
..
3
II"TOM Mr VB. 1,MNIM.,71.7=r
1.1.4-Ma- 1-MINIMMIN
rim, VIM
IIMII.111111."118

de comparat din acest punct de vedere o frazg, oarecare, aparent mai

s
MMIIIMM"-EM IMMI11=1VNIMM,
33
Ar-111=11=11OLIIMM'71
IN,MEMEMMM,MEMEMMMV
1.2
Mad
-aront
complex6, cu schema melodic& extras& din ea, dupl Inlaturarea orna-
mentelor. Un rol deosebit joaca aceste otnamente, dup& cum am mai
aratat, si In diversificarea unui anumit subtip in nenumarate variante.

DE PURTAT A LUI STOICA

(I) simile
M9.2668 Rep 4
3 a li 4 3 3 1111 4 ....3 4 ws
fluier
P Gm ' =i--. 11 war-
114: c-. =or- in...-mmopm
t.;[:.sInvIr.= mr-Irw
ilr 1:111,7 a..mr mnr-mr .mormr..7 ^M.I. N'EMBI, gr-M11=1.1MIB
irM..1.111.1-.M..7A =1.0 .1, reI i0,
1/"1 ......MWIMII.MI nail, I1111110.: la-.11 .!-...-
11.-.1111=
MO ..116.1 .' .."1,
MEW

Ilu
Km iiU_
- EN all-11M+. Ill -- - /IV-
M& ir.,.... IV,IMMIM
a
AV 111111
MI
MEI r'S MVMMY:
4,: 12 reM
.---
11.11.1" WM.
...MINN.,
IdoLY L V.. --MINL-MVMEN
MN
1/=MISMEM...M,
II- M M1V,s
1.=i INE=MIlli
WuT.41
1111 IV .. . Y 1,.. YINNINI m..n...I1ll.1t
.
r= ,

.7111

www.dacoromanica.ro
5 MELODIJLE DE .TOC FAGARASENE 353

Scheme le melodice ale unor piese §i in primul rind ale celor din
grupa II pot E simple arpegii, intreaga frumusete expresiva, precum
§i intreaga for originalitate constind numai in aceasta inflorire, in care,
desigur, ritmul are tin rol important 4.
BRIU
(HA)
fluier
s. MI
PiP
mgmt 17 1..
111%
ars amom...11=aor NM
a-mom--
ASA NA, IMA/A
mwmaaw- OM
la MN AIM
,

Air A
Amp gm,
ss. NA 1MM. EMI 1=1

tfneori, melodic se bazeaza pe o figura ornamentals simply, relu-

atd, §i dezvoltata cu maiestrie, pe o progresie elementary sau, pur si sim-
plu, pe ornamentarea unui singur sunet.
ARDELEANA BATRINEASCA (i)
Fgr 1.044 b
fluier
IM.-iMft* or
IMO.YOM:1 Z4 PP Et1 P
atIMMOV

ROMANEV'E
(I )-Fragment
Fgr.l.C40 c
clarinet

Baiu
Fgr.1.297a (II A)- Fragment
clarinet
a
s MN MI EA A= AllANV VnaINI AMMO
lalla.AAINA airaio
OMNI AA.m.
IMM

I..An 1.....
A m
MN
.11MA
A ...-
AA..moal
op.o. mvamwmmmunawrswn o m....-

aAal
MMIBIL.1
Nom
11/
m rmm.Aomm. mom
rv-ormm,rm
..=A-.= .. Lai...AA.AN
mmmo...mN
MEM.

4 Nu insistAm asupra problemelor legate de ornamentarea ritmicA, deoarece am tratat

pe larg aceasta In alt5 lucrare, Melodii de joc din Mdrginimea Sibiului, limitindu-ne de asemenea
la melodica Invirtitelor §i briurilor.

2 c. 5842 www.dacoromanica.ro
354 CORNELIII GEORGESCII 6

In desfkurarea bogat inflorita a melodiilor din grupa I 0 II in spe-

cial, pot fi observate o serie de procedee rafinate, atribuite in general
numai muzicii culte, ca inversarea, recurenta §i inversarea recurentei
unor formule, in general de mica intindere (subcelula sau celula). Cel
mai frecvent folosite sint formulele inversate, care Insotesc indeaproape
pe cele in stare normala. Datorita aspectului acestor celule de cele,

I
%lb
1=11.....g... 11
IV 1. =.1M=1,11 817
.111M11111111".
11 tee:..
IM1 IJMNI.= -J A.1I
1.11
11111M. IM MM.
MM.

mai multe on simple pasaje aspectul recurentei foimulei coincide cu

cel al inversarii ei, cazurile in care o diferEntiere este totu0 posibila,
fiind reduse. Inversarea recurentei unor formule apare relativ rar. Dupa

iwM ..
l al111111, -- --.......1/./1111//
11=1110,INIIMMIMII/AII,IM
.NZr = war.LE .M ===== 1...0.
0 --._.._
M./
4
I./
M1=
17.11,1.111,11M fM=. .7M / II
N.-MI"..
cum se observa, este vorba exclusiv de fragmente foarte mici ale liniei
i., .
-M .M11

melodice qi, de cele mai multe ori, de formatiuni melodice universal ras-
pindite (pasaje, grupetto-uri, broderii complexe etc.). In stadiul actual
al cercetarilor, consideram ca aceste procedee pot fi intilnite extrem de
rar la nivelul motivului sau, fiti mai rar, al frazei ; in aceste cazuri, dupa
cum am mai aratat, linia melodic& primal* eliberat& de ornaments,
care sta la baza piesei muzicale, prefers schemele cele mai simple, mai
fire§ti §i, In general, deschise" (de ex. gama descendenta, §ir de progresit
etc.).

In incheierea acestei sumare prezentari a unor elemente ale melo-

dicii de joc fagarkene, ne vom opri tot asupra grupei I, pentru a aminti
o alts particularitate a sa existenta unor formule de cadenta mai
mult sau mai putin stereotipe. In ciuda unei aparente varietati, aceste
formule se reduc in majoritatea cazurilor la un pasaj descendent, bogat.
i diferit ornamentat, terminat cu o cadenta obilnuita, cu un substrat
comun armonic concretizat prin relatia dominants tonica, intr-un
ton major sau minor ; locul pe care-1 ocupg, ele in structura frazei res-
pective este destul de important, depkind pe acela al unei cadente
obi§nuite. Formulele de care ne ocupam constituie de multe ori o veri-
tabila concluzie, o rezolvare fireasca a repetatii unor motive sau celule,
ele acoperind i ca intindere cea mai mare parte a modului sau frag-

www.dacoromanica.ro
 7 MELODHLE DE JOC FAGARASENE 355

mentului de mod respectiv, de obicei intr-un sens descendent. ExistA

insg, asemenea formule care folosesc si tetracordii, pentacordii, hexacor-
dii, araturi de heptacordii.

Din punct de vedere ritmic, materialul de joc fggArasean nu aduce

nouta,ti hotgritoare, comparativ cu cel m'arginean, stucliat intr-o lucrare
anterioafa ; din aceasta cauzl, nu vom mai intra in detalii, limitindu-ne
a prezenta aspecte generale.
Mburile folosite in zona cercetata sint aceleasi ca in tot sudul Tran-
cea mai mare parte a pieselor analizate utilizeaza masura
silvaniei ;
2/4 (in exclusivitate in cazul grupelor II A i B, III A si B, IV si VI,
in mare parte pentru grupa VII §i doar sporadic si, in orice caz ne-
specific in cazul grupelor I si V). Ca frecventa, dupa aceastA masura
urmeazg, desigur cea asimetrica, a carei pulsatie este numita pe buns
dreptate ritm ardelenesc" de catre Pascal Bentoiu 5. In cazul zonei
noastre, fara a considera ca am rezolvat definitiv problema, putem afirma
ca aceasta, masura nu pate a prezenta elemente specifice importante fap,
de regiunile vecine. Pentru notarea ei, am folosit ritmul 7/16 (3 + 2 + 2)
care ni s-a parut totusi cel mai apropiat de realitate §i cel mai consec-
vent, in ciuda complicatiilor de notatie. Amintim cg, o relativ mare parte
din melodiile apartinind grupei I a carei caracteristia de baza, este acest
ritm apar, prin deformarea raportului intre timpi, in masura de 2/4.
Uneori aceasta trecere se face chiar in cursul interpretatii uneia i aceleiasi
piese, fie treptat (ritmul asimetric fiind deformat spre 2/4 prin egali-
zarea timpilor, in legatufa uneori i cu accelerarea tempo-ului, nefiind
exclusA, nici posibilitatea contrarie), fie in fraze diferite.
Alta mAsura, asimetrica, relativ rat intilnitg, day care defineste la
rindul ei o grupa aparte (V) respectiv jocul Hodoroaga , este cea
de 5/8 (3 + 2) ; pulsatia acesteia este mult mai lentil, amintindu-ne de
aceea a unei serii de jocuri din Cimpia Dunarii sau Dobrogea. Ritmul
7/16 (2' 2 ++ 3) intilnit aici nu are nimic comun cu 'cel din grupa I,
unica pies' cercetata case-1 utilizeaz5, (jocul CAteaua) apartinind de ase-
menea grupei V.
Sporadic, intilnim §i alte mgsuri in piese izolate din grupa VII, in
care am inclus in general melodiile probabil importate in zona noastra.
Cazurile concrete la care ne referim sint cele ale masurilor de 3/8 ale
jocului Resteul (in care, oricit de bine integrat astazi FAggrasului, se
recunoaste provenienta olteneasca Rustemul in 5/16 sau deformat,
in 3/8 sau 2/4) si de 3/4 alternind cu 2/4 ale jocului Salcioara (joc ori-
ginal' din Muntenia si general fdspindit azi). Melodiile proprii acestor
jocuri nu lass nici o indoia16, privitoare la provenienta lot, chiar dacA,
din alte puncte de vedere (coregrafic, de ex.) ele au apatat caractere
specific locale.
*
Foarte frecventl este in Fagaras subdiviziunea, ternara. Fara a
avea aproape nimic comun cu acelasi procedeu, intens raspindit si tipic,
5 Pascal Bentoiu, Ctteva considerafiuni asupra ritmului ,si notatiei melodiilor de joc romd-
nefti, In Revista de folclor", an. I, 1956, nr. 1-2, p. 36.

www.dacoromanica.ro
356 CORNELITT GEORGESCIT 8

dintr-un punt de vedere, sirbelor din Cimpia Dun rii decit, cel mult,
In cazul melodiilor indeaproape inrudite cu acestea , in cazul nostru
el apare in special ca o lungire a primei optimi in detrimental celei de-a
doua, intr-o celula, initial pirica, (rind o pulsatie yi un aspect deosebit
de dinamic melodiilor din grupa I, in care este deosebit de frecvent. Tri-

RE JOG
Fgr.1.295 a (1 )- fragment
clarinet
=".. =.alaa-aa
a.-m..m mmi.mma-
ana -ala. ==.1111-
MV,MLI!..7.= MIP.N
9
InM
r -1.1m= AliMilMminamollMM,m.
3
maallaaaa-All
3
...-..alaa
wMP.9,7

3
al-alla
3
3 3
3 3 8 3 3 =MIM
3 9

olet propriu-zis nu apare decit in cazul melodiilor de sirbA i hora, unele

evident importate, sau In cele de hateganA (grupa II A), i, foarte rar,

.-
clarinet Mg. 2265 a

ll/MA
CM ZUM7
IM.M.1=
.11'"=.-
3 3
Ni!W is WMMIM
MialaMaaNa MMINV
laaaaalMaaa..laamada-aaM=Maaaa
.L..M11==
3
HATEGANA

w
(IIIA)- fragment

=EL..

3
,EM

3
MO
Ml.ff M-
lalaaaa
.-laniaaaal
3 3
I

ca rezultat al deformAtii unei celule, de data aceasta anapestice, in care

timpiif au fost egalizati In urma repeziciunii tempo-ului, in unele briuri
grupa II A sau B. Aceasta subdiviziune ternary este fns' frecvent
BRiU
Fgr1.044a (II A)- fragment
clarinet

c.r_r c.r_r LJ r=r4 Lil r r r Ur

si in cazul ritmului asimetric, fiind prezentl atit in cazul grupei I, cit
si al grupei V. Precizam ca slat relativ rare situatiile in care aceasta sub-
diviziune ternary este exclusive (doar in masurile de 2/4, In grupele I,
IV si VI), de cele mai multe on ea existind alaturi de diviziunea binary
obisnuitA.

In melodiile de joc fagilfasene intIlnim aceleasi categorii maxi de

forma,, existente in majoritatea regiunilor tarii : forma libera (cu structu-
re interioara motivica, i celularg, adesea organizata In fraze, aparti-
nind aproape In exclusivitate celor mai vechi melodii din grupa II A si
B, sau frazalk mult mai frecventa, cu exceptia grupelor III si V, unde
nu o Intilnim) si forma fill (bazata pe doul fraze modelul cel mai sta-
bil, care are prioritate comparativ cu toate celelalte, fiind bine reprezen-
tat In toate grupele sau pe 3, 4 fraze). Cu cit numatul de fraze care
intra, in componenta piesei este mai mare, cu atit se poate vorbi mai grew

www.dacoromanica.ro
9 MELODIILE DE JOC FAGARA8ENE 357

de o form& fix1, trecerea spre forma libera frazalO facindu-se treptat,

chiar dac& nu intotdeauna sesizabil in cazul inregistrarilor pe cilindri,
de o prea mica durata.
Yn cadrul formei fixe, un caz particular it prezinta citeva piese
izolate, structurate pe o singur& fraze, uneori de o constructie asimetricA.
Aceste exceptii de la cvadratura omniprezentO in toate tipurile de forma
in muzica de joc slut rare, dar de loc lipsite de interes, prin efectul cu
totul deosebit produs ; ele par a se datora fie unor accidente, fie unei
cristalizOri incomplete sau chiar uneia complete, in fraze de 3 masuri.
DANTUL DELA RASINARI
Mg.3.014IIk tli B)-fragment
vioara

Dace numarul schemelor tip intilnite este relativ redus, mai ales
in cazul formei fixe el poate fi imbogatit teoretic pins la infinit prin vari-
etatea structurii interioare frazala, motivica, celulara sau mixta a
frazelor. Astfel, shit posibile in materialul nostru doar 6 categorii de for-
me, din punctul de vedere al numarului frazelor : 1) A (In care includem
§i structurile motivico-celulare), 2) A B, 3) A B C, 4) A B C D, 5)
A B C D E si 6) ABCDE F, fiecare intilnite intr-un numar de
5, respectiv 29, 20, 10, 4 si 1 variante, in functie de structura interns.
Dupe cum observam, numarul eel mai mare de asemenea structuri in-
terne deosebite, In cadrul unei aceleiasi scheme, it aflam in cazul fopmu-
lelor A B sau A B C, el descrescind rapid in ambele semsuri. In total,
am aflat 68 de variante pentru cele 6 modele prezentate. Dar prefe-
rinta pieselor analizate nu se indreapta in mod egal pentru toate aceste
68 de variante, marea majoritate a melodiilor de ,joc integrindu-se doar
in citeva din ele, pe care be enuntam, in ordinea freeventei : structura
intern frazala in intreaga pies, (fie ea de forma A, A B sau A B C) ;
structura interns motivica in intreaga pies& (de forma A B, A B C
sau A B C D) ; structure intern& motivica in prima faza ci celular-
motivica in a doua (forma A B) i, mai rar : structure interns bifra-
zal& (in forma A B) ; frazala in prima ci motivica in a doua (forma A B) ;
motivica In prima si motivic-frazal& in a doua (forma A B) sau celular-
motivica in ambele fraze (forma A B).
Prima concluzie care se impune este aceea ca, deci gradul de evo-
lutie gi cristalizare a formei este evoluat dovad& marea cantitate de
melodii in forme fixe de structura frazala , alAturi de acestea exists un
numar destul de considerabil Inca de melodii vechi, cu structuri motivice
sau motivice-celulare, fie partiale, fie generale. Este interesant de remarcat
ca, spre deosebire de majoritatea grupelor care folosesc in mod relativ egal
una sau alta din variantele enuntate, melodiile din grupa I iii mani-
fest& preferinta vadita pentru formele fixe frazale, iar cele din grupa
II pentru formele de structure motivica. Opozitia intre aceste douit grupe,
remarcabila in tot sudul Transilvaniei, o intilnim in aproape toate structu-
rile muzicale, deci ci in melodica i ritmick

www.dacoromanica.ro
 355 CORM:LW GEORGESC1J 10

In continuare, ne vom concentra atentia asupra unor procedee de

constructie care, chiar daca, nu existA, in exclusivitate in zona cercetatl,
ne deterraina, prin abundenta for deosebita E3i prin formele variate de
manifestare, a le acordam acestora un. rol important in problema ori-
ginii lor. Ne vom referi In primul rind la deplasarea unui element muzi-
cal redus (de obicei celula sau motiv) spre stinga" sau spre dreapta",
procedeu ritmico-structural prezentat pentru prima ma. de Sabin DrA-
goi° 1i, poate, unul dintre cele mai autentice romanesti ; el confers
melodiilor ce-1 folosesc acea pulsatie evasi-sincopatA, acel joc Intre timp
i contratimp, caracteristic pentru o bunA parte din muzica de joc tran-
silvanea* Acest fenomen merits o analizas mai atenth.
Deplasarile spre stinga", foarte frecvente comparativ cu cele
spre dreapta", au loc la nivelul elementelor mici, de formA, incepind
, ,i---
J, =1
IMPIPI
f..1L. -11=11111
1M I .._ -....1M1 EMMI
IJI
11
,I= l 11M7711Nl
mlw --
riM.1 l

cu subcelula, uneori cu transpozitie, de obicei In cadrul aceluiasi motiv ;

in cazul acesta se inregistreazA o schimbare a functiei subcelulei respec-
tive, care din rol de subcelula-cadenW primeste pe acela de subcelu-

07 =Ira IY =OM,/ M-
=1=11=11111=11111M1
= 411M1
W = M. 1/ M. l-.
===IMM. IM=M7, ./=I
11 ..
.11. OM ../IM,
.M.MIMIMOL,M=1=M,31111=1.
...mm=l=mm= 1..1M
ttmemotr-mm=.1111111r-- -MPMEIMIMI
/M?

...
4 3 9 ,
1A-cap". In unelc cazuri, deplasarea subcelulei are loc intr-o alta frazA,

f .= =1
OM".Wr:
EIV
-
MINIM
m 1IM
=1=111 =010MOrMSCIIM 1=1=
MO=OMM.11Mr

aIteori numai in motive diferite. Aceste deplas'ari pot fi exacte sau cu

It1===. ..
NAM
1
MI=.1=

. '. - 11117r
.-
M=1., 1N-MMMMMIMMN
I W.N
AM
IMO------7..117 IIIM.1111
MAIM M7 M MM0.- EN
11IMMI=M IM1; -
3 3 Mie Pa! N

3 3
3

uncle variatiuni, ele pot duce la formarea unei not celule din fragmente

.
subcelulare diferite, in aceeasi frazA sau In alta.
M = M./ /NM
a-mammMwm-m m=mm-mr mr-Imimm.=
MM/Mr
_1111M-4NI -1I
riW.M.WM=1 .7=11 111=1. =F-IN .
mamm=1.==trat,, ^.
a b- a=
(S14..:77

° Sabin Dritgoi, Cum am tnvdlat ,ct folosit limbo muzicald ronlneascd, in Revista de
folclor," torn. IV, 1959, nr. 3 4, p. 7.

www.dacoromanica.ro
 11 MELODDIE DE JOC FAGARASENE 359
Celula poate fi deplasata cu o patrime fn aceeasi fraza sau cu o
doime fn altele, inregistrindu-se aici aceeasi situatie a schimbarii func-
=1-- ..
ME ..1' T,
.1W.M7..../ MTEMMe711111
SI
A'
-_--
MI''1IMMM
1.19.1171.
.1AlIM v,m------- -=,
11=1r.
AINNIMCMAM 111=1=1=1

www.dacoromanica.ro
tiei, ceea ce determine formarea motivului conclusiv, cadential, din fraza
respective.
3
Deplasa'rile motivului, de asemenea frecvente, dar pare-se mai
,N:YvIrlff..121..AUMOIMM.1
.
1

P sM1,70/ -1=111MME-.=
IMI ms....M._1
.111= --
.1=1111=111-.M1-
M.11...1M11.....
lill '-''
stereotipe, se produc fie la o patrime cel mai des intilnite comparativ
/I JIM.7.,..gM
,1.11---..--IMMINE".1=1.11=11 l IVMO
.cu toate celelalte, uneori cu importante variatiuni, sau doar la nivelul
^4,
r prPr r
schemI-3iritmice,fie la o doime, sau chiar la doua doimi, in fraze diferite.
 360 CoRNELIU GEORGESCU 12

Deplasd,rile spre dreapta", mult mai rare, pot fi intilnite de ase-

menea la nivelul subcelulei, uneori cu transpozitie, al celulei cu o
4.>

optime sau pAtrime (in altd, frazd) sau cu o doime , precum i a]

A
II W,IIMM1 I=M1=MM l AMIM
mnim.r
. wif Immo. --.-1MIM ..... mom
/..11---
..ml 1 ...morm mos -
=IN'im-dammom... NM=
=1-: M- NIMM--mo ._.._
.
.-- -=1.1emzsr.Arm
MI.-- ..
Imm iv
3 3
1I
a
MIMI MIN ..1= IM.a.111
IMaa M
,ala NM I . araa AalalMa 1=....r.
aNal am18.
la aaMml,aalEM 1.. liageliaaMI
olia=-.. aM, MEM -
motivului transpus, cu o pAtrime,_ In fraze diferite.

www.dacoromanica.ro
-- _ ---
I 01. 11117 rm- -rnaMar-arnEMIrnrni. rn.....EIErn
. ,111,a
. M..11MME
rn-11, al1rnalarn
Erna...-. ENV
,rntrnE. /1 .Z -.-------..rn
.M. a muss w-rno..- IrnrnacIr a. Wm.
- -....-....rnim tarnME...-11M
mi AMENS 1/.
t.rnrnalr
M.
rnaar4.-.= MrErna.- I
MIrnIMEIrnalaI Oa a
a An.= ... AV I WNW El ...ea .a
." Nu!

Alte procedee Int:Unite mai frecvent deoarece majoritatea pie-

selor au un mecanism structural interior original, aproape nerepetabil
slut reluarea unui fragment muzical incomplet, cu o pauzd, la sfirsit.
ceea ce ne aminteste respiratia de la sfirsitul unor finduri melodice
ale cintecelor sud-transilvdnene, acest fragment thud o celura sau un

Ir. .11_=ZOM,C,...57- .moliwomil

m=..m.roar-
=r-um
ams..ow
,. .a.,
13 MEL0DIME DE JOC FAG/EMEND 36t
perioara, ; metamorfoza unui element, pastrarea aceleiasi cadente la toate
motivele sau frazele perioadei, fapt_ce produce un efect estetic originalt.
11E=.
=MI
MI=
.
MI $$M 111JI 11$=
MEM
J=In,
$ $

11$
a..11 MA
Wm,
,MNIEn..M. =11.=M' =NI=
=.._ =i
MEM
.=r
MM. W.=
&MM.
al= M a=
MN, .Mmilmm

www.dacoromanica.ro
I
.m.-=a
.
'A/ A,W.MM.r..,
r..=um
1
...l a, IMII
...ammom.o.
$1$$-_inr-ann-.1mmwmm-
1 amor a=ww-
a.amommommw
IM__ - IMMO- - -- .-_
Aimmii-
s..=m-crizy ...a air-wm,
momommml=1-
AIMMMI.I.
a,mwm
sommowim - .._ .=
.-- -- $-... M._ -
..- ===IMMIMM -
died o mare unitate piesei ; preluarea in noile fraze a unor elemente expuset
anterior, care pot fi celule sau motive, uneori ca unie material pentr
CIHNDIA
Ms.81115 (VII)-fragment
vioara
MIN ..MAI ..1= a.= I..M= 1MM =II=
.11 ea
4 IN. la =1=1
Imm. =II 11=1= -J
.11.1=1 111=IM AMMO
C.
a
MI MN on
3 33 3 3
segmentul urnator. Dad, in aceste situatii, legatura dintre cele
. -lr /1...M,
,,.. M CM/MME1-=1==..=-=,,M11
.1.11.0.MMI_AMMI =
= 11=1.r1M11== 11M
INIYI
MIN -.......... -_
S.A ....i..
.I
1: 111.= ...11111,/
BM. ". ---
,====.
GO
=MP
I=
HATEGANA
vioara (111M-fragment
362 CCRNEISU GEORGESCU 14

sa citam : economia remarcabila a materialului sau, din contra, introdu-

cerea continua de elemente not ; apropierea maxima intre 2 fraze, sin-
gura diferenta intre ele fiind celula-cap" sau, invers, singurul element
comun intre cele doua fraze hind aceasta celula ; utilizarea procedeului
transpozitiei la nivelul celulei, al motivului sau al frazei; structura in-
terna asimetrica ; existenta unor structuri variate in fraze diferite, uneori
intr-o anumita gradatie (structura celulara, celular-motivica, motivica,
motivic-frazala) sau reduse doar la cele bazate pe elemente mici de
forma, combinate savant, uneori prin schimbarea continua a pozitiei
unei celule in. linia melodic& etc.

Vom incerca sa definim sumar cele 7 grupe de jocuri, pe baza ob-

servatiilor enuntate mai sus.
Grupa I cuprinde 3 din cele 4 jocuri ale ciclului fagarasean
Fecioreasca, Purtata §i Invirtita (sub diferite titluri ca : Ardeleana, De
joe, Romineagca, Calu§arul, Batuta etc.), care din punct de vedere core-
grafic apartin unor categorii deosebite. Esential pentru aceasta grupa
este in primul rind un element ritmic masura asimetrica (frecvent
deformatA, in 2/4) , apoi o prelucrate deosebit de subtila a materi-
alului melodico-ritmic, neegalat-a, decit de cea intilnita iry melodiile gru-
pei IL Mai sint preferate, de asemenea, relatia major-minor, formele
fixe A B sau A B C etc. Aceste melodii, raspindite cu unele particu-
laritati locale in aproape intreaga Transilvanie ating poate in zona cer-
cetata formele for de existents cele mai infloritoare §i originale.
Jocurile grupei II A §i B (Briuti §i melodii inrudite ca : Slanicul,
Breaza, Tiganeasca, Bae§easea, Mocancuta etc.), la fel de bogate §i vari-
ate structural §i, probabil, eel putin la fel de vechi, nu prezinta totu§i
aceea§i importanta ca in zonele vecine f}i, in special, in Bran. Definirea
grupei este mai dificila, elementele sale structurale hind general raspin-
dite in aproape toata Cara. Enumeram ca mai frecvente : structuri
melodice elementare, mixolidicul, majorul etc. (cu diviziunea modului),
ritmul binar cu formule sincopate, forma libera celular-motivica sau
frazala etc. Opozitia fats de prima grupa, mai specific locala, este neta
§i consecventa §i in alte zone.
Grupa III A §i B (llategana, Po§ovaica) cuprinde ultimul §i eel
mai dinamic joc al ciclului fagarasean. De§i bogata in melodii diferite
§i bine conturate, general taspindite in. sudul Transilvaniei, cu un carac-
ter mai evoluat, sugerind influente ale cintecului vocal, grupa prefera
o gams& relativ restrinsa de procedee, intre care citam : planuri modulato-
rii specifice (incluzind relatia major-minor), diviziunea modului, ritm
binar, forma frazala complex*/ etc. Probabil Inuit mai recenta ea apari-
tie, ea °cups& o pozitie intermediara intro prima §i a doua grupd, apro-
piindu-se mai mult de aceasta din urma, dar avind §i particularitati
proprii bine conturate.
Grupa IV (Sirba) cuprinde unele melodii de circulatie generals&
carpatica, apropiate de grupa II, §i altele de oarecare influents semiculta.
Intilnim aici modul major sau lidic, relatia major-minor, diviziunea
modului, ritmul binar cu subdiviziunea ternara caracteristica, forme
fixe frazale, uneori cu straturi interne celular-motivice etc.

www.dacoromanica.ro
15 MELoDULE DE JOC FAGARASENE 363

Comparativ cu primele patru grupe, importanta urmatoarelor trei

care cuprind in general tipuri izolate, este mult mai redusa. Melodiile
grupei V (Hodoroaga, Musamaua etc.) slut definite inprimulrind ritrnic ;
pulsatia for asimetrica specifics, de un alt gen decit cea intilnita in
grupa I, ne aminteste de Cimpia Dunarii. Cele ale grupei VI (Romana,
Banul Maracine, Alunelul, apte Pa§i etc.) tradeaza in general originea
for semiculta, in parte binecunoscuta, prin lipsa for de slefuire, de finisare
a formei artistice, specifics artei populare autentice. Grupa VII cuprinde
melodii diverse, probabil importate (Elora, Salcioara, Ciuleandra, Res-
teul etc.) ; paleta mijloacelor structurale este relativ diversa si intere-
santa, Insa laterals zonei noastre, lipsita deei de o importanta deose-
bita pentru aceasta.
Apreciem ca, din punctul de vedere al genului cercetat, Fagarasul
se prezinta ca o regiune unitara, bine individualizata stilistic. Desi poate
fi considerat mai apropiat de Cimpia Transilvaniei si deci oarecum mai
putin reprezentativ pentru sudul acesteia, comparativ cu Marginimea
Sibiului sau Branul, si, in orice caz, mai particularizat, mai putin sin-
tetic, el se situeaza pe acelasi plan cu zonele citate in ceea ce priveste
bogatia ti valoarea artistica a melodicii sale de joc.

LAMENTS STRUCTITRAITX DES MI.LODIES DE DANSE DE LA

REGION DE FAGARA (ROVMANIE)
A la suite d'analyses detainees touchant les melodies de danse du
Fagaras, on signale quelques elements structuraux consideres plus interes-
sants ou moins connus.
Du point de vue melodique,Pauteur decouvre dans be materiel inves-
tigue une variete relativement grande d'echelles musicales et d'organi-
sations modales, parmi lesquelles pre domine la relation majeur-mineur
(la tonique fluctuante a Pintervalle de tierce mirreure descendente) et
le mode ionique ; les structures melodiques ayant moins de sept sons,
ainsi que les plans modulatoires complexes sont rares, les melodies loca-
les presentant done un degre devolution moyen. Un procede fre quern-
ment utilise est celui de la segmentation du mode en des fragments cliff&
rents, correspondant a des phrases differentes de la danse. L'ornementa-
tion melodique qui ohabille\ » de fa con originale des schemas musicaux
simples (arpege, gamme descendente et meme un seul son en pedale),
le procede de l'inversion, de la recurrence et de l'inversement de recurren-
ce, applique aux petits elements (cellules, motifs) de la melodic, be
caractete specifique de certaines forruules de cadence pour certains
types de danses, etc., sont des moyens artistiques employes de facon
ingenieuse et avec des effets esthetiques pre cieux.
A eke des pulsations rythmiques symetriques habituelles, nous
rencontrons aussi deux importantes categories de rythme asymetrique
dont l'une est Pelement memo qui definit be type local be plus represen-
tatif, la, «Invirtita ». D'autres mesures, quoique parfois presentes dans
des formes biers cristallisees, sent moins significatives.
Apres Pe nonciation des principales categories de formes rencon-
trees (la forme libre ou fixe, avec des structures internes basees sur des

www.dacoromanica.ro
364 CORNELIU GEORGESCII 16

cellules, des motifs ou des phrases, avec des schemas binaires, ternaires,
etc.), l'auteur analyse une aerie de procedes, tels que de &placement
vers la gauche ou la droite » d'un element melodique, habituellement
ayant une petite etendue, la concentration, l'amplification ou la, meta-
morphose de certains segments, la continuation de la melodie par l'adap-
tation dans les nouvelles phrases de certains elEments plus ou moins
longs de la phrase precedente, etc.
Nous considerons indiquee suivant des criteriums d'ordre
musical, puis, partiellement, certains criteriums coregraphiques, geo-
graphiques etc. la division du materiel etudie en sept groupes
principaux, intitules d'apres le titre de la, danse la plus representative
pour le groupe respectif (Invirtita, Briul, Hategana, Sirba, melodies iso-
lees locales, melodies probablement pseudo-populaires, melodies pro-
bablement importees) ; l'opposition principals se manifeste, au niveau de la
majorite des structures musicales, entre les deux premiers groupes, les
plus importantes du reste, du point de vue qualitatif et quantitatif.
Comparee aux regions voisines en premier lieu la MArginimea,
Sibiului et le Bran la region de Fagaras se presente de fagon plus
#particularisee », moins synthetique ; elle parait, du reste, du point
de vue du style, apparentee pluttit a la vallee de la Transylvanie
qu'au sud de cette province.

www.dacoromanica.ro
 HORELE MARI - ANALIZA MORFOLOGICA

EMANUELA BALACI

Cercetarile intreprinse asupra tipologiei dansului popular au demon-

strat existenla din punct de vedere morfologic a 6 categorii principale 1.
determinarea acestora, criteriul principal a fost formatia de dans,
ca sinteza a urmatoarelor elemente :
a) forma geometric a ansamblului de jucatori cerc inchis, cerc
deschis, semicerc, coloana ; b) numarul jue'dtoritor : grup nelimitat, grup
redus, pereche, solist ; c) componenca pe sexe: mixta, barbateasca, feme-
iasca ; d) inuta juatorilor : de mina, de umeri, de talie (la gruputi);
lateral sau frontal (la perechi) ; libera 2.
Cele 6 categorii sau clase principale au fost stabilite pe baza aces-
tei diferentieri 3 ; numirile conventionale pe care le-au primit subliniaza
aceasta trasatura sau reprezinta termenul cel mai raspindit care desem-
neaza jocurile de acest gen. Astfel, vorbim obisnuit de urmatoarele clase ;
a) jocuri de cerc : Hore mari ;
b) jocuri de line; Briuri;
c) jocuri In grup mic : Hore mid;
d) jocuri de perechi : Doiuri;
e) jocuri in monom Cete;
±) jocuri solistice : Solo.
Formatia ilustreaza, desigur, cel mai bine caracterul colectiv al
dansului. Este de la sine inteles ea ea nu poate determina singura apar-
tenenta la o categorie sau alta, ci trebuie sa fie corelata cu celelalte carac-
teristici tinind de constructia §i structura cinetica sau metrico-ritmica
a dansului.
In expunerea de fats, examina'm pe scurt prima categoric mentio-
nata : Horele mari. Aceasta a fost analizata in urma tipologizarii a peste
1400 exemple culese, dintre care cca. 350, deci aproximativ un sfert,

1 Dupa, clasificarea facuta de A. Bucsan Inca din 1957 (cu ocazia unei comunicAri tinute
la sesiunea Institutului de folclor) si publicata recent In Revista de etnografie ei folclor" (nr.
3/1967) sub titlul de : Clasificarea morfologicd a dansurilor populare romdne§li.
2 Fireste am enumerat aid numai posibilitatile principale.
3 Dar nu exclusiv, dupa cum se va arAta mai departe.
Bev. etn, folc. tom. 12. nr. 5. p. 395 373, Buoureati, 1907

www.dacoromanica.ro
366 BMANUELA BALACI 2

apartineau acestei categorii. Ea insa s-a dovedit individualizata i prin

unele detalii structurale. Regruparea for ne-a dat astfel urmatorul pro-
fil al clasei :
Horele mari slut jocuri in formatie de cerc, in general inchis, une-
ori deschis ; mixt, uneori femeiesc ; cu tinuta de mina. Se bazeaza
pe url numar redus de figuri, de obicei 1-2 4, constind in plimbari
cu pasi simpli, batai sau cirlige.
Ritmic au mai puling unitate ; se remarca totusi o tendinta comung,
spre motivele uniforme, compuse din dung, celule identice.
In once clasificare, insa, trebuie sa tinem seama de doua conside-
rente :
1) individualizarea, unei categorii se realizeaza printr-o sinteza de
elemente, unele dominante, altele secundare 5 j
2) abaterile de la generalitatea categoriei, prints -un numar redus
de elemente, nu inseamna, neaparat, la un exemplu dat, trecerea in alta,
categoric.
Astfel, analizind cele 350 de Hore mari cercetate, constatam de
pilda ca :
29 jocuri sint in formatie de cerc deschise ;
39 jocuri sint cu tinuta de umeri ;
6 jocuri sint cu tinuta de talie ;
5 jocuri an mai mult de doua, figuri etc.
Din aceasta se vede ca la fiecare trasatura numarul exceptiilor este
foarte redus. Luin.d fiecare joc in parte, constatam ca profilul clasei este
realizat, in toate cazurile, conform celor enuntate, prin sinteza majori-
tatii elementelor. Abaterea de la regula, care apare la unul sau doua
elemente, da nastere cel mult la variante alterate, ceea ce nu dauneaza
unitatii categoriei. Aceasta de altfel este scoasa in evidenta in afara
trasaturilor morfologice, dar in strinsa legatura cu ele, si prin caracterul
jocurilor. La Horde mari, el poate fi vioi sau chiar exuberant,
dar in once caz mai relaxat, spre deosebire de Briuri Eli jocurile de maid
(Calus, Fecioreasca, etc.), care in general an un caracter viguros, atle-
tic, uneori acrobatic.
In aceasta privinta, Horele mari, seamana mai mult cu jocurile de
perechi, de care insa difera, total in majoritatea elementelor morfologice.
Dupa, ce am vazut cum se individualizeaza aceasta categoric mare,
sa trecem mai departe, aratind care ii sint principalele diviziuni : grupe
§i tipuri, clasificate pe baza elementelor cinetice gi metrico-ritmice ; adau-
gam de asemenea uncle indicatii asupra caracterului i functiei specifice 7.
Grupa A : Hone simple
Raspindita, in toata Cara, cu exceptia unor zone din Ardealul de
nord, cu frecventa maxima in regiunile de sud, pe cind in jumatatea nor-
4 Chiar cind shit mai multe, ele constau In repetitia mai amplificata a primelor.
s In cazul nostru dominante sint elementele formatiei.
6 De altfel chiar formatia de cerc Inchis nu constituie apanajUl exclusiv al acestei categorii,
ea fiind Intllnita la jocurile In grupuri mici, la uncle Brluri etc.
7 Caracterizarea tipurilor de Hore marl a fost schitatA de A. Bucsan In studiul mentionat
la nota 1. Dau aci o caracterizare largitA, asa cum a rezultat din cercetArile facute de subsemnata
In colaborare cu autorul studiului citat.

www.dacoromanica.ro
3 HORELE MARI" - ANALIZA. MORFOLOGICA 367

clic& se practic& mai mult la ocazii speciale. Pare strins legatl de speci-
ficul national, apartinind probabil unui strat foarte vechi.
Se contureaz6 2 subgrupe : tipurile 3-4 se diferentiaz6 de tipurile
1-2 printr-un tempo mai lent §i prin existenta unor texte §i melodii
cintate de juc&tori. Tipul 5 ramine izolat, apropiindu-se oarecum de tipu-
rile 3-4.

Tip I. Hord dreaptd

Raspindit in Muntenia §i Oltenia, Dobrogea, Banat, Moldova de sud
cu frecvent& maxima ; in Ardealul de sud §i Moldova de nord are a
frecvent5, mijlocie, de obicei in functii speciale ; sporadic se intilne§te §i
in restularii. Apartine probabil stratului celui mai vechi.
Cerc inchis, mai rar deschis, mixt (sporadic separat pe sexe), in lant
de brate la inaltimea umerilor §i spre stinga. Figuri cu structure sim-
pia (rar dezvoltata), in succesiune uniform& (rar mobile) ; suprapunere
variabil6, de obicei concordanta. Plimbare cu ocolire ; pa§i simpli, mai
rar u§or b6tuti. Ti
Ritm binar : 2/4 (rar 6/8) comun ; motive principals : . . J J,n JnJ
Tempo moderat-vioi. Uneori texte speciale. Uneori diverse accesoiii,
batiste, perini etc.
Functie variabila, de obicei comuna, uneori distractiv5, (Perinita),
ceremonial& (Hora miresii), ritual& (Hora calu§ului). Tema legat& une-
ori de functiile speciale. Caracter mai mult
Subtip a. De raspindire mai generals. Cu tr&s&turi mai apropiate
de cele tipice. Desfa§urarea.variabil& ; joc de perechi, in centru 6/8;
uneori motiv ramie :0 JJJ'. ; tempo mai scazut (cca. 110).

Subtip b. Uneori cerc deschis. Motive ritmice : JJrn,mmanJn

Exemple caracteristice : flora, Hora dreapta, Hora mare, Perinita, Hora
miresii, Hora caluplui etc.

Tip 2. Hord in 2 pdrci,

Raspindit In Muntenia, Oltenia, Dobrogea, Moldova de sud, cu
frecvent& mijlocie ; sporadic §i in Ardealul de sud. Apar1ine probabil,
unui strat destul de vechi.
Cerc inchis, mixt, in lant de brate la inaltimea umerilor. Desfa-
§urare bilateral& sau pe loc. Figuri cu structure dezvoltatg, in succesi-
une uniform& sau fixa ; suprapunere concordanta. Plimbh'xi bilaterale ;
pa§i simpli §i ba.tuti.

www.dacoromanica.ro
368 EbIANTIBLA BALACI 4

Ritm binar : 2/4 comun ; motive principale : JJ.11,n4n4.44n4

'Tempo vioi.
Functie comuna. Caracter linistit-vioi. Nu an fost depistate sub-
tipurile. Exemple caracteristice : Romanul, Salcioara.
Tip 3. Dant de nuntd
Raspindit in partea de nord-vest a Orli (1Viaramures, Bihor) ; prac-
ticat numai la nunta. Apartine probabil stratului celui mai vechi.
Cerc inchis, mixt sau femeiesc, in lant de brate, mai rar de umeri.
Desfasurare prin ocolire. Figuri cu structure simpla, in. succesiune
uniforms ; suprapunere concordanta. Plimbare cu ocolire ; pasi simpli.
Ritm binar : 2/4, 6/8, comun, motiv principal : J J J 4 Tempo lent.

Melodii 1i texte cintate de jucatoare sau cu acompaniament instrumental,

Functie ceremonials. Caracter linistit solemn.
Deocamdata variantele culese nu se incheaga in subtipuri, ci pre-
zinta numeroase forme divergente. Exemple caracteristice : Elora (dan-
tul) miresii.
Tip 4. Purtaid de fete
Raspindit exclusiv pe -Valea Tirnavelor, unde este practicat free -
vent. Apartine probabil unui strat destul de vechi.
Cerc inchis, femeiesc, de brate. Desfasurare variabila, cu ocolire
.sau pe loc. Figuri cu structure dezvoltata in succesiune uniforms ; supra-
punere concordanta, uneori n.econcordanta. Plimbari cu ocolire sau bila-
terale ; pasi simpli i usori WO.
Ritm binar : 2/4, 6/8, comun sau dactilic ; motive principale :
nnnn,nnJn Tempo lent. Melodii i texte cintate de jucatoare.
Functie coMun'i, caracter linistit.
Are 2 subtipuri. Exemple caracteristice : Purtata, Drimbolicul.
Tip 5. Hord macedoromdnd
RAspindit in Dobrogea §i in alte colonii macedoromane din tara,;
se joaca, frecvent. Apar-tine probabil stratului celui mai vechi.
Cerc deschis (cu un capat activ), mixt, uneori separat in interior
pe sexe, in lant de brate indoite. Desfasurare prin ocolire. Figuri cu struc-
tura simpla, in succesiune uniforms : suprapunere neconcordanta. Plim-
bari spre dreapta ; variatii numeroase ale conducatorului, cu sarituri,
_Mari pe vine, miscari de brate.
Ritm binar : 2/4 comun, uneori asimetric ; motiv principal : 41410/ gr

Tempo lent. Melodii §i texte cintate de obicei de jucatori. Uneori

se folosesc batiste.

www.dacoromanica.ro
5 ..HORELE MARI" ANALIZA. MORFOLOGICA. 369

Functie comung sau ceremonials, caracter lini§tit.

Se cunosc 2 subtipuri Inca insuficient cercetate. Exemplu carac-
teristic : Corlu (Nora).

Grupa B : Hore dunclrene

Raspindita in special in regiunile sudice : Muntenia, Oltenia, Dobro-
gea, cu frecventa destul de mare, dar §i in toata Moldova, cu frecventa
mijlocie, §i sporadic in uncle zone ardelene§ti de munte. Apartin
probabil unui strat relativ vechi, dar cu uncle influente dinspre Balcani.
Tipurile 2-3-4 formeaza intrucltva o subgrupa, care iese in evi-
denta mai ales prin frecventa cirligelor §i prezenta aproape exclusiva a
ritmului asimetric.

Tip. 6 Hors ballad

Raspindit in Muntenia, Dobrogea, Moldova, cu frecventa mijlocie
sau mare, §i sporadic in Oltenia §i zonele de munte ale Ardealului de
.sud §i de est. Apartine probabil unui strat destul de vechi.
Cerc mixt, uneori barbatesc, in lanl de brate (In diferite pozitii).
Desfa§urarea bilaterals, cu o mica tendinta de avansare spre dreapta.
Figuri cu structure dezvoltata sau complexg,, in succesiune uniformg, sau
fix&. Suprapunere in general neconcordanta. Plimbari i batai ; pa§i
virf-toc, sarituri, balansuri, mi§cari de brate accentuate.
Ritm binar : 2/4 comun §i sincopat de tip dohmiac ; motive
_principale J).1 J 1)J.:3J J7 J,J717 n J,J)J .bn J,MJ 1).N .b. , adeseori cu augment :

nJ,J J.J J Tempo vioi, uneori accelerat.

Functie de exhibitie, caracter vioi-viguros.
Cuprinde o mare varietate de forme, care deocamdata nu se pot
_grupa in subtipuri. Exemple caracteristice : Zuralia, Ceasornicul, Jiti-
.anca, Cazaceasca, Hora pe bataie, Cioful, Ciuful etc.

Tip 7. Hodoroagd

Raspindit in Ardealul de sud, partile subcarpatice ale Olteniei,

Munteniei i Moldovei, Baragan §i Dobrogea, pretutindeni cu frecventa
mijlocie. Apartine probabil unui strat mediu. Este de discutat originea
lui dinspre Balcani, unde intilnim uncle forme Inrudite.
Cerc, uneori semicerc, cu components variabila (mixta sau pe sexe),
In lant de brate, rareori de umeri. Desfa§urare alternate. Figuri cu struc-
tura simpla sau dezvoltata, In succesiune variabila ; suprapunere necon-
cordanta. Plimbari bilaterale §i cu ocoliri ; sarituri, pa§i batuti §1 incru-
ci§ati in fats.
c. 5042

www.dacoromanica.ro
370 'MANUELA BALAC1 a

Ritm asimetric : 5/8, 9/16 ; motive principale : J77J J77 j,=177-.

Tempo vioi.
Functie comuna sau distractive. Caracter vioi.
Subtip a (ardelenesc). In succesiune mobilk cu comenzi pe numa-
5
ratoare ; 8
9
Gabtip b (dimgrean). In succesiune uniform sau fix& '16 Exemple
xemple
caracteristice : Hodoroaga, Schioapa etc.

Tip 8. Cirlig (Hord pe cirlige)

RIspindit In Muntenia, Oltenia §1 Dobrogea, cu frecventI mijlo-
cie sau mare. Apartine probabil unui strat destul de vechi. Cuprinde
ins& Bi jocuti pe care le presupunem de origine bulgareasc& (Paiduca).
Tipul pare Ins de circulatie mai larg balcanica.
Cerc Inchis, mixt, In lant de brate la inaltimea umerilor si jos.
DesfAsurare bilateral& cu tendinta de a Inainta mai mult pe o parte.
Figuri cu structure dezvoltatl sau complexk In succesiune uniformg,
uneori fix6. Suprapunere neconcordantl. Plimbhri $i cirlige ; pasi virf-
toc, u§or sariti.
Ritm asimetric (5/16), rar binar ; motive principale : 414,17 J j.7 J,J7 .r J7 j
Tempo vioi. Functie comuna. Caracter vioi.
Subtip a. Ritm asimetric.
Subtip b. Ritm binar. Exemple caracteristice : Cirligul.

Tip 9. Geampara
Raspindit in Muntenia, Dobrogea, Oltenia, Moldova de sud §i spo-
radic §i In Moldova de centru §i nord. Apartine probabil unui strat rela-
tiv vechi. Originea lui poste fi locale, dar cunoa§te o puternic& infiltrare
de piece bulgaresti (Geamparalele inse§i).
Cerc Inchis, mixt, In lant de bratelndoite SUS sau jos (prinse uneori
prin basmale); uneori cu perechi §i solisti In centru. Desfasurare foarte
variabil4. Figuri cu structure §i succesiune foarte variabilA. Suprapu-
nere concordant& sau neconcordanta. Plimb&ti, cirlige, batai, pa§i sal-
tati, lasari pe vine, treceri pe sub mina.
Ritm asimetric (7/16) ; motive principale : eraraj .1)J d Tempo vioi.
Functie comuna. Caracter vioi.
Nu s-au depistat Inc& subtipuri inchegate.
Exemple caracteristice : Geamparalele, Pandelapl, Cernita.
In cele de mai sus am expus principalele forme de Hord mare
depistate.
Este de la sine Inteles ca :
a) tipurile determinate reprezinta formele cele mai inchegate, care
au fost constatate intr-un numar oarecare de cazuri ;
b) exist& numeroase incruchAri intre tipurile respective, sau cel

www.dacoromanica.ro
7 ..110RELE MARI" - ANALIZA MOItFOLOGICA 371

putin apropieri intre formele extreme ale tipurilor (de ex. : intre Hord
dreaptd §i Hora -n dou6 pdrfi sau Purtata de fete);
c) exists de asemenea forme de trecere intre tipurile de Hord mare
§i acelea ale altor clase, mai ales ale Briului, care este categoria cea
mai apropiata (de ex. : intre Hora pe &lige §iRustem sau Hora-n dou6
parci, §i Briuleful oltenesc etc.);
d) in sfir§it, exist/ §i numeroase hibridizari datorita unor pierderi
de elemente sau, dimpotriva, unor adaptari de elemente, care dau na§tere
la variante complet amestecate (de ex : Hora din Sibiel, rn. Sibiu, care
inceputa in cerc se terming in perechi etc.).
Cu toate acestea, credem ca din cele de mai sus a putut reie§i, in
mare, unitatea acestei categorii, atit din punct de vedere morfologic,
cit §i expresiv.
Sa vedem acum care este rUpindirea teritoriala a Horei mari. Har-
tile anexate reprezinta stadiul actual al cercetarilor noastre, care desigur
nu este prea avansat ; totu§i din cercetarile de pins acum, se degaj& anu-
mite constatari. Astfel, din examinarea hartilor, ca §1 din datele culese
de noi, se pare ca se contureaza urmatoarea situatie :
a) aria principals de raspindire a Horei mari se afla in regiunea
sudica a tarii : Muntenia, Dobrogea, Oltenia.
Centrul de greutate este in Muntenia dunarcana, unde o intilnim
in majoritatea tipurilor : Hm 6 dreaptd, Hora -n cloud parti, Hord bdtutd,
Hord pe cirlige, Geampara, chiar §i Hodoroagd, (rar).
Inspre Dobrogea, Oltenia *i Muntenia de nord, numarul tipurilor
scade, ca §i frecventa lor, totu§i importanta categoriei ramine destul de
mare, ea fiind pretutindeni reprezentata la hora satului.
b) In Ardealul de sud §i est, Banat §i Moldova, frecventa categoriei
descre§te. Ea traie§te mai mult prin tipul de Hord dreaptd, care rezistd
datorita rolulni ei ceremonial (in Hora miresii) sau distractiv (in Peri-
vita). Destul de raspinditd, dar de o frecventa redusa, este Hora-n cloud
pdrci,, pe cind Hora bdtutd este relativ puternica in Moldova, ca §i Hodo-
roaga in Ardealul de sud, iar Purtata de fete se concentreaza numai pe
Tirnave.
c) Pornind din centrul Ardealului spre nord §i vest intilnim o regi-;
une in care traiesc numai sporadic variante de Hord dreaptd, (reprezen-
tate prin Perinila), pe alocuri ins& de origine exterioara,, §i de Dan(
de nuntd.
Datele de mai sus concordd in linii mari cu cuno§tintele noastre
asupra celor trei dialecte coregrafice. Din cele enuntate, se desprinde
concluzia ca Hora mare reprezinta, alaturi de Briuri §i Doiuri, una din
categoriile cele mai importante ale jocului romanesc. Proportia mare de
variante (cca. 1 din totalul existeitt), ca si raspindirea lot in Cara, ne
4
arata acest lucru. Deosebit de bine reprezentata este Hora dreaptd intil-
mitt in 33 din cele 44 de zone cartate, *i in diverse functii : comuna
(Hora obifnuita), distractive (Perinita), rituals (Hora edlufului) etc.
Destul de larg raspindita, dar mai putin frecventa, este §i Hora-n doud
parti. Celelalte tipuri au o raspindire mai mult regionals sau zonal/.

www.dacoromanica.ro
 &72 EMANITELS BALACT 8

I.Tn ultim cuvint trebuie adhugat despre numele conventional pe

care 1-am dat acestei categorii.
In cea mai mare parte a teritoriului, romanesc poporul intelege
prin Hord un. joc desfasurat In formatie de cerc, cu tinuta de mina ; de
altfel, foarte multe din jocurile de acest fel poarth numele generic : Hora
dreapta, Hora mare, Hora-n (lova parci, Hora pe bataie, Hora miresii etc.
Raspindirea geografich a numelui gi prezenta lui in fiecare tip de-
terminat justifich generalizarea lui asupra intregii clase. Numele de Hora
mare indica executia in grup nelimitat, in opozitie cu Hora mica, care se
rezumh la un numhr redus de participanti.
Yn lucrarea de fats am urmhrit numai unele aspecte generale ale
stilului acestei categorii. Cercethrile in curs vor incerca sa aprofundeze
analitic aceste date.

«LES GRANDES RONDES » ANALYSE MORPHOLOGI QUI;

Le criterium principal ayant servi a determiner les six categories
de la danse dans l'ouvrage de typologie de la danse populaire roumaine,
est la formation de la danse. Avant de passer a l'analyse morphologi-
que de la premiere de ces categories, c'est-h-dire <Jim Grandes Rondes »,
l'auteur mentionne qu'a la suite de l'analyse typologique de 1400 exem-
pies de danses recueillies, approximativement 350 appartiennent h cette
categoric.
Tout d'abord, on passe en revue les details structuraux qui corn-
pletent l'individualite de la categoric, suivis par ses principales divisions
selon les groupes et les types classifies sur la base des elements cinetiques
et rythmiques. Des indications relativement au caractere et h la fonc-
lion specifique sont egalement ajoutees. Les earths annexees donnent
une image de l'expansion territoriale des «Grandes Rondes », qui s'averent
etre le plus fortement representees dans le sud du pays.
En conclusion, les «Grandes Rondes », paraissent etre, autant
par la grande proportion de variantes recueillies (h peu pres 1/4 du total
existant), que par leur expansion dans le pays , l'une des plus impor-
tantes categories de la danse populaire roumaine.

www.dacoromanica.ro
 373

RASPiNDIREA i FRECVENTA
TIPURILOR DE HORA MARE

Frecrentimare
migocie
O redusi
O bey:lent

RASPiNDIREApFRECVENTA
TIPURILOR DE HORA MARE
Tipur1:1,2 etc
frecrenti mere :1,1 etc.
millocledT2 etc
redol: 1,1 eta
linufrronale

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 MATE RIALE

VIOARA CU PILNIE IN RAIONUL MOLDOVA NOU

Traditie §i inovatie in organologia popularii

NICOLAE RADULESCU

Despre existenta in folclorul nostru muzical a viorii cu pilnie se

eunoa§te destul de putin i s-a scris §i mai putin. Amintita In treacAt In
monografia lui Tiberiu Alexandru consacratg instrumentelor 1, care o
semnaleazg apoi §i in articolul Vioara ea instrument muzical popular" 2,
ea nu s-a bucurat ping In prezent de atentia vreunui cercetator al muzicii
noastre populare.
In cursul unei culegeri in raionul Moldova IsTou6, In luna iunie 1966,
am easit, in comuna Sichevita, un important eentru de interpreti la acest
tip de vioara, care ne-a pus In fata unor probleme interesante privitoare
la viata §i circulatia instrumentului In zona .
Comuna Sichevita se afla In partea de miazazi a Banatului, In zona
Dun'Arii, de care nu o despart decit 6 km. Este atestat6 istorice§te, de
prin anal 1600, ca sat graniceresc. Situat6 pe una -din vane ce se deschid
Intre Muntii Bazia§ului i cei ai Almajului, Sichevita este prima §i sin-
gura a§ezare a vaii, neavind drum de acces lesnicios decit din §oseaua rive-
ranA Bazia§-Orkiova. Economia comunei se bazeaza, pe agriculturA si
pastorit, iar In mai mica masur5, pe cultura pomilor tructiferi. Populatia
este exclusiv romaneascA, b'a§tina§A, neimigratl din Oltenia 4.
Folclorul muzical sichevicean nu prezinta, particularitati deosebite
In ceea ce prive§te configuratia pe genuri ; in momentul de fata predo-
mina, i aici ca aproape pretutindeni in Cara, cintecul propriu-zis i dan-
surile. In schimb, repertoriul de melodii de joc este remarcabil de bogat,
bine ancorat in traditie i destul de interesant sub aspect muzical. Fa'rA,
indoiala ca acest lucru a contribuit la dezvoltarea artei instrumentale
locale, imprimIn.du-i anumite trasaturi originale. Pe linga vioara cu pil-
I T. Alexandru, Instrumentele muzicale ale poporului roman..., ESPLA, Bucure§ti, 1956,
p. 133.
2 Revista de folclor", an. II, 1957, nr. 3, p. 50, unde se aflA 51 un mic desen al instru-
imentului.
8 In afarg, de Sichevita instrumentul mai este cunoscut in clteva localitAjt apropiate
Berzasca, Liubcova, Pescari, Moldova Veche.
4 NouA n'e zI4e Fratuf, cind vrga s4 n'e bagocurosc6".

Rev. etn. folc. tom. 12, nr. 5, p.875-382. Buoureeti 1967

www.dacoromanica.ro
376 NICOLAE EADTJLESCI7 2

nie, ca instrument caracteristic zonei, este de semnalat fluierul gemanat,

numit in partea locului fluier dublu". Alaturi de acestea am Intl lnit
acordeonul, saxofonul, fluierul simplu. Am constatat ca rapoitul dintre
vioara cu pilnie vi vioara obisnuitA este net In defavoarea acesteia din
urma, care in momentul culegerii noastre aproape disparuse din sat.
Din vase instrumente vazute vom lua aici ca tip vioara cu pilnie
a lui Moza Grigore, in virsta de 20 de ani. Numele local al instrumen-
tului este lauta cu tolgeri" 5. Vioara este manufacturata de informator

ao

;41
3 .
.

a 0

Foto 1. Jurita Adam (Iedu) cu vioara cu 'pilule a lui

Moza Grigore.
dupa modelul care circula In sat. Este compusa dintr-un cordar subtire
de vioara obisnuita, confectionat din lemn, care are la spate un mie
butuc de forma semicirculara unde se fixeaza pilnia. Aceasta inlocuieste
cutia de rezonanta care lipseste. Capatul cordarului se imbuca Intr-o
pies& sitar incovoiata, al carei rost este sa Inlesneasca sprijinirea viorii
de corpul executantului. Pilnia nu este o pilnie de gramofon, ci un sim-
plu cornet, scurt vi subtire, de forma tronconica, facut din tinichea. Cit
5 Descrierea instrumentului cf. Ilse' de instrument intocmite de N. RAdulescu la Sichevlist
In 25-26 VI 1966.

www.dacoromanica.ro
 3 VIOAEA CU PILNIE 377

prive§te cAlu§ul, acesta este racordat la o diafragmft metalic ale carei

vibratii ant amplificate de pilnie.
Vioara cu pilnie din Sichevita are numai trei coarde, acordate.
I II III
as tfel : 4 Il

Este clar ca avem de-a face cu eliminarea celei de-a patra coarde
de la vioara obisnuita, 6. Inovatia, caracteristica sichevicenilor, nu datea-
za de mula vreme. La instrument se cinta cu un arcus normal de vioara.
.

AINNI11111111

Foto 2 Vioara en pilnie a lui Moza Grigore.

Vioara cu pilnie are un sunet placut, foatte limpede §i bine tim-

brat, usor metalic, sonoritatea de coardA hind dublata de o vagA sono-
ritate de trompetA.
6 Piirerea noastrit e confirmata de faptul el una din cele §ase viori cu pilnie vazute, gi
anume vioara lui Jurita Adam (Iedu), 27 a., are patru coarde acordate 'Maenad ca la vioara ob4
nultit :
1 II III IV

www.dacoromanica.ro
378 NICOLAB RADULESCU 4

In continuare vom Incerca s reconstituim, pe scurt pi in masura

ingaduita de informatii, drumul pe care a vent si s-a impus instrumental
In zona cercetata. De la bun inceput relevam faptul ca vioara cu pilnie
este un instrument cu o istorie recent& of origin nefolcloria 7. In raionul
Moldova Nona are o vechime de aproximativ 45 de ani, iar In Sichevita

. t
.410 111
Foto 3 Curea Antonie cu instrumentul original de fabricii, primal In zone.
de mai putin de 20 de ani. Acest lucru este bine cunoscut de localnici :
3) Mine° dA razboi n-o fost aigia asta or adus-o tigani di In Berzas-
ca ...un lautari Tone ... la iel or vAzut sikevisierii no§tri modelu Asta"8.
In al doilea rind este de retinut cá instrumentul a fost adus de un lAu-
tar care, de§i locuie§te la tarn, este totusi veritabil profesionist Am ob-
tinut amanunte de la Insuii Tone, care, din fericire, traie§te Inca. Este
vorba de Curea Antonie, zis Toni baci", in virsta de 70 de ani, din coma-
na Berzasca (14 km de la Sichevita).
Din familie de muzicanti 9, Toni baci cunoa§te notele bine de la
11 ani 10 si a cintat peste 30 de ani la ora§, In restaurante 11. tie sas cinte
7 A aprirut dung inventarea gramofonului, ca o aplicatie a rezonatorului cu pllnie, si a fost
push In circulatie de fabricile din Austro-Ungaria, care 3 -au facut reclamn In paturile trirAnegti.
8 Inf. C.I.E.F., culeg. N. Radulescu la Sichevita In 25 VI 1966.
9 Tate -rney a cintat pe stinga, jera stinger(: tinca vioara cu dreapta gl cInta cu stinga"
OA de informator Curea Antonie, culeg. N. Radulescu la Berzasca In 27 VI 1966).
10 Elementele ml le-a arntat un profesor de muzica, militar la austro- ungarj, Oswald
Johann, aidj In Berzasca" (fisa idem). Informatorul citeste la prima vista gi posedd un repertoriu
exceptional de vast gi de compozit, mergind de la marsul triumfal din Aida pins la schimmy gi
charleston pi de la Prinlesa Manila Orin la muzica popularA autenticA romaneasca, ungureasca,
nemteasca si slrbeasca. 0 mare parte din melodiile pe care le cunoaste sInt scrise pe note de
mina lui In peste 30 de caiete pastrate cu mare grip.
u La Biserica Albs R.S.F. Iugoslavia (rest. Corso, 1907-1914), Orsova (rest. Impe-
rial, 1919-1921), Resita (rest. Nemzeli, 1921-1924), Caransebes (rest. Pomul verde, 1924-1939),
Moldova Noun (rest. Pesedrus, sporadic) (BA idem).

www.dacoromanica.ro
5 vioARA cv PILNIft 379

(si dä lectii) la vioara, acordeon, mandoling, chitata, saxafon", pian

Vioara cu pilnie, despre care spune ca e inventie di la Budapesta
io cred ca da tigant unguresti, lei or inventat-o", §i-a procurat-o prin
1920 de la o fabrics niaghiat02. De atunci a cintat mereu cu ea, MIA' ad
lase complet deoparte vioara obisnuitA. Totusi, este de parete ca vioa-
ra -radio i mai bun'a; ca are rezonant& oii si unde, in speetal la terasP3".
De observat ca informatorul cunoaste si foloseste numele oficial al instill-
mentului : radio-vioara" sau vioara-tadio" nume care n-a mai
ajuns la Sijchevita. Vioara lui Toni baci are patru coarde acordate normal.
La fel cum stiu sichevicenii tine a avut prima lakita", cu tolgeri", tot asa
si Tone e constient ca instrumentul lui a slujit celotlalti de model : La
mine or vinit allalti da or luat fotmularu sä face si tet la fel, da ale for
n-are rezonanta curate, asa cum trabute". La rindul lor, sichevicenii
tin minte cum a venit instrumentul la ei In comunl : Primu om care -o
facut in Sikevita lavta cu tolAeit a fost Lales, pin' 47 ; p-orma a facut
Jurca Nicolate (Laie Kloru) ; dup5. Jurca, atungi or facut mult lauta
d-asta, am facut si not : Jurita, Sotantu Adam, Bala§ Dumitru, Patrut
Lieu Ana ... au multi acuma in Sikevita" 1Q.
Trebuie se, relevam ca, ()data,' plecat din Berzasca, instrumentul
a suferit citeva modifica'xi tehnice, dintre care cea mai important' si neo-
bisnuitg, este reducerea numarului de coarde. E drept ca, se mai cunosc
viori cu trei coarde, dar ele sint exclusiv viori de acompaniament care inlo-
cuiesc braciul si au coardele dispuse pe un talus retezat drept, astfel incit
sai se permits calcarea for simultana, producind bi- si ttisonuri. Vioara cu
pilnie din Sichevita este primul caz de vioara melodic cu trei coarde15.
Aceasta reducere o punem in seama particularitatilor tehnicii de execu-
tie a lautarilor de tais neprofesionisti, care nu folosesc, in genetal, coarda
a patra a viorii. Explicatia noastra este intarita de urmatoarea decla-
ratie : lauta Cu tolgert i cu tri corn, numa a mea -t cu patru, da a patra
n-o folosesc, i numa asa ca fazon ... tot aeelas degetatie ca la tri corz"16.
Astfel, vioara obisnuit'l din Sichevita, cumparatA de-a gata de la oral,
are patru coarde, pe cind cea cu pilnie, facuta in sat, are numai trei
instrumentistul economisind o coarda pe care nu cinta.
Cu aceasta modificare tehnicA, vioara cu pilule §i-a cistigat un loc
foarte interesant si semnificativ in viata muzicala, traditionala a comunei.
Cercetarea ne-a pus in fata urmatoarei situatii : fare sä fi avut o traditie
ca atare (in forma cu pilnie), instrumentul §i-a creat-o cu timpul, astazi
ajungiud &á fie mai raspindit pe plan local decit vioara obisnuit'a. Pe de
alt6 parte, este curios ca; vioara cu pilnie nu e puss pe picior de egali-
tate cu acordeonul si saxofonul doua instumente foarte raspindite
azi la Cara, si de asemenea de infilttatie recent' , ci este privita in
13 Am 6itit In Diminea(a at s-o inventat o vioara- radio... jeram la Orsova atun61...
am facut comanda pin scrisoare la Budapesta... am trimis la Arta Muzicalii ; mi-o vinit raspuns
a or trimis-o pin Timisoara... ley am lost personal la Timisoara ca s-o ridic" (fisA idem).
is AceastA calitate a viorii cu pilnie se pare ca este general apreciatA. Bognar Ion, 35 a.,
din corn. Lunca Tecii, rn. Reghin, declarA a 6gtera cu horn" e indicatA ca sA ajbA rezonanta,
sA rasune cin' loc. afarA" (culeg. I. Her%ea in 2 VII 1966, la fata locului).
is Vezi nota 8.
25 Vioara cu toHeri" a primasului Olteanu Petru, 80 a., din Pescari, sat vecin cu Si-
chevita, are de asemenea trei coarde (inf. 26.336 C.I.E.F., culeg. I. Florea, 28 VI 1966).
is Vezi nota 8.

www.dacoromanica.ro
380 NICOLIE ItiDITLESCII 6

mentalitatea satului ca mai traditiona14. Exemplul celorlalte doua instru-

mente dovedeste ca nu intotdeauna faptele folclorice care au la un mo-
ment dat o mare raspindire sint integrate in traditie. Dona observatii
directe au dat urmatorul rezultat : la hora obisnuita, duminicala (la care
s-a executat i muzica usoara), an cintat doug s-axofoane i doua acor:
deoane, unul dintre acordeonisti fiind chiar Moza Grigore, informatorul
nostru pentru vioara cu pilnie. In schimb, la hora batrineasca recon-
stituita de echipa cercetatorilor coregrafi cu care ne-am deplasat
acelasi informator a venit din proprie initiative cu vioara cu pilnie. In
comuna apropiata Pescari, vioara cu tolgeri" este instrumentul princi-
pal al tarafului satesc, care nu cuprinde nici acordeon, nici saxofon
amindoua socotite, pe cit se vede i pe drept cuvint, nu indeajuns de
potrivite cu muzica sateasca 17. Pe de alta, parte, chestionati in legatura,
cu ocaziile la care dna cu instrumentul atit Moza cit Qi Jurita Adam
au precizat ca in prezent folosesc vioara cu pilnie in primul rind la jocu-
rile locale mai vechi puse in scena, de echipa artistic a Cfiminului cul-
tural, si aceasta deoarece laota, asta i mai originala" 18. Ca urmare,
s-a produs o modificare in compozitia specifics a repertoriului executat
la instrument. lata, de pilda, cu ce ne-a intimpinat Toni baci :

DE CE M-ATI DUS DE LINGA VOI ?

#79. 8106 la
inf. Corea Antonie (Toni beci),708
culeg. N. Rectulescu,Berzaeca 27.11.1966
Lento rubato J eca.42 tr. N.Ridulescu
rail.
Viagra'
Cu
pilnie
f
7.7-17
7.17 ..177 07 7.11=710M=
ILI 7
7 77-711117771
11. 7 10 7:7771,1MI
f,171..7 711=
A.. 1=1
M11717177.....
1=7
languido ad appaseionato =.1.
a tam

llebtle emorgande

17 Inf. 26 336 C.I.E.F., culeg. I. Florea, 28 VI 1966.

28 Vezi nota 8. Regasim astfel si In Sichevita tendinta de a relnviora viata acestui instru-
ment, in scopul de a prezenta, in afara comunei, aspecte culturale originale si rare, care sA stir-
neasca interesul. Acest lucru duce uneori la exagerari a denaturari, asa cum s-a Intimplat la
spectacolul ansamblului regiunii Crisana la Festivalul cintecului, dansului $i portului popular
din Nara trecuta, cind get'era cu horn" luata ad hoc din raftul de exponate muzeale a fost
datA drept un strAvechi instrument popular local.

www.dacoromanica.ro
7 VIOABA CII PILNIE 38!
La Sichevita, in schimb, tinerii einta la vioara cu pilnie ffl primul
rind muzica graneasca, de tipul acestui interesant joer:
HULIU
mg. 3106 la
inf. Jurip Adam (ledu),E7a
culeg.N.Ridulesca,Sichevila,26.V1.1.966
-cm 76 tr. N.RIdulescu
[ J J) J).]
- =I= .,/a..= -. ---.M.
11M.
mm
A.
Vioara
cu =!Nif--.M
71.111.=11.111=1
-.. AM. ...
-II MI

www.dacoromanica.ro
-1.
pilnie
..11.8.1.1=..10111
11 , 6,rw
f...1M1.-
-aw 7. aw..
J-.Y17, Wdm riaa
1 111- 01
.
1 1y-M ww- maw.
al =MP
...17MM
_,,
:== .......-1-=11
==.
,..,..rm . 1,./11
-- =1 Mmw...
1 --= . MUM
Mr
Mr- 1,- M
-.... -___ IM7::.1.- 1==,--.-
=._-.
Am IM1M
.
.

I Wm
Oa
ow
....-..-..........
=8,
C a
I
VC shim
:.11.
..la ...-.-, GENE
m... i...111
-
.-- 1 &Mann
Lil [LEN Ma
ImI 1 - %WM
MN
Ila1=I .MM' =1'7 .M.. a
11111.11Mr AWN AN I. 1, MN ....11MI -11, 811M... ;=1.
382 NICOLAB RADULESCII S.

melodic care sá dispuna de un volum dinamic mai mare decit vioara

obiimuita. Prin calitatile sale, vioara cu pilnie ce fmbina timbrul pa-
trunzAtor cu flexibilitatea melodico-ritinica a corespuns foarte bine
acestor cerinte, pe care in restul Banatului le satisface trompeta, ab-
sent& in zona cercetata de noi ; 3) spre deosebire de acordeon §i saxo-
fon, care apartin aceluia§i strat recent de instrumente, vioara cu pilnie
n-a mai fost Vazut& de localnici in alte sate §i nici la radio nu au auzit-o.
Acest lucru a stimulat pastrarea ei mai atenta, cu un instrument origi-
nal capabil sa imbogateascA pitorescul artistic al regiunii.
Concluzii : 1) vioara cu pilnie este un instrument recent §i de origine
nefolclorica ; 2) a fost adusa in zona cercetata de noi de un Mutat pro-
fesionist, ca o inovatie in arsenalul organologic local ; 3) dup& citeva mo-
dificari, dintre care cea mai important& o reprezinta reducerea num'arului
de coarde, instrumentul fl -a creat, in relativ scurf& vreme §i datorit&
cauzelor enumerate mai sus, o traditie proprie.
Vioara cu pilnie a fost semnalat& fazlet in diferite parti ale Ardea-
lului (raioanele Reghin, Bistrita, Beiu§, OW, ba chiar §i in afara hotare-
lor acestei provincii (raioanele Oltetu, Tecuci, Vaslui), peste tot ins&
cu patru coarde. Cercetarea facutA', in raionul Moldova Noua prima
de acest fel ne (11 toate temeiurile sä socotim ca ne aflam aici in fats
unui caz tipic §i izbutit de rezolv&re original& a raportului dintre tradi-
tie §i inovatie19, care arunca o raza de lumina asupra unor probleme
§i laturi putin cercetate pins acum In organologie, §i anume dinamica
vic)ii instrumentelor in folclorul muzical.

19 Asimilarea In traditie a unui instrument de origine nefolcloricA, aproximativ cazul

taragotului, dar nu In aceea§i mdsura §i al acordeonului on saxofonului.

www.dacoromanica.ro
 O VECHE MARTURIE MATERIALA PRIVIND AGRICULTURA
IN MOLDOVA DE SUD

ION VLADUTIU

Cercetarile etnografice privitoare la practicarea agiculturii in

Moldova de- sud efectuate in ultimii ani in cadrul Sectiei de etnografie
an dus la acumularea unui bogat material inedit. Date le cuprinse in lite-
ratura noastra de specialitate asupra acestei ocupatil sint in general Inca
putin numeroase 1. In ceea ce privete regiunea de §es din sudul Moldo-
vei referirile la luctarea parnintului sint foarte putine chiar i in lucra-
rea lui Tudor Pamfile consacrata agriculturii la romani 2, bogata de alt-
fel in date etnografice privind agriculture.
Marturii cu caracter etnografic despre practicarea agriculturii in
regiunea de care ne ocuparn se intilnesc in unele lucrari monografice
sau cu caracter general. Intre acestea se numara Cartea judefului Covur-
laid , Dictionarul geografic si statistic al judefului Covvrluiii 4, Mono-
grafia comunei Smulli 5, 1 I onografia comunei Pechea 8. Date pretioase
refetitoare la practicarea agriculturii in Bgragan, in conditii asemana-
toare celor din regiunea de sud a Moldovei, precum si in celelalte zone
1 Dintre lucrArile mai importante In care slut cuprinse si date etnografice cu privire la
practicarea agriculturii, mentionam ; D. Cantemir, Descrierea Moldovei, ESPLA, Bucuresti,
1956 ; Ion lonescu de la Brad, Agricultura romdnd to judeciuld Putna, Bucuresci, 1869; idem,
Agricultura romdnd In judeciulu Dorohoi, Bucuresci, 1867; idem, Agricultura romdnd In judeciuld
Mehedinli, Bucuresci, 1869 ; Frederic Dame, Incercare de terminologie poporand romdneascd,
Bucuresti, 1898 ; George Major, Romdnia agricold, studiu economic, Bucuresti, 1911 ; Tudor
Pamfile, Agricultura la romdni, Bucuresti, 1913 ; Lucia Apolzan, Observafii asupra ocupafiitor
agricole to Munjii Apuseni, in Apullum. Buletinul Muzeului Regional din Alba-Iulia", 1943-
-1944, Alba-Iulia, 1944; H. H. Stahl, Contribulii la studiul satelor devalmase romdnesti, vol.
IIll, Bucuresti, 1958 -1964; Valeriu Butura, Der terrassen Ackerbau in den Hochzonen der
.Romdnischen Karpaten, in Etudes d'ethnographie et de folklore", I, 1964, p. 95-102 ; Stefan
Molnar, Imblatitul de odinioard to comunele de pe valea pirtului Nico (raionul Odorhei, regiunea
Mures-Autonomd Maghiard), In Studii si materiale", Tirgu-Mures, I, 1965, p. 63-94.
2 Tudor Pamfile, Agricultura la romdni, Bucuresti, 1913.
3 Moise N. Pacu, Cartea judefului Covurluid. Note geografice, istorice ¢i Indeosebi statistice,
pArtile I, II, III, Bucuresci, Galati, 1891.
4 Idem, Dicfionar geografic fi statistic at judefului Covurluiti , Galati 1892.
5 Ene Patriciu, Monografia comunei Smulfi din judeful Covurtui, &triad, 1935.
6 D. Gheorghiu, Monografia comunei Pechea din jade ful Covurlui, Bucuresti, 1505.
. .
Itev. etn. foie.. tom. 12. nr. b. D. 888 -888. Buoureoti. 1997

www.dacoromanica.ro
 384 ION VLADIYIIII 2

Invecinate, se gasesc in lucrarea lui Constantin Garoflid despre agricul-

tura traditionala, denumita de acesta agricultuta veche" 7, in a lui Ion
Ionescu de la Brad, Agricultura romind in judeciulii Plana 8, in lucra-
rea lui loan Antonovici, Istoria comunei Bogdana 9 §. a. Mult interes
prezinta de asemenea §i datele cuprinse in lucrarea recent apatuta a lui
H. H. Stahl asupra satelor devalmme romane§ti1°.
Problemele pe care le ridica cercetarea etnografica a agriculturii
in regiunea de §es din sudul Moldovei nu pot fi epuizate intr-un scurt
articol. De aceea, analizind rezultatele preliminare ale cercetarii etno-
grafice ale agriculturii in Moldova de sud, ne vom owl in special asupra
anumitor aspecte privind persistenta unor elemente de cultura materials
traditionala, care atesta etnografic vechimea ci continuitatea agriculturii
pe acest teritoriu.
In prezent agricultura constituie, ca §i in trecut, ocupatia de baza
a locuitorilor din aceasta regiune. 0 nets preponderenta a terenurilor
agricole arabile este dovedita de datele statistice cu privire la repartitia
Supratetelor de teren a comunelor11. Vom reds mai jos, spre exemplifi-
care, situa0a din citeva comune ale acestei parti a Moldovei la sfir§itul
. secolului trecut. Astfel comuna Cudalbi, situata pe valea Gerului, avea
in 1890 o suprafata totals de 9000 raki, din care 6 960 erau arabile, 110
vii, 303 ima§, iar restul constituiau vatra satului sau erau teren nefolo-
sitor 12 Comuna Pechea avea, la aceeaci data, 4810 Mei, teren arabil,
2214 falci ima§ (in care intrau §i cca 100 Mei de padure), precum
§i o suprafata mica pentru livezi, vatra de sat etc. 13. Comuna Piscu,
situata pe un pisc de deal intre vaile strabatute de Suhuluiu §i Gerul,
avea 816 falci teren arabil §i 461 falci teren ima§ 14. Comuna Cava-
dine§ti, situata pe valea Horincei, avea o suprafata de 3446 hectare,
din care 2851 erau arabile, 125 ima§, 75 padure §i lunca, 65 fine-0, 100
vii, 120 vatra satului, 10 gradinarie, 45 livezi 1s,
Acela§i raport intre suprafetele de teren arabil §i pa§une se con-
stata la sfir§itul secolului al XIX-lea 18 §i in celelalte comune ale regi-
unii de sud a Moldovei; el este identic §i in prezent.
7 Constantin Garoflid, Agricultura veche. Condiliile economice, tehnice si sociale ale agri-
culturii marl din stepa de rdsdrit tnainte de expropriere, Bucuresti, 1943.
9 Ion Ionescu de la Brad, Agricultura romdnd In judeciula Putna, Bucuresci, 1869.
9 loan Antonovici, Istoria comunei Bogdana din plasa Simila, judeful Tutova, urmat5
de 281 documente si de un memoriu al D-lui Dr. Ath. Marienescu, membru al Academiei
Roman, Birlad, 1906 ; a se vedea si loan Antonovici, Documente btrlddene, Birlad, 1912 ; Iulian
Delescu, B. Demetrescu-Oprea $i N. Th. Vilcu, Dicfionar geografic al judefului Brdila, Bucuresci,
1894; Petru Condrea, Dicfionar geografic al judefului Tutova, Bucuresci, 1887; Dimitrie Rotta,
Dicfionar geografic, topografic f i statistic al judefului Putna, Focsani, 1888.
10 H. H. Stahl, Contribufii la studiul satelor devalmcw romdnegi, vol. IIII, Bucuresti,
1958-1964.
rl AceastA situatie se poate constata pe bazil de date statistice ant In zilele noastre, cit
si la sfirsitul secolului trecut. Datele primite de noi, in anul 1964, de la sfatul popular al comunei
Piscu in perioada cercetarilor de teren efectuate aici arata, de pilda, cA in acel an suprafata
comunei era de 4 381 ha, din care terenul arabil cuprindea 3 734 ha, iar izlazul numai 470 ha.
15 Moise N. Pacu, Cartea judefului Covurluia. Note geografice, istorice si tndeosebi statistice,
partea a III-a, Galati, 1891, p. 17.
19 Ibidem, p. 40.
Ibidem, p. 46.
14

14 Ibidem, p. 127.
16 A se vedea Moise N. Pacu, Dicfionar geografic f i statistic al Judefulul Covurtuia, Galati,
1892; idem, Carlea judefului Covurluia, Note geografice, istorice pi lndeosebt statistice, partea a
III-a, Galati, 1891.

www.dacoromanica.ro
3 O VECHE MARTURIE MATERIALA. PRJVIND AGRICULTURA IN MOLDOVA DE $IID 385

Piincipalele produse in fostul judet Covurlui, care cuprindea o bung,

parte din regiunea de ses din sudul Moldovei, erau cele obtinute din
agricultura, §i anume produsele cerealiere 17. Principalele plante culti-
vate in mod obi§nuit in aceasta regiune erau porumbul, cunoscut local
sub termenul papu§oi", secara, griul, ovazul, orzul, meiul, cunoscut
In terminologia locals sub denumirea malaiu", iar dintre plantele tex-
tile cinepa §i inu118.
In prezent, intre plantele cultivate aid pe prim plan se situeaza
griul i porumbul. Datele expuse arata in mod cert ca agricultura a avut
4i are rolul covir§itor in ocupatia populatiei din satele acestei regiuni.
Este de mentionat ca in aceasta parte a Moldovei cre§terea animalelor a
constituit §i constituie o ocupatie secundara, care Ins a fost mereu pre-
zenta §i s-a dezvoltat in strinsa legatura cu agricultura ;9. Etnografic se
constata totodata si un contact strins ce a avut loc in trecut intre pastorii
transhumanti transilvaneni §i populatia locals 20.
Practicarea agriculturii pe acest teritoriu Inca din epoca neolitica,
precum §i fn cele urmatoare, este atestata de materialele arheologice
scoase la iveala in cursul sapaturilor efectuate in ultimii ani in special
de catre Muzeul regional din Galati 21. Datele etnografice acumulate in
cursul cercetarilor noastre de teren vin sa adauge not §i importante martu-
rii cu privire la unele unelte agricole, de veche traditie, care s-au mentinut
in uz ping, intr-o perioada de timp nu prea indepartata.
Depistarea i inregistrarea §tiintifica a unor unelte §i deprinderi de
veche traditie 41 practicarea agriculturii au o deosebita importanta, intru-
eft in zonele de ses introducerea in secolul trecut §i la inceputul secolului
nostru a uneltelor agricole mai perfectionate a avut loc intr-un ritm mai
rapid decit in cele de munte. Plugurile de lemn, de pilda, in satele din regiu-
nea de ses din sudul Moldovei nu mai erau in numar preponderent la sfir§i-
tul secolului al XIX-lea 22. In prezent multe din uneltele agricole traditio-
nale nu se mai folosesc, ele fiind inlocuite cu unelte moderne. Drept urmare,
doar locuitorii Inaintati fn virsta mai pot da astazi relatari asupra anumi-
tor unelte traditionale, asupra tehnicilor de constructie, asupra termino-
logiei i functionalitatii tor. Data fiind aceasta stare de lucruri, se poate
aprecia ca avind o insemnatate cu totul deosebita cunoa§terea i analiza de-
17 Molar N. Pacu, op. cit., partea I, II, p. 36-45.
" Moise N. Pacu, Diclionar geografic si istoric al judefului Covurluid, Galati, 1892, p. 47.
19
Cu privire la crepterea animalelor In Moldova de sud, a se vedea I. VIAdutiu, Aspecte
etnografice ale pastoritului in Moldova de sud, In Revista de etnografie 5i folclor", tom. 10, 1965,
nr. 1, p. 81-88.
20 Ibidem, p. 82.
21*Dintre acestea mentionAm numai citeva, Intrucit ele cuprind §i specificAri cu privire
la folosirea diferitelor unelte agricole ; a se vedea, de exemplu, Ion T. Dragomir, Raport asupra
sapdturilor tntreprinse la Largu (r. Filimon Sirbu, reg. Galati), in Materiale pi cercetari arheolo-
gice", vol. V, 1959 p. 475 -486; idem, Slipaturile arheologice de la Largu (r. Filimon Strbu, reg.
Galati), in Materiale qi cercetbri arheologice", vol. VI, 1959, p. 497-508 ; idem, Sapaturile arheo-
logice de la Cavadinesti (r. Beresti, reg. Galati), in Materiale gi cercetAri arheologice", vol. VI,
1959, p. 453-471 ; idem, Sdpdturile arheologice de la Cavadinesti (r. Beresti, reg. Galati), in Materi-
ale pi cercetAri arheologice", vol. VII, 1961, p. 151 -162; idem, Sapdturi arheologice tntreprinse
la BOlteni, in Materiale pi cercetAri arheologice", vol. VIII, 1962, p. 11-23.
22 A se vedea Moise N. Pacu, Cartea judefului Covurluid. Note geografice, istorice pi tndeo-
sebi statistice, partea a III-a, Galati, 1891, p. 19, unde se noteazA cA in Cudalbi la sfirpitul yea-
4ului trecut erau peste o suth depluguri sistematice ; la pagina 47 se noteazA c4 In comuna Piscu
erau 73 de pluguri de fier pi 72 de pluguri de lemn.

4- 0. 5642
www.dacoromanica.ro
386 ION vLA,DuTru 4

taliata a acelor marturii etnografice care atesta o veche traditie in practica-

rea acestei ocupatii.
Intre asemenea marturii etnografice uncle elemente de cultura ma-
terials s-au pastrat in uz in regiune ping, in veacul al XIX-lea, iar altele
chiar mai tirziu, de pildO, plugul de lemn de tip primitiv rarita,
grapa de mOracini, saps, chirca, risnitele pentru mei si porumb. Vechimea
i practicarea agriculturii pe aceste locuri este dovedita si de uncle forme
arhaice de aratura (cum este de exemplu asa-numita aratura pe piele",
adica semanarea boabelor si ararea ulterioara a terenului), apoi de modu-
rile traditionale de treierare (treieratul cu cai §i treieratul cu cOruta),
precum si de mijloacele, de asemenea traditionale, de depozitare kli pas-
trare a cerealelor (gropile de pine" ci cosurile de nuiele cu lipiturA inte-
rioara).
Asupra semnificatiei pe care o are mentinerea in uz, pin/ in secoluI
trecut, a acestor unelte, ca ci a unor forme arhaice de arat i treierat sau a
unor mijloace de pa' strare a cerealelor credem ca nu mai e nevoie sa insistam
deoarece ele Insele atesta o indelungat& traditie in practicarea agriculturii.
Am insista insa asupra unui element de cultura materials, mai putin
cunoscut, neanalizat, dup.& cunostintele noastre in literature de speciali-
tate, anume asupra ricnitei de pamint. Termenul risnita de pamint ",
derivat de la materialul din care este confectionat §i folosit §i in prezent
aproape in toate localitalile acestei regiuni, ni se pare a fi cel mai corespun-
zator. Mentionam cä numai in localitatea ivita din raionul Galati am
consemnat folosirea unei alte denumiri, ci anume cea de turtoi" ; aici
se folosea ci expresia malai tras la tuitoi ", pe cind in celelalte sate era
in uz expresia malai tras la risnit&".
In aceastii, regiune au fost raspindite doug categorii de risnite : a) ris-
nite confectionate din piatra, alcatuite de obicei dintr-o roata acezata
pe o alt& roata tot din piatra, fixate pe un suport, ci b) risnite facute din
pamint, alcatuite dintr-o singurO roata puss sá actioneze direct pe podeaua
de pamint a casei. Prima categoric de risnite este in general cunoscuta
si in celelalte regiuni din Cara noastra, atit in zonele de munte cit si in
cele de ses 23, hind strins legate de practicarea agriculturii Inca din cele
mai vechi timpuri.
Risnita de pamint prezinta un interes cu totul aparte, atit datorit&
scopului in care era intrebuintatO, cit $i ariei ei de raspindire. In cursul
cercetarilor noastre am putut stabili &á in trecut 'Anita de pamint a fost
unul din elementele de culturA', material& caracteristice regiunii de cea
§i lunca din partea de sud a Moldovei 24. Ea a fost raspindit&, dupe datele
pe care le detinem in prezent, in satele din sudul Moldovei, avind ca.

23 Literatura arheologica si etnografica cuprinde numeroase relatari si consideratii privind

evolutia si formele risnitei de pieta". In studiile indicate mai sus shit mentiuni 5i cu privire la
folosirea risnitelor primitive din piatra ca marturii materiale ce atesta practicarea cultivarii pa-,
mIntului. In cercetarile de teren am Intilnit 5i mijloace traditionale de macinare 5i pisare. Intre
acestea mentionam lespedea de piatra pe care se maruntea" sarea pentru animale, lespezi ce an
aceeasi forma si mijloc de Intrebuintare ca si cele descoperite In sapaturile arheologice.
24 Folosirea 1.10.46 de pamint a fost depistata In 1964 In cursul cercetarilor de teren
efectuate asupra practicarii agriculturii la Corbu Vechi. La cercetare au luat parte G. Moraru-
Popa (cercetator stagiar) si Voicu Come! (desenator). In cercetarile noastre privind practicarea
agriculturii in regiunile de ses si luncis ale Moldovei am stabilit in acel an si In cei urmatork
aria si frecventa acestei unelte. Date fiind insemnatatea ca atare a acestui element de ennui*

www.dacoromanica.ro
5 0 VECHE MARTI:MIR 3IATERIALA PRIVIND AGRKULTITRA IN MOLDOVA DE SIID 387

limits nordica Cudalbi, iar inspre vest a fost intilnita si In satele din par-
tea rasariteana a Baraganului si in cele din lunca Siretului: Suraia, Corbu
Vechi, Corbu Nou. In Suraia risnita de pamint a fost folosita sporadic
ping, in ultimii ani. De asemenea ea a fost folosita in trecut si de locuitorii
satelor situate in lunca Bratesului.
Daca risnita de pamint a avut o arie mai larga de raspindire si in
alte zone de cimpie §i lunca ale tarii, famine o chestiune care se va preciza
de catre cercetarile viitoare, intrucit ea a fost semnalata doar de cerceta-
rile etnografice recente. Este insa foarte probabil ca ea sa fi existat $i in
alte zone invecinate cu regiunea de lunca ses din sudul Moldovei. Men-
tionAm Ca risnita de pamint nu se cunoaste in toate satele de pe intreg
parcursul Siretului §i nici in cele din zona de podis a Moldovei. In asezarile
situate spre vest $r nord de Bacau, insasi denumirea ce se dá meiului
este alta, anume cea de pasat" in loc de denumirea de malai" folosita
in satele din regiunea din sudul Moldovei.
Urmarind sa stabilim aria de raspindire a acestei unelte, am consta-
tat ca ea s-a folosit numai in acele zone in care meiul s-a cultivat in
trecut intr-o mai mare masura. Dupa cum atesta datele statistice §i descrie.,
rile din veacul al XIX-lea, in satele din zona de ses i lunch', a Moldovei
de sud, precum si in cele din estul Baraganului, meiul s-a cultivat pin&
la sfirsitul veacului trecut 25. In judetul Covurlui de pilda s-a obtinut
Inca in 1877/1878 o productie de 10064 hl mei 26. In lucrarile din aceea vreme
este mentionata cultivarea meiului si in comune cum sint Cudalbi, Piscu,
Suraia, Sendreni, Corbu etc., uncle folosirea risnitei de pamint a fost
atestata §i etnografic. In analele statistice, intocmite in eel de-al VI-lea
deceniu al secolului trecut, se arata c.a. in 1858 se recolta mei in cantitati
destul de mars in plasa Cimpului din fostul judet Braila (4861 chile), in
plasa Borcei din fostul judet Ialomita (5209 kile), precum $i in plasa
Marginea de jos 27. Intre marfatile care se vindeau ca aliment si in judetul
Covurlui in anii 1838 si 1847, economistul Nicolae Sutu mentiona i malaiul,
adica, meiul, punindu-1 indata dupa grin §i porumb 2)8. Nu este exclus ca
aria folosirii risnitei de pamint sä fi fost mult mai intinsa decit cea cunoscuta
pina in prezent. Cercetarile ce le vom intreprinde in zonele in care meiul
s-a cultivat in trecut intr-o masura, mai mare ne vor da posibilitatea sä
obin.em not date en privire la intrebuintarea acestei unelte.
Atentia ne este indreptata spre aceste zone de cultivare a meiului
§i pentru faptul ca risnita de pamint a fost intrebuintata, doar pentru a
risni mei. Existenta ei a fost legata in exclusivitate de intrebuintarea
meiului in alimentatie : meiul decorticat cu ajutorul risnitei de pamint

materials traditionala, precum §i faptul ca confectionarea lui este cunoscuta numai de catre
oameni Inaintati In virsta, In anul 1965 am Intreprins o cercetare specials; §i am filmat Intreg
procesul de constructie al acestor rl§nite. Filmarea a fost facuta de M. Diaconu de la Institutul
nostru. Filmul cuprinzlnd reconstituirea tehnicii de constructie a rl§nitei de pamint se afla In
Arhiva Institutului de etnografie §i folcior al Academiei Republicii Socialiste Romania.
25 Vezi Moise N. Pacu, Cartea judefului Covurluia. Note geografice, istorice si tndeosebi
statistice, partea I, Galati, 1891, p. 37.
28 Ibidem, partea I, p. 37; In 1889 In judetul Covurlui au fost cultivate cu mei 410 falci,
din care 36 de falci in plasa Prut, 115 In plasa Horincea §i 217 In plasa Siret (p. 37).
27 Annale statistice pentru cunoscinfia pdrtii Muntene din Romdnia, anul 1860, p. 11 12.
28 Printul Neculae Sutu, Notilii statistice asupra Moldovei, traducere cu adaotiri de Teodor
Codrescu, Ia§i, 1852, p. 93.

www.dacoromanica.ro
388 ION vLIDuTiu 6

era folosit cu prilejul sarbatorilor de iarna pentru prepararea de sarmale,

in sups, la prepararea de caltabosi etc.
Este drept ca etnografic putem s& constatam astazi folosirea meiu-
lui doar pe o scars foarte redusa. Daca, avem ins& in vedere faptul ca meiul
este una din cele mai vechi plante, care a avut un mare rol in alimentatia
populatiei de pe teritoriul patriei noastre Inca in epoca geto-dacica, insem-
natatea cunoasterii modului si a uneltelor cu care se prelucra meiul
,capata o deosebita important'. Vechimea cultivarii meiului la geti, deci
inclusiv yi pe teritoriul de care ne ocupam, este atestata si de scriitorii an-
tici. Pliniu col Batrin (sec. I e.n.) mentionind &á din mei se face o fiertura
groasa albs subliniaza ca ...triburile pontice nu pun nici un alt aliment
mai presus de mei"".
Cit de veche este folosirea risnitei de 'Anoint, ca unealta de decor-
ticat meiul, este greu de stabilit. Cercetarile arheologice de pins acum
nu au semnalat o asemenea unealta. Aceasta situatie este determinate
de materialul din care este ea confectionata si care nu poate rasa urme
dupa, ce nu se mai foloseste. Risnita de pamint se facea din lut galben,
iar liant erau ciltii de cinepa. Dupe confectionare nu se ardea la foc, ci
se usca la soare.
Considerentele ca tehnica de constructie a risnitei de pamint era
foarte primitive, ca urmele ei se gasesc intr-o zong, undo se cultiva meiul
intr-o masura mai mare, ca ea nu poate fi folosita pentru risnitul altor
boabe, ca insasi existenta ei este legate doar de intrebuintarea meiului
in alimentatie, la care adaugam yi faptul ca aceasta unealta putea
confectiona fiecare din cei care aveau nevoie de ea, ne permit sa conchidem
ca risnita de pamint este o unealta de straveche traditie in regiunea de
lune./ yi ses din sudul Moldovei. Totodata se poate conchide ca mentine-
rea risnitei de pamint constituie Inca o dovada etnografica, care se adauga
la celelalte elemente etnografice mentionate mai sus, despre vechimea yi
continuitatea practicarii agriculturii in aceasta parte a Moldovei.
Materialele etnografice de teren atesta, in acelasi timp, existenta a
numeroase elemente etnografice traditionole comune in practicarea agricul-
turii in regiunea de ses yi lunca, din sudul Moldovei si in partea de rasarit
a Baraganului. Aceasta e dovedita prin faptul ca se folosesc aceleasi
tipuri de unelte de arat, se practice aceleasi moduli de arare, de secerare,
de treierare cu cai, de depozitare a cerealelor in gropile de piine etc."
Trasaturile comune stravechi in practicarea agriculturii au fost
mentinute si consolidate in. permanents prin contactul strins existent
intro populatia regiunilor amintite. Documentele de arhiva atesta pre-
tioase date cu privire la deplasarea moldovenilor in Tara Romaneasca,
la semanaturile ce le aveau acolo sau cu plugurile la arat 31.
Prelucrarea datelor obtinute in cercetarile etnografice intreprinse
in aceasta parte a tarii, si care se continua in prezent, va permite ca intr-un
viitor apropiat, pe ling/ aceste rezultate preliminare, sa putem prezenta
mai amplu, sub raport etnografic, practicarea agriculturii In Moldova.

29 Izvoare privind istoria Romdniei, vol. I, Edit. Acad., Bucure§ti, 1964, p. 409.
39 Constantin Garoflid, op. cit., Tudor Pamfile, op. cit.
31 A se vedea Arhivele Statului, Bucure§ti, Vornicia din Mantra, vol. I, Tara Romaneasch,
619/1833.

www.dacoromanica.ro
DOUAIVARIANTE MAGHIARE ALE UNUI BASM DIN ISPIRESCU

VOO GABRIELLA

1. In ritmul de astazi al culturaliz'arii maselor, folclorizarea unor

opere literare constituie un izvor de imbogatire a creatiei populare. Ele-
mentul de inspiratie literary patrunde in materialul folcloric traditional,
iar studierea acestui proces reprezinta o sarcina de mare actualitate a
folcloristicii moderne.
Cu ocazia deplagrilor efectuate in scopul culegerii de folclor, am
avut prilejul sá constat/m ca inabog/tirea valorilor culturale ale satelor
datorit/ operelor literare popularizate prin radio, televiziune, cinema-
tograf si mai cu seam/ prin. arti este cu adev/rat considerabila, -LTD
singur exemplu va fi concludent : activitatea de astazi a povestitorului
Farkas GyOrgy de 71 ani din Vaidacamaxas, constain mare parte in repro-
ducerea lecturilor sale, deli in tinerete informatorul dispunea de un
repertoriu traditional bogat. La intrunirile de astazi, el prefer/ sa nareze
din lecturile sale, ba se intimp15, chiar sä citeasca, dintr-o carte oarecare
De multe on le-am citit eu muierilor, la claca de tors, incit asteptau cu
gura cascatg sg, vada cum va fi sfirsitul" ne-a spus el.
In mod firesc, printre ascultatorii de astazi sebucur/ de cea mai mare
popularitate tocmai acele creatii literare ale caror autori s-au inspirat
din surse populare, transmitind un mesaj adecvat colectivit/tii, adica
unul care reflect/ problemele cele mai apropiate acesteia si care se exprim/
cu ajutorul mijloacelor stilistice traditionale ale folclorului. In. multe
cazuri, putem vorbi despre revenirea prelucrarii literare a unei creatii de
inspiratie popular/ la sursa ei initial& : folclorul. Cu alte cuvinte, avem
de-a face cu folclorizarea realizarii literare a unei creatii populare. In
proza popular/ maghiara, povestile populare secuiesti ale lui Benedek
Elek au devenit astazi indeobste cunoscute Si indragite ; le fntilium in
colectivitatile de povestit sub form/ de opere folclorizate. In literatura
universal/ a basmului, Ion Creanga, fratii Grimm, KrIlov, V. KaradE6
1i altii au prelucrat, in mare parte, o seam/ de teme de basm intemationale
1i steavechi, transmise for de calre propriul folclor national ; ei in iii au
turnat in mod constient aceste teme in tipare nationale perfectionate.
Pe ling/ inzestrarea for artistic /, le-a fost de ajutor, in aceastA actiune,
cunoasterea deslvirsita a tezaurului national. Acesti autori de basme
Rev. etn. fold., tom. 12. nr. 5. D. 999 - 996, Bucureett. 1067

www.dacoromanica.ro
390 Vo6 GABRIELLA. 2

au lost, in acelasi timp, si mari culegatori ai patrimoniului de basme al

poporului lor.
2. Alaturi de Ion Creanga, Ion Pop Reteganul, unul dintre eminentii
cunoscatori, culegatori i renaratori ai povestilor populare romanesti
este $i Petre Ispirescu. Condeiul sau reinvie eroii bogatului univers al
basmului romanesc. Descrierea mediului specific, actiunea, cunoasterea
temeinica a vietii (asa cum rezulta ea din reprezentarea artistica) consti-
tuie In povestile lui Ispirescu un specific al basmului popular roma-
nese. Majoritatea temelor lui Ispirescu au corespondente si in patrimoniul
international, insa prin pastrarea mediului specific al satului, al realitatii
romanesti, .atmosfera acestor basme se identifica cu atmosfera basmelor
romanesti autentic populare. Opera povestitorului roman este deopotriva
importanta din punetul de vedere al literaturii, ca si al folclorului.
Traducerile in limba maghiara ale basmelor lui Petre Ispirescu ii
transmit iubitorului de basme tocmai acest univers specific ; popularitatea
povestilor lui Ispirescu se atesta si prin faptul ca un mare numar din ele
circula in folclorul maghiar din Transilvania. In acest caz asistam asadar
la un contact indirect, prin folclorizare, a doua foleloruri nationale dife-
rite. Studiind fenomenul, dorim sä aducem contributii la doua probleme
de actualitate, i anume : a) cunoasterea influentelor reciproce dintre
patrimoniile nationale de basme i b) evidentierea unor probleme ale
procesului de folclorizare.
3. In anul 1963, informatorul Farkas GyOrgy, de 71 ani, din Vaida-
camaras, despre care am mai amintit, a povestit un numar de 13 basme
de Ispirescu. Informatorul nu-si mai amintea titlul volumului de basme
pe care 11 citise, dar este incontestabil ca', avem de-a face cu traducerile
lui Serekes Gyorgy din Ispirescu, aparute in limba maghiara sub titlul
A furfangos kis csobci.n (Bukarest, 1961). Piesa lui favorita era povestea
aI carei titlu it poarta i volumul (Ciobanasul cel istet)1; ciudat ins&
et, deli mentiona drept izvor al tuturor celorlalte povesti o carte (cea a
lui Ispirescu), in privinta acesteia sustinea cu incapatinare ca it auzise
Inca In tinerete. Explicatia probabila este fie o perturbatie a memoriei
fie faptul ca va fi cunoscut Inca in tinerete tema acestei povesti, iar
citirea ei i-o va fi reimprospatat In minte. Povestea intitulata, A fur-
fangos kis csoban", pastrata in arhiva Sectiei de etnografie si folclor
din Cluj sub numarul mg. 916 'Hid, reprezinta, farg, indoiala o varianta
maghiara a povestii Ciobanasul cel istet sau turloaiele blendei" de Petro
Ispirescu.
Cealalta varianta, in limba maghiara, a acestei povesti, am cules-o
impreuna cu Nagy Olga sub titlul A huncut kis csoban" [Ciobanasul
pisicher], mg. 1200, in anul 1966 de la muncitorul forestier Jakab Istvan
(Miklose), de 41 ani, din Glajarie, rn. Reghin. Informatorul afirma ca a
auzit povestea de la un om din Gheorghieni in anul 1962, in tabara din
padure. In urma, Analizei, presupunem ea Jakab a auzit o repovestire a
traducerii maghiale aparute in anul 1961.
In continuare vom prezenta cele doll/ variante maghiare ale basmu-
lui lui Ispirescu, aratind totodata diferentierea for fats de celelalte variante
maghiare ale aceluiasi tip.
1 Povestea apare pentru prima data in traducere maghiar4 in acest volum.

www.dacoromanica.ro
3 DOITA. VARIANTE MACH:LABE ALE UNUI BASM DIN 1SPIRESCIT 391

4. Povestea in cauza a lui Ispirescu prelucreazg o tema internatio-

nala, care figureazg la numarul 850 din catalogul international de povesti
Aarne-Thompson 2. La acelasi numar se gasesc yi variantele maghiare in
catalogul de povesti populare maghiare Berze Nagy 3. Schema tipo-
logica a variantelor maghiare este urmgtoarea :
A. Cu ajutorul unui instrument fermecat, un tinar ii face pe cei
trei purcei ai sai sa danseze ; dgruind apoi purceii, unei fete de imparat,
ajunge sa cunoasca alunitele de pe trupul fetei.
B. Cel ce va ghici unde are alunite fata de imparat are s-o ia de
nevasta. Tinarul ghice§te.
C. Adversarul revendicg si el fata de impgrat ; tinarul o face sa se
scirbeasca de acest adversar, asa ea, fata u ramine lui.
Motivul initial al schemei la Ispirescu difera atit de schema interna-
tionala, eft si de cea a variantelor maghiare. La Ispirescu nu se vorbeste
nici despre animale care ar dansa, nici despre instrumentul fermecat
(fluier) care sa determine animalele sa danseze, instrument pe care eroul 11
obtine de obicei in mod miraculos. (Vezi variantele din catalogul Berze
Nagy.) La Ispirescu eroul aflg locul alunitelor fetei de imparat, nu sub for-
ma de contrasetviciu, ci cu totul intimplator. Pentru a releva mai bine
specificul povestii romanesti, ii expunem aici rezumatul :
A1. Imparatul yi imparateasa stilt nefericiti din cauza cg, nu au copii ;
datorita unui vis minunat, imparateasa na§te o fatg. Plimbindu-se eu
doica ei pe cimp, fata de imparat admira felul in care ciobanasul tints
din fluier. 0 data ciobanasul adoarme ; neauzind fluierul, fata de imparat
se crede singura, se dezbraca si face baie in piriu. Trezit de Intepatura unui
Vintar, ciobanasul o zareste pe fata de impgrat tocmai ,cind aceasta iese
din apa ; asifel aflg, unde are fata alunite. Ciobgnasul se indragoste§te de
ea. Doica, observind predilectia tot mai accentuata a fetei pentru cintecul
de fluier, o duce sä se plimbe in alts parte. Ciobgnasul se tocraeste vacar
la oral.
B1. Peste ani ¢i ani, sfatuit de imparateasa, -1mpa'ratul ifigaduie§te
ca iyi va marita fata cu acela care va ghici in care parte si ce fel de alunite
are fiica sa. Ciobana§ul iii incearca norocul. Pe drum spre imparatie
Intilne§te niste feciori de boieri, care 1§i bat joc de indrazneala sa ei 11
necajesc, arzindu-i palaria si minindu-i calul fn mlastina. Gluma for
reuseste tried pe dos, caci ciobgnasul le arde flintele §i le dg pierzgrii caii..
Unul dintre feciorii de boieri se ia pe urmele eroului, imitindu-1 In
toate ; dud ciobanasul insira forma si locul alunitelor, feciorul de boier afir-
ma ca tocmai aca voice sg, spun& si el.
C1. Imparatul o lass pe fiica sa sa aleagg singurg ; el hotargste ca
In noaptea aceea sa doarma tustrei intr-un pat, urmind ca mina domnitei
sa -i revina celui spre care va inclina fata In dimineata urmatoare. Eroul
11 trage pe sfoarg pe concurentul sau, determinindu-1 sa -$i taie nasul ii
urechile, asa ca fata de imparat 11 alege pe el.
Ambii povestitori maghiari au pastrat titlul original al traducerii ;
mai precis, Jakab Istvan a intrebuintat un atribut, sinonim cu istet",
dar ceva mai glumet, hotgrindu-se pentru huncut" [pi§icher]. Exceptind
aceste doua variante, respectivul tip de poveste revive in patrimomul de
2 St. Thompson, The Types of the folktale, Helsinki, 1961.
0 Berze Nagy Janos, Magyar Nipmesetfpusok, 1II, Pecs, 1957.

www.dacoromanica.ro
392 To° GABRIELLA 4

povesti maghiare de cele mai multe on sub tit1urile : A kis kali du'
[Micul porcar], A kis kondcis [Micul porcar], Trifa [Gluma], Az aranyszora
malacok [Purceii cu pAr de aur]4. Asadar, insusi titlul celor doua variante
studiate ne arata cg, in acest caz izvorul a fost povestea din Ispirescu. Sa
analizam Ins fiecare din cele dou'a variante maghiare.
a) Dupa cite am mai aatat, Farkas GyOrgy a citit povestea ceI
mult cu doi, trei ani Inainte de Inregistrarea ei pe bands de magnetofon ;
indiferent de afirmatiile sale, avem deci de-a face cu o lectura relativ
recentl. Cum a alcatuit Farkas GyOrgy povestea aceasta, care, in cazul
sau, reprezinta prima etapa a folclorizarii de vreme ce informatorul
este primul transmitator al povestii, eel ce o porneste pe drumul folclo-
lizard I
Yn privinta structurii si a continutului, povestea este identicA cu
traducelea in limba maghiar a povestii lui Ispirescu sau, mai precis,.
reprezintA rezumatul acesteia. Informatorul a eliminat aproape toate.
fragmentele descriptive si amAnuntele care nu se leaga, direct de desfasu-
rarea actiunii adia, procedeele in general caracteristice basmului popu-
lar romamesc 5. El a eliminat partile descriptive referitoare la mediu, pre-
cum si motivul initial al lui Ispirescu : descrierea poetics a visului impa-
rAtesei dornice de copii asa ca I i incepe povestea de-a dreptul cu actiu-
nea. Episoadele B1 $i C1 se desfa' soar& intocmai ca la Ispirescu, ins& sint
mult prescurtate. Din aventurile cu feciorii de boier n-a ramas decit un_
singur moment : eroul jupoaie pielea de pe picioarele tailor feciorilor de
boier care irau minat calul in mlastina, i ii mina i pe ei dupa al sail. Arderea
armelor este omisa.
Farkas Gyorgy se numara printre naratorii plini de savoare. Poves-
tile sale sint valoroase mai cu seams datorit'A', feluluipovestirii. Cu toate aces-
tea, in comparatie cu cele p'astrate din traditie, expunerea povestii acesteia
e mai stearsg. Partile descriptive, de o mare frumusete, incluse de Ispirescu
lipsesc ; pe de alt' parte, avintul liber al naratului e frinat de stradania.
redarii cit mai fidele a textului citit. In cazul dialogurilor, redarea precisa
este aproape desavirsita ; spre exemplificare vom da un citat paralel..
Citana intii din textul traducerii literare :
Meg mielott beesteledett volna Inca lnainte de a se fi 'inserat cio-
a kis csoban valahogy fakepnel banasul 11 lass In plata domnului pe
hagyta az Unfit, elsietett, es pattog- feciorul de boier i pleaca in grabs
tatott kukoricat vas4rolt. sa-1i cumpere floricele (cocosi).
Mikor visszajott megkerdezte tole CInd se intoarse, feciorul de boier
az Arfi : 11 1ntrebg :
4 Cf. variantele maghiare din catalogul Berze si din arhiva Sectiei de etnografie gi folclor
din Cluj.
6 Cercetatoarea maghiara, Kovacs Agnes, comparind caracteristicele povestilor populare
romanesti §1 maghiare, face urmatoarea observa%ie asupra povestilor romanesti : In poveltile
romeinesti, povestitorul insists adesea asupra descrierii personajelor sau mediului, spunindu -Si
parerea referitoare la situatia momentana, pe clnd povestitorul maghiar I5i caracterizeaza erouL
prin replici vii §i ingenioase, caracterizind mediul eel mult cu cite un cuvint" (v. postfata volu-
mului A szegeny ember okos lednya. Romdn Nepmesek, Allami Irodalmi es 1VIiivegzeti Kiad6,
Bukarest, 1958, p. 226-227). Desigur, o astfel de caracterizare devine unilaterala prin generali-
tatea ei. Despre stilul povestilor populare rombnelti gasim date elocvente In introducerea la
Antologia de prozd epicd populard de Ovidiu Birlea, Bucuresti, Editura pentru literatura, vol. I,.
p. 74-105, in special despre particularitatile regionale, p. 104-105.

www.dacoromanica.ro
5 DOVA VARIANTE MAGHIARE ALE uNta BASM DIN ISPIRESCII 393

Merre j artal, atyafi Pe unde ai umblat, bre.?

VasAroltam magamnak egy Mi-am cumparat un briceag,
bicskat felelte. raspunse acesta.
Mire kell az neked ? La ce bun ?
Sziiksegem van 11. Am nevoie !
Erre a boj &diu is elloholt, vas a- Se duse deci 9i feciorul de boier
rolt 6. is egy bicsakot." sa-si cumpere un briceag.

In versiunea lui Farkas textul are urmatorul aspect :

Mikor visszajiitt, a bojar fiu azt Chid se intoarse, fi zise feciorul

mondja : de boier :
Hol volt al ? Vole ai fost
A varosba kimentem, azt mo- In oral m-am dus zice.
ndaj. Ce ai cumparat ?
Ha mit vasiaroltal ? Pai, mi-am cumparat un bri-
H a vettem magamnak egy bic- ceag zice ca-i de trebuinta.
sk at, azt mondja, me az is kell. Feciorul de boier se duse si el de-
A boj arfiii, 6 is elment, 6 is vett i cumpara un briceag.
maganak egy bicskat ..."

Odinioara, Farkas Gyorgy era povestitorul recunoscut al unei colec-

tivitati de ascultatori, numeroasa i exigenta, atit la armata, cit $i la
locurile de mune& ocazionala ; azi insa nareaza din ce in ce mai rar si
-numai pentru un auditoriu restrins. Batrinetea i boala care 1-au legat de
sat 1-au izolat si de oameni. Desi clacile de tors din ce in ce mai rare si
mai putin vizitate ii mai ofera ocazional posibilitatea de a -ui manifesta
priceperea, simte el insusi ca functia de odinioara a povestitului sail a
incetat sa mai existe. In locul expunerii libere, el prefeia lectura, deoarece
simte ca astazi cuvintul scris are mult mai mult credit.
Informatorul afirmA, ea povestea ciobanasului celui istet a narat-o
de citeva on unor vecini i unor cunostinte, la claca de tors. Am putea
spune ca el a pornit-o pe drumul folclorizarii ; dupa toate probabilitatile
insa, in cazul de fata, procesul desi inceput s-a impotmolit in drum.
E putin probabil ca povestitorul, talentat cindva, insa lipsit azi de vigoare,
sa poata impaminteni aceasta poveste in rindurile unui auditoriu ce
manifesta prea putin interes fata. de materialul respectiv. Presupunerea
noastra ar putea fi confirmata printr-o culegere de mai tirziu.
Sa studiem in schimb cealalta varianta maghiara a povestii, impri-
math' pe !panda de magnetofon dupa povestirea lui Jakab Istvan din
Glajarie. Dupa cum am mai mentionat, acest narator nu a citit personal
povestea, ci a auzit-o in 1962 cu trei ani inainte de momentul culegerii
de la un povestitor din Gheorghieni. Cu toate acestea, povestea sa este de
doua, on mai lungs decit varianta lui Farkas, atingind aproape extensiunea
povestii lui Ispirescu. Structura, ordinea motivelor, desfasurarea actiunii
si in acest caz sint aproape identice cu originalul. Nici aici nu gasim
insa motivul initial al povestii, adica descrierea visului imparatesei ; actiu-
ea incepe direct cu intilnirea dintre fata de imparat §i ciobanas. Cu toate

www.dacoromanica.ro
394 V66 GABRIELLA 6

ea, in momentele principale, povestea e identica, cu originalul, elaborarea

motivelor §i schitarea amanuntelor au loc totu§i la un mod cu totul perso-
nal, creator, pricinuind modificari sensibile, chiar daca nu esentiale.
Este interesant In schimb faptul ca Jakab nu renunta In descrierea
amanuntita a mediului. Povestea sa este mai degraba o varianta descrip-
tive decit una dramatizata. Atit in descrierea mediului, cit §i in desfa§ura-
rea actiunii, Jakab tinde spre realismul detaliilor. Din expunerea lui
rezulta dorinta de a face ca intimplarile sa pare verosimile ascultatorului
din zilele noastre. Tocmai din cauza aceasta, in povestea sa gasim descrieri
amanuntite §i explicative, chiar in pasajele unde originalul desfa§oara,
evenimentele cu iuteala. De exemplu : ciobana§ul sose§te la imparatie cu
feciorul de grof care it insote§te. In basmul lui Ispirescu, eroul se infati-
§eaza, pe data dinaintea imparatului §i a sfetnicilor sad, spunind unde §i
ce fel de alunite are fata. La Jakab sosirea are loc seara, cind orele de
primire" s-au incheiat, aka ea eroul trebuie sä a§tepte pina dimineata.
Citam acest fragment :
zice imparatul :
Daca ati venit se va incercati norocul, nu-i nimic, o sa vedem
mane dimineata ce §titi.
Apoi, le-a dat de cina indata, le-a dat la amindoi, la unul ca la altul.
_N-a facut deosebire intre ei imparatul, nu §i-a zis ca aista-i pui de grof,
iar cela cioban sau mai §tiu eu ce ; fare numai i-a ospatat pe amindoi
la fel.
Dupe cina i-a dus pe amindoi intr-un iatac ; d-apoi odaia unde se
a§tepta sau cea in care imparatul i§i primea oaspatii nu era oricum asa
cum ati putea gindi ca avea parchet ca lumea §i era dereticata de toata
minunea §i avea, §i doua paturi pe linga, pereti, §i acolo i-a dus pe cei doi
oaspeti. i le-a zis imparatul celor doi oaspeti and i-a fost dus pana la
odaia de dormit :
Daca vreti sa va culcati, culeati-va, on daca aveti pofta de
plimbare, plimbati-vä, ca puteti merge unde vreti ; apoi, miine dimineata,
om vedea not ce stiti."
Jakab se straduie§te sa-§i infati§eze eroii in chip cit mai uman §i
mai verosimil. In timp ce la Ispirescu (§i deci §i la Farkas) eroultrezit din
Bomn observe cu totul intimplator alunitele fetei de imparat la Jakab,
el o pinde§te pe fata, de la umbra unui copac, urmarindu-i intentionat §i
cu buna ctiinta baia, nu o data, ci in trei zile consecutive. Nici fata
de imparat nu e lipsita de slabiciuni omene§ti: ea o minte pe doica, spunin-
du-i ca baia in lac ii face bine, inviorind-o, pe cind in realitate ea nu dore§te
decit sa asculte doinitul din fluier al ciobanaplui. In varianta de la Glaja-
rie, nu imparateasa, ci insa i fata hotarasite ca se v:., marita cu cel ce ii va
ghici alunitele sugerind parca prin aceasta hotarire ca §tie Area bine ca
numai un anumit om are posibilitatea de a o face.
Motivarea emotive §i substratul psihic al faptelor eroilor sint de ase-
menea puse in slujba umanizarii : ca §i la Ispirescu, ciobana§ul pa§e§te
cu sfiala, in iatacul imparatesc ;.Jakab descrie insa mai amanuntit momen-
tul respectiv, prezentind nesiguranta de care este stapinit flacaul dela
Cara, sarman, in mediul boieresc :
)) Dar cind s-a uitat ciobana§ul in iatac §i a vazut odaia aceea de
dormit, apoi a§a, odaie frumoasa nu mai vazuse el la zilele lui. Inca de

www.dacoromanica.ro
7 DOHA VARIANTE MAGHIARE ALE IINIII BMW DIN ISPIRESCII 395

afara $i -a scos frumusel bocancii din picioare si a pasit inanntru numai in

ciorapi, ca sa, nu murdareasca lucrurile imparatesti din odaie : covoarele
§i alte celea. Erau acolo scaune si masa si s-a asezat eiobanasul pe un
scaun ; nu s-a suit in pat, ca sa nu murdareasca asternutul on sa-1 bo-
teasca. In asemenea pat nu mai dormise el de cind era ; ba ping, sa, creasea
cit crescuse, n-a mai apucat sa vada macar un pat atit de comod, cum era
eel asternut acolo. Darg, feciorul de grof mi s-a labartat pe pat ; §i -i zise
eiobanasul :
Bine, mai, nu ti-e rusine sa, to culci in pat, asa imbracat, sa murda-
resti asternutul cu incaltarile i Zice feciorul de grof :
Las' sä le murdaresc toate, ea are impaaatul de ajuns."
Alteori Jakab ii atribuie eroului Eau cuvinte menite EA exprime
dispretul fata de lenevia boiereasea. Naratorul o face de bung, seama
urmind exemplul variantei lui Ispirescu, insa tot ceca ee apare acolo
formulat in cuvinte alese, la nivel literar, este imbracat aici in haina
corespunzatoare mentalitatii populace a povCstitorului. Ciobanasul ripos-
teaza, dispretuitor puilor de baron si de grof care iii bat joc de el :
Vedeti, voi v-ati batut joc de mine zielnd ea mi s-a virit calul in
mlastina, dar i caii vostrii au insetat si s-au dus sa, se spele pe picioare.
S-au dus sa -$i spele copitele, ca voi sinteti domni si nu curatati copitele
cailor vostri si nu le spalati picioarele."
5. Contrar variantei lui Farkas GyOrgy, povestea lui Jakab Istvan
poarta caracteristicile folclorului viu si este o varianta care poate sa se
infadacineze in patrimoniul traditional al povestitor. Povestea lui Farkas
prezinta, prima treapta a folclorizarii : reproducerea directs a lecturii.
In schimb, Jakab Istvan a auzit povestea narata de el §i, dupa toate
probabilitatile daca omul din Gheorghini nu a citit-o dintr-o carte ,
o are cel mutt din mina a doua sau a treia". Din pacate nu stimnimic
precis in acest sens ; cert este ca, intre aparitia traduccrii povestii si data
cind i-a fost narata lui Jakab nu a trecut decit_ un an. Corespunzator
acestui fapt, povestea mai poarta si la Jakab amprenta specificului, de
structura i stil, al operei originale ce i-a slujit povestitorului drept model :
e Inca u§or sa-ti dai seama ca ai de-a face cu un basm din Ispirescu. Totusi,
actiunea modificatoare si asimilativi a folclorului viu a inceput de acum.
Anumite expresii, comparatii, intorsaturi specifice intr-un euvint, in
primul rind modificari ale caracterului si specificului stitutuiau si Inceput
sa indeparteze povestea de textul traducerii literare dupa original. De
exemplu, atit in traducerea literara maghiara a poverftii, cit i in varianta
lui Farkas GyOrgy, coneurentii ciobanasului sint feciori de boieri. La Jakab
in conformitate cu specificul maghiar ei devin copii de donna, feciori
de grofi. Expresia apelativa utilizata fata de erou heti, prietene este
talmacita de traducatorul literar prin He, atgali" [ad litteram : hei,
neamule] si o regasim in aceeasi form5, la Farkas. La Jakab Istvan insa,
locutiunea aceasta arhaizata se inlocuieste prin He, pajtics" (Mai,
prietene).
Din toate momentele expunerii sigure de sine a lui Jakab Istvan,
se simte ca povestitorul stapineste materialul traditional de povesti.
Este un povestitor rutinat si in acelasi timp creator. Atit talentul sau de
povestitor In plina ascensiune, cit si faptul ca nareaza o poveste
auzita si nu citita, de el (deci una al carei text scris nu-I frineaza)

www.dacoromanica.ro
396 v08 GABRJET.LA

au drept rezultat ca. Jakab nu reproduce pur §i simplu, ci pricinuieste

emotii artistice, In mod creator, auditoriului sau.
6. Aceste doua variante reprezinta, asadar, dou'a' trepte ale folclo-
rizarii maghiare a unui basm din Ispirescu. Una semnalizeaza un proces
inceput, dar care, dupa toate probabilitatile, se va impotmoli, pe dud cea-
lalta este o creatie menita sa treaca fara indoiala prin toate gradele urma-
toare ale folclorizarii §i sä patrunda In folclorul vitt.
Cauzele dezvoltarii contrare a celor doug variante trebuie cautatec
mai Intii in mediul In care se desfasoara procesul respectiv. Dupa cite
am mai amintit, inceputul facut de Farkas Gy Orgy va Amine probabil
far& continuare, Intrucit in conditiile culturale actuale ale satului
puterea creatiei orale nu este suficient de mare pentru a realiza folcloriza-
rea total/. Drumul variantei lui Jakab s-a reunit cu acela parcurs de un
material de traditii In proza Inca viguros si mai bogat, deoarece patrimo-
niul de basme al muncitorilor forestieri mai reprezinta Inca si astazi a
functie activa. Jakab Istvan si-a petrecut o parte mare din viata sa de
ping, acum pe santierele de exploatare forestieri si de carbunarit din
muntii Gurghiului, coborind in sat doar de sarbatori. Avem numeroase
date despre povestitul activ i viguros In taberele muncitorilor fores-
tieri 6. In acest mediu, povestitul mai este Inca distractia cea mai free-
yenta (deli nu exclusiva) din serile lungi de toamna si de iamb'. Atit intere-
sul manifestat de catre auditor, cit i ragazul necesar ii ofera naratorului
posibilitatea de a da ce are mai bun. Intr-un astfel de mediu, unde povesti-
tul mai constituie o functie vie, iar materialul traditional e bogat §i variat,
se formeaza repertorii nuantate, iar folclorizarea gaseste un teren fertil.
La aceasta se adauga i faptul ca intr-un asemenea mediu talentul povesti-
torului poate atinge culmile perfectionarii. 0 personalitate puternica, cu
un bogat repertoriu In actiune, asimileaza cu usurinta subiectul nou, fie
el de provenienta orals sau livresca, li -I adapteaza unei tehnici proprii 7..
Numai o personalitate remarcabila, in piing, activitate de povestitor,
poate Incetateni o piesa, mai ales de origine folclorica, citita, din nou in
mediul folcloric.
In acest fel folclorizarea contribuie la reimprospatarea repertoriu-
lui folcloric, iar in cazul nostru folclorul maghiar din Transilvania s-a im-
bogatit prin varianta lui Jakab Istvan cu o frumoasa $i artistica varianta'
a tipului de poveste Aa-Th 850, prin intermediul povestii Ciobanasul
eel istet sau turloaiele blendei" a lui Petre Ispirescu.

6 Aceastra problems este tratata in mod amitnuntit de ci tre Farago Iosif in studiul lui irr
curs de aparitie Kurcsi Minya, havasi mesemoncid.
7 La activitatea creatoare In asimilarea celor citite vezi : Erna Pomeranteva, I. F. Kaya-
k'', ein belesener russicher Marchenerzahler, in Deutsches Jahrbuch fiir Volkskunde", 11, Bd. II,.
1965, p. 265-274.

www.dacoromanica.ro
 CONSTRUCTIILE DIN POIANA MARULUI -TARA BIRSEI -
CASA

PETRU DAN IDU

Asezarea fi cadrul fizieo-geografie

Situata pe suprafata de eroziune cea mai intinsa. din Per§anii sudici,
intre 800-900 m, comuna Poiana Marului face parte din categoria satelor
de munte.
Hotarul comunei cuprinde 1 toata, regiunea dintre nicovala uria§a
.a Magurei Codlei (1294 m), in nord, pina. la Dosul Ple§itei (1084 m), in
sud, §i de la virful Magurei Mari (1212 m), in vest, la depresiunea Birsei,
in est, fata de care se ridic'a' cu 250-300 m, intinzindu-se pe o suprafata
de aproximativ 68 km 2.
Largile suprafete netezite, suspendate deasupra vailor ad'inci, aco-
perite cu fineata si semanaturi, au adapostit din timpuri vechi o popu-
laDie de roman. Fiecare pod, fiecare um'ar de deal,-pina la cele mai mari
Inaltimi, a fost curatit de padure §i in cuprinsul lui s-au infiripat una
cite una gospodariile inconjurate de araturi.
Contrastele de relief dintre formele batrine §i cele tinere, pilcurile
de mesteceni, fagi §i brazi, ace§tia din urma plantati de catre om, cei-
lalti rama§it6 ale codrului ce stapinea odinioara, culturile in terasa, ca
.§i cele de pe poduri, gospodariile rasfirate pe toata intinderea hotarului
ii completeaza peisajul de cimpie inalta, creindu-i o individualitate pro-
prie.

Tipul de asezare din zone

Expresie fidela a conditiilor vielii materiale a locuitorilor, comuna
Poiana Marului arata dintru inceput cele doll/ ocupatii de baza ale aces-
tora : cre§terea vitelor §i agricultura.

I N. Orghidan, Observant morfologice In regiunea Brasovului, In rev. Tara Blrsei ", vol.
II, 1929, nr. 1.
Bey. etn. folc.. tom. 12. nr. 5. p. 397-408, Bucureeti. 1907

www.dacoromanica.ro
398 PETRIT DAN mu 2

Vatra satului, care formeaza teritoriul ocupat de clAdirile de locuit,

coincide aproape total cu intravilanul. Aceasta fizionomie a fost deter-
minate in primul rind de factorul economic, apoi de eel geografic, demo-
grafic etc. De aceea, in analiza a§ezarii, vom porni de la pozitia sa eco-
nomico-geografica, luind ca factor primordial, functia economics si
socials" 2.
Din pullet de vedere functional, comuna Poiana Marului este o
a§ezare rurala pastoral-agrieolii, situate in apropierea zonelor de influ-
enta industrials, caracterizata din punct de vedere agricol prin lipsa
unor terenuri arabile corespunzatoare. 0 bun./ parte din populatia
apt& de munca se ocupa cu agricultura si cre§terea vitelor, iar alts parte
lucreaza in centrele industriale din apropiere : Tohan §i Zarne§ti.
Din punct de vedere morfologic, a§ezarea prezinta unele particu-
laritati ce trebuie relevate. Este, ala cum am amintit, un sat din zona
de munte de tip rfisfirat, prezentind un nucleu initial de concentrare,
care poate fi considerat ca un sat de vale adunat, in care casele sint
dese, situate de-a lungul vaii aproape perpendicular pe linia apei, asema-
nator satului de-a lungul drumului. Cu cit ne indepartam de centru, pe
intreg cuprinsul platformei, apar salawri pentru vite i gospodarii corn-
plet izolate, avind proprietatea in jurul casei. Majoritatea acestor sala-
§uri sau hodai, precum §i gospodariile din zonele periferice s-au format
&are sfir§itul secolului XVIII §i in cursul secolului XIX.
A§ezare aparuta in timpuri istorice, este atestata documentar la
10 iunie 1601 in conscriptiile urbariale ale satului Beclean (Aihivele
Statului, Cluj), in care sint enumerate toate satele cetatii Fagara§ 3. La
13 august 1707, intr-un testament al lui Constantin Brincoveanu se arata
ca satul a fost cumparat cu 3 500 lei. Dupa, moartea domnitorului, Poiana
Marului ramine in stapinirea familiei, pentru ea la 1825 Grigore Brin-
coveanu sä o daruiasca, impreuna cu mo§ia de la Simbata de Sus, bise-
ricii grece§ti din Brasov 4.
Dar indiferent de istoria acestei a§ezari, ea se caracterizeaza prin
stabilitate, evolutia sa ca tip de a§ezare constituind aspectul principal care
ne preocupa.
Din conscriptiile locuitorilor din districtul Fagaraplui, facute la
1721-1722, reiese ca satul este wzat intr-o vale, departe in munti" 5
§i cumparat statator"6, ceea ce pledeaza convingator pentru atestarea lui
ca sat stabil adunat, legat de conditiile favorabile de formare a nucleului
initial, datorita largirii vaii Poienii Marului la zona de confluents cu
valea Mesei Mari §1 piriul Brebaia Mica. Lunca acestora avea triplul
avantaj de a fi tale de comunicatie lesnicioasa spre Tara Birsei, dar §i
spre Tara Oltului, sursa de ape sigur5, §i culoar de patrundere in masi-

2 V. Cucu, Contribulii la studiul asezdritor omenesti din regiunea subearpatied dintre Gilort-
Motru, In Comunicari de geografie", vol. II, Bucure§ti, Edit. qtiintificA, 1963, p. 123.
3 S. Metes, Situalia economicd a romdnilor din Tara Fdgdrasului, vol . I, Cluj, 1935,
p. 409.
4 S. Meteq, Mosiile domnilor si boierilor din 7'drile romdne to Ardeal si Ungaria, Arad,
Biblioteca SemdnAtorul, nr. 83-84 (1925), p. 89.
6 Conseripfia locuitorilor din districtul Fdgdrasului si ()rapt! Fdgdras, cf. S: Mete§, Situalia
economied. p. 122.
8 S. Mete§, Mosiile domnilor,si boierilor..., p. 81.

www.dacoromanica.ro
3 CONSTRUCTILLE DIN POIANA MARMOT - CASA 399

vele forestiere inconjuratoare, care furnizau lemnul pentru foc si con-

structie, Si conditii prielnice pentru ere§terea vitelor.
Toate aceste argumente ne permit sa consideram as ezarea de sine
statatoare, aparuta in timpuri istorice, daca, nu chiar stravechi.
Din acest centru de aglomerare demografica, urcind intr-o miscare
lent/., seculars, gospodariile s-au imprastiat pe Intreaga suprafata a plat-
formei. Acest fenomen al roirii apare mai tirziu, o data cu defrisarea,
masiva a zonelor paduroase in favoarea unei agriculturi montane.
Lazuirea padurii §r destelenirea pajistilor pot fi considerate ca mo-
mente principale In evolutia arzarii de la tipul adunat la unul rasfirat,
prin roire. Acest fenomen poate fi Inteles §i prin comparatie cu satul
inca Veche, vecin cu Poiana Maru lui, aparut In aceleasi conditii isto-
rice si de relief, care a dat nastere prin lazuire in sec. XVIII satului
inca Nola" 7. Asadar, padurea constituia o piedica In dezvoltarea eco-
nomiei satului, care se baza pe productia animal/. §i vegetal/. Poiana
natural./ sau artificiala constituia, initial, elementul de baza al economiei
satesti. Agricultura si cresterea vitelor aveau nevoie de terenuri despa-
durite, care trebuiau obtinute prints' -o actiune de desfasurare a padurii,
ceea ce a constituit de multa vreme sareina de capatii a agriculturii in
calea ei de dezvoltare" 8.

Casa ansamblu arhitectonie

IfEtnografic, aceasta zona se afla pin/ daunazi Inca in plina civili-

zatie a lemnului in care casa, mobilierul, uneltele gospodare§ti §i agricole
foloseau aproape exclusiv lemnul ca material de baza" 9.
Din intregul complex al constructiilor, in care casa si acareturile
formeaza, o imitate organica, bine inchegata, diferentiata dupa speci-
ficul ocupatiei §i stares socials, ne rezumam numaila analiza easel.
Casa de loeuit. In analiza acesteia, vom porni de la planul ei, care
este elementul eel mai Insemnat pentru cunoasterca lecumtei. Defini-
rea planurilor se face tinind seama de functia inaperilor, numarul §i
asezarea lor, legatura dintre ele, 'vatra to".
Dupa numarul de Incaperi si functia acestora, tipurile de planuri
din comuna reprezinta :
Casa eu doug, inceiperi (tinda si casa mare);
Casa cu trei Ineriperi ( tinda cu casa mare si celarul);
Casa eu trei ineaperi (casa mare, tinda si casuta) ;
Casa In unghi (tinda, easa mare §i casuta).
Casa cu cloud inedperi (tinda si casa mare). Tipul de plan eel mai
frecvent intilnit la casele vechi este aleatuit din doua incaperi cu o
singura intrare, In care tinda are functia de odaie de trecere, camara
2 S. Metes, Situalia economicd..., p. LIX.
9 H. H. Stahl, Contribulii la studiul satelor deolilmase romonesti, vol. I, Bucure§ti, Edit.
Acad., 1958, p. 249.
. H. H. Stahl, op. cit., p. 249-250.
10 P. H. Stahl, Planurile caselor romdnepti larane,sti, in Studii §1 comunicitri", nr. 9,
Muzeul Brukenthal, Sibiu, 1959, p. 5.

www.dacoromanica.ro
400 PETRU DAN IDII 4

13i depozit de unelte mici (fig. 1 a). Din cadrul acestui plan diferentiem
forma primara in care tinda joach rol de vatrg, liberh, fara tavan, prin
care fumul se ridica liber in pod. (fig. 2). Casa are functia de odaie de
locuit, mobilierul thud compus din pat, mash, lavita, coljare, lazi de
zestre etc. Lipsa prispei este caracteristich tuturor caselor cu un singur
cat din comuna.

J
3

f 9
Fig. 1. Planurile caselor romanesti din comuna Poiana Marului, In or-
dinea evolutiel lor. Modul de folosinta al IncAperilor : casa mare" (alb),
tinda" (punctat), celarul" (hasurat In diagonalit), cAsuta" (hasuri ori-
zontale). RIndul 1 reprezintli planurile traditionale frecvent IntlInite, rindul
2 reprezintit planuri mai rare, Ian rindul 3 planuri de gospodArii cu ocol
Intitrit.

A§ezath pe o temelie de piatra foarte putin inaltata, uneori cu tal-

pa direct pe phmint, aici avem de-a face cu planul casei din care se
-dezvolta ulterior toate celelalte planuri.
Casa cu trei inedperi (cash cu tinda §i celar) (fig. 1 b). Aparitia
celarului e o necesitate obiectivh, el constituind o magazie pentru alimen-
te §i pentru unelte mici. Din exterior se patrunde in tindh, apoi in casa
mare, iar tot din tinda se poste intra in celar, functiile tindei, ca §i ale
casei, raminind acelea§i (fig. 3).
0 varianth destul de interesanth este dezvoltarea celarului in spatial
camerei de locuit, al casei mari (fig. 4).

www.dacoromanica.ro
5 401

-41
I"

1.

fl'el tos,
-. V :
1
.
, -.
. . 3 i. . 4
pr'4
. -91K.r, '4,- ,I
' . it; #&'
NI ,...
. .. -
. :e..A
4.0.
- . Ifrtil.
/ ,,,,,,
... I.
.`0,,, -4
.0. ::. .., ,.
a
. .' ;')
i.. IS 1,4.1. 0 ..
'
-.."

' ' '..0, '9. ... ,'' ;''.9'1%.._, ., _ :' .. 1-'3 rt,,,, L.., f ,.-1., 'n ..:6-4,
Fig. 2.Casa lui Gheorghe Pepene, nr. 1017, construita in 1860, cu vatra liberit
situate In timid.
-6,01.... --, ft....:.
.r A ,. .:i ,--..-... .-
..

I: - , 1\\I
:
..
v
. --:. -- :
':i'l
' '..v.,z)

-5.4.-Nt
1 Ilk.n .
,,e, ...7 -..i
,

6°
0,-
i) ' ; . .1, 1 I -9' ,,,
1, If ....1..

I , ot
°
I"..-i ..e. f1.40, L
%
\ 0:

r,..... ..
i.
'
.%

4. tt .61

''t [
4i "
T 1

!, i4 [.1 a '
IR
,..e.,;srp
.....
-...t...-,,,..m,-,.........."
. .11 o.
li
a 41.4. $ i II ' "'
4 1 "It-'.011"- -1
,
yrr
..,....,

0-r:4.7.--. ;'. '.'/;,--7,-.2i:-.7-%j _ ,°.---t.'14,45""'''. -4.-

Fig. 3. Casa veche a lui Oancea Nicolae, nr. 110, nu celarul dezvoltat In
tindl, a§ezatii direct pe pAmint.

6 - C. 5642
www.dacoromanica.ro
402 PETRII DAN IDE, 6

lirmAiind in acest fel planunle caselor, de la cele mai simple la

cele mai dezvoltate, incercam lotodatA sa prezentgin evolutia for In pro-
cesul dezvoltarii de veacuri. Vom poini de la planul casei cu doua Inca-
peri (casa, cu tinda), considerat de not mai vechi ca planul casei cu trei
incaperi (casa mare cu tinda §i celat), Iii care eel de-al doilea apare

70 IS .;

>elfr
'01'110*
`.11,..p
:1

9
,
'I, 11, '
ptYlltfi ,
' /1
' %fib I-

t / ir Fl
;
:1 // riPIP P
tiff r 1

Fig. 4. Casa Orzan loan, nr. 114, cOnstruita In 1853, cu celarul dezvoltat
In cadrul casei. Una din cele mai fruiroase *1 mai interesante case din sat. A avut
o poarta frumos scuiptatA.

mult mai rar. Tinda este un spatiu intermediar, care Ii. apArA pe oameni
de contactul direct cu vintulf ploaia, frigid etc., dar In acelasi timp are
rol de camara, loc de gAtit (in timpuri mai not) sau de adapost pentru
unelte qi animale mioi.
Considerentele principale care ne conduc la afitmatia ca planului
casei cu doua incaperi ii urmeaza planul cu trei incaperi (Casa mare, tinda
ili celarul) sint t
1) vechimea ambelor planuri, din care cele cu trei IncAperi sint
mai rare, dar nu $i mai vechi ;
2) faptul ca celarul apare dispus in douA situatii : a) In tinda §i b)
In casa de locuit, legat de acelasi plan general al casei ;
3) casele taranesti se dezvolta, in general, prin marirea numAru-
lui de incaperi;
4) pornind de la planul casei cu tinda, casa mare §i celar, apare
planul mai nou tot cu trei Incaperi (casa mare cu tindA i amp) ca
rezultat al cre§terii interne, in care disparitia celarului ¢i aparitia casu-
tei constitute de fapt o inlocuire a spatiului.

www.dacoromanica.ro
7 -
CONSTRUCTLELB DIN POLLNA mimmin CABA 403

Casa cu trei incaperi (casa mare cu timid $i casuta) (fig. 1 d). Pla-
nul mai nou e cu trei Incaperi cu adincime egala, In care casa mare are
functia de locuit, tinda servind ca loc de gd,tit $i odaie de trecere, car
casuta, &Amara, pentru alimente, folositd 'uneori §i ca odaie de locuit,
o data cu marirea membrilor familei.

Fig. 5. Gospodtiria cu ocol Intarit Adam Constantin, nr. 1000, construit4 In

1889. Planul este alcAtuit din cask cocind de porci yi un mic grajduc".

Casa in unghi (tinda, casa mare si cgsuta). (fig. 1 e). Acest plan
reprezinta tipul eel mai nou. Executata din bIrne, se dezvolta In unghi drept
prin prelungirea unei fatade laterale perpendicular pe falada principald.
Este un tip hibrid, rezultat din dezvoltarea planurilor cu trei Incaperi
(casa cu tinda si ca'sutd), functiile for rdmInInd aceleasi ca la planurile
traditionale.
Case le obisnuit sint constructii aparte, In apropierea cdrora slat
amplasate anexele gospoddresti. Yn timp, In conditiile izolarii, pentru
a asigura o mai mare siguranta bunurilor, s-au incadrat Intr-un ansam-
blu arhitectural, gospothiria cu ocol MOM, In care casa de locuit gi
acareturile sint grupate In jurul curtii, Inchis'a pe toate pdrtile ca o cetate
(fig. 5).
Izvorltd, din necesiatile specifice legate de locul si ocupatia locui-
torilor, la noi, ca si la celelalte popoare (Danemarca, Germania, Franta,
Italia, Cehoslovacia, Polonia, U. R. S. S.), gospodaria cu ocol intarit se
impune prin caracterul ei unitar si interesant al constructiei u.

11 N. DunAre &i colaboratori, Arta popular?' din Valea Jiului (regiunea Hunedoara),
Bucuresti, 1963, p. 455-458.

www.dacoromanica.ro
404 PETRIT DAN IDIT

Cunoscuta local sub denumirea de casa, cu curte inchisa", se ca-

racterizeaza prin faptul ca doua sau mai multe corpuri distincte (casa.
gi sura, casa gi acareturile) stau fats in fats, legate intre ele prin remize,
care au spre exterior peretii plini, iar spre curte stilpi de lemn. Mai rar,
se intilneste dispunerea acareturilor pe toate laturile curtii interioare,
dar aceasta, neorinduiala este mai mult in plan decit in elevatie. 0 data
cu inmultirea gospodariilor gi extinderea spatiului de exploatare pas-
toral-agricol in dauna padurii, se revine la modul de grupare liber.

Materiale .,9i elemente de construe fie

Asa cum am amintit, aceasta zona, apartinea civilizatiei lenmului.

Esente ca fagul gi bradul sint folosite sub forma de birne, de la trun-
chiuri gi despicaturi pina, la ecarisari de diferite sectiuni. Birnele cu sectiune
mare formeaza talpa casei, iar cele cu sectiune mai mica alcatuiesc
laturile peretilor. Aceste birne sint intrerupte pe toata, lungimea perete-
lui doar de stilpii asst §i ai ferestrei cu care se imbina in catei", pur-
tind denumirea de , coeleti".
Vantura pe latura lunga, si vanturita pe latura scurta incheie
partea de sus a peretilor, formind o rama de legatura. Ca pozitie, van-
tura poate fi asezata la casele vechi peste grinzile ce alcatuiesc tavanal,
si in acest caz capriorii sint fixati direct pe ea, streasina coborind sub
nivelul superior al peretelui. In cel de al doilea caz, ea se situeaza sub
grinzi, capriorii fixindu-se direct pe acestia.
Imbinarea birnelor la colturile cladirii se face prin cele doua sis-
teme : cheutoare rotunda (numita, adesea gi romaneasca), realizata indeo-
sebi din cioplitura, gi cheutoarea dreapta (numita gi nemteasca), bazat&
pe birne cu sectiune in patru laturi. Prezenta unor orificii in cheutorile
orientate catre fatada casei, in care se introduceau cuie de lemn pen-
tru a se urzi cu lergatoarea", dovedeste o practica veche a industriei
casnice textile.
Locuintele din lemn sint interesante gi prin proportia lor, repre-
zentind pentru zona noastra un procentaj de 60-80%12.
0 caracteristica a arhitecturii din aceasta zona o constituie tencu-
irea gi varuirea peretilor. In afara de tencuirea sau lipirea pe cercuri"
se foloseste gi batutul penelor" atit la contactul intre birne, cit gi pe
intreaga for suprafata. In alte cazuri nu se lipeste intreaga suprafata
a peretelui, ci numai interstitiul dintre grinzi, pentru ca apoi sa se varu-
iasca cu un lut alb de piriu ' (gist sericitos gi calcita, rezultat din deza-
gregarea chimica gi mecanica), ... care se aduna, numai cind e lung
plina. Se face numai in locuri rele pe piriu, se aduce, se da apa fiarta
in clocot si se mesteca de se face mai gros ca zama de maliga, iar apoi
se va'ruieste. Da o culoare vinetie. Inainte de a se varui, se is cenusa
se cerne bine, se pune apa fiarta in clocot si cu lesia asta se spoieste
mai intii, pentru ca altminteri nu prinde lutul alb. Se spoieste numai
cind luna da indarat, nu and e lung noua. Dupa, prima spoire, se da
gi o a doua cu zama mai subtire, care fi da fats ..."
12 P. H. Stahl, Casa jetraneasca la romdni, In Anuarul Muzeului Etnografic al Transil-
vaniei", pc anii 1959-1961, Cluj, 1963, p. 128.

www.dacoromanica.ro
9 CONSTRUCT/ILE DIN POIANA MARIILIII CASA 405

Din aceasta relatare a informatoarei Togoe Raveica, de 89 ani,

aflam unul din cele mai vechi procedee de varuire, care, desigur, a Post
practicat fn intreg satul.
Dintr-o statistic/ de la 1900, reiese ca locuitorii din Tara Birsei
foloseau lemnul in proportie de 80%, iar caramida 19%13. Aceasta din

Fig. 6. Elemente de decoralie pe grinzi mai frecvent intilnite la casele vechi

din comumi.

urma se foloseste mai rar datorita lipsei lutului pentru ars, precum §i
a greutatilor de transport.
Prin urmare, materialele de constructie ale peretilor reprezinta
urmatoarele catacteristici a,$ezarea orizontala a birnelor ; folosirea bir-
nelor cioplite de diferite sectiuni ; imbinarea birnelor filcuta fn cheutori ;
tencuirea sau lipirea peretilor la majoritatea caselor.
Grinzile care formeaza osatura tavanelor shit situate la distanta
de 80-100 cm, fiind de fag sau brad §i avind o sectiune patrata sau.
dreptunghiulara. La casele mai vechi apar §i elemente de decoratie pe
grinds, geometrizate, ca §i anul constructiei, numele proprietarului sau
al me§terului (fig. 6). Podeaua podului e alcatuita din sclnduri de brad
cu latimea de 20-25 cm, Imbinarea lot facindu-se prin scot" sau prin.
)7 adaos".
Capriorii, cu latii ce-i strabat paralel cu laturile casei si catwle
care formeaza legatura dintre capriori la coama, alcatuiesc elementele
de constructie ale acoperiplui. La acoperire se foloseste In mod curent

18 Ibidem, p. 126.

www.dacoromanica.ro
 ic
t
1)111
No !I,
IMEAZIKEEMEERME teaz! " 11
a casa Flan a Joan
111

010011111
1

www.dacoromanica.ro
11 CONSTRUCIDLE DIN POIANA laRULIII-CABA 407

Bindrila Bi in cazuri mai rare paiele gi tigla. Forma obirmuita a acoperi-

Bului caselor romineSti este cea veche In patru ape, cu douit laturi egale
intre ele, iar coama paralela cu fatada. In privinta acoperiBului Be re-
marca unele variatiuni. Cakle acoperite cu paie slut mai joase, Cu apele

-.3141111( 1 , mill''',<-341M1111111nynni
to...-. .7: :::.146/1/4,- ; ,,,,
--

Fig. 9. Vatrit sub formA de semineu ce cuprinde Intreg spatiul dinapoia tindei.
Casa Minecuta Bier. construita In 1868.

laterale mici, cu coama lung& Bi pant& link, de cele mai multe on mai
Matti, iar uneori egala cu pere1ii. La casele acoperite cu indrila, 11111-
timea peretelui este de 1,5-2 din inaltime, iar apele an o pant mai
puternica. In ambele cazuri, acoperigul nu e strabatut de hornuri, fumul
ieBind libel' sat prin fumare". La casele cladite de curind se remand,
acoperiBul In doui ape cu capetele coamei teBite, ceea ce arata o influ-

www.dacoromanica.ro
408 PETRII DAN mu 12

enta a arhitecturii sase§ti, planul casei raminind insa fn evolutia sa uni-

tar Ili specific romanesc.
La casele vechi, u§ile sint construite din scinduri, fasonate §i im-
binate intre ele, dupe un anume model geometric, care produce §i un efect
decorativ. Se mai intilne§te insa rar, incuietoarea de lemn (fig. 7).
In general ferestrele sint mici, de 60/40 cm, §i nu prezinta orna-
mentatii. La cele tencuite, mai noi, apar uncle ancadramente rezultate
din tencuiala.
Se cuvine sg, amintim citeva amanunte cu privire la aparatul de
incalzit, vatra traditionala. Veche ca origine, astazi pe tale de dispa-
ritie, vatra este construite din caramida 0i e situat'a in tinda. E compusa,
din codie" (portiune din vatra propriu-zisa,), pe care nu se face focul
(uneori se intrebuinteaza §i pentru dormit), §i cuptor ; acesta are o forma
tronconica §i e a§ezat pe o prita" (rams de lemn pe care se sprijina
cuptorul) sustinuta de un drug de fier ce se leaga de Cavan. Fumul se
ridica, printr-un urloi" ping, in pod. Cujba" este un sistem de aga-
tatoare mobile de fier pentru ceaun (fig. 8).
Un alt sistem de vatra este eel intilnit la casa Ilie 1Vtinecuta, con-
struite in 1868. Vatra cuprinde toata latimea tindei, fiMd situata in par-
tea dinapoi a acesteia §i avind aspectul unui §emineu (fig. 9). Printr-o
u§ita a cuptorului, prin vatra propriu-zisa, se face focul in cuptorul de
piine situat in afara constructiei, dar legat de tinda. Urloiul de forma
tronconica strabate acoperipl, fiind de proportii mai maxi, Ceaunul
se agate ptintt-un lant cu cirlig.
Analizind toate elementele ce creeaza ansamblul arhitectonic al
casei, am incercat sä scoatem in relief specificul §i aspectul particular
al planurilor de casa prin care comuna Poiana Marului prezinta o arhi-
tectura interesanta §i veche.

www.dacoromanica.ro
 NOTE SI RECENZII

LUCIAN BLAGA, Antologie de poezie popular& Editie Ingrijit'a §i pre-

fatata de George Ivaru, ilustrat'a de Mihu Vulegneseu,
Bueure§ti, Editura pentru literature, 1966, XI-V-1-297 p.

Volumul cuprinde o prefata, o note asupia editiei, 140 de texte, o bibliografie a cule-
gerilor, antologiilor, publicatiilor si altor surse din care au Post selectate piesele din antologie
un indice al poeziilor dupa primul vers ; este prezentat In excelente conditii grafice, Icr
fiecare text este ilustrat cu cite o vinieta.
A§a cum se arata In prefata, aceasta antologie de poezie popularA, lAsata de Lucian
Blaga in manuscris (1954), constitute rezultatul unei migaloase §i Indelungate cercetari si
selectii din numeroasc publicatii si manuscrise, precum qi din ceea ce i-a fost comunicat de
colegi §i studenti, confirmind o data mai mull dragostea §i interesul pe care le-a manifestat
Lucian Blaga fate de creatia populara, veche preocupare chiar din timpul elaborarii Spaliulut
mioritic, confirmata de altfel de multe poezii, rega site In ambele contexte.
Incercind sa pittrunda In realitatea noastra etnica, sä-i descifreze formele de creatie
proprie, Blaga scrie In Elogiul satului romdnesc (1937) : O culturA majors nu s-h nascut
niciodata numai din elan genial. Desigur, geniul e o conditie. Dar o culture majora mai are
nevoie §i de o temelie, tar aceasta temelie sine qua non e totdeauna matca stilistica a unei
culturi populare. Matca stilistica romaneasca este o realitate. 0 realitate sufleteasca de necon-
testat. Matca stilistica popularA, §i cele infaptuite sub auspiciile ei, indica posibilitatile felu-
rite ale viitoarei noastre culturi majore". De altfel, Inca de la volumul de poezii Pietre pentru
templul meu (1919), Blaga arata a nu putem avea o culturA originals; fare de o patrundere
In tainuitele instincte ale neamului".
De§i alegerea este destul de dificila dintr-o eflorescenta' alit de bogata ca aceea a
liricii populare de dragoste, Lucian Blaga ne oferA o selectiune de versuri, fragmente de poezii
mai Intinse, Mind la o parte 'Aline narative mai putin expresive, relevind numai ceea ce
considerA specificul creatiei noastre populare : discretia §i nuantarea pe care ni le ofera sub-
stanta lirica a poeziilor noastre populare, starile cele mai clntate §i exprimate flind, precum
se §tie, e dorul e, jalea *, urltul *". Grupate In jurul motivului erotic, versurile din anto-
logie relevA gindirea, simtul naturii, imaginatia sugestiva, corespondenta spirituall cu aspec-
tele firii inconjuratoare. Din substanta textelor, avem o viziune nu numai asupra unui univers
cosmic, ci a unei mitologii cu personaje lirice, actionind dupA un epos aparte intuit §i destAi-
nuit de poetul anonim.
Pentru Blaga dorul este cintat pentru el insu§i ; dorul este o stare aproape fors obiect",
produs al obiectivitatii lirice, obiect de pull contemplatie. Pentru poetul popular, dorul este.
definit In termenii unui fenomen natural, propriu Intregii naturi, cu tainuite corespondente
In sufletul individului : Cine are dor pe lume, /tie luna cind apare ;/Cine are dor sub soare,/
5tie luna cind rasare".
Iubirea discrete e comunicata in poezia popularA prin corespondente" naturale, luna
gi stelele devenite in poezie obiecte obi§nuite de referinta, cu rosturi lumelti, cum este acela,

Rev'. etn. foie., tom. 12, nr. 6, p. 409-419. Bucurooti. 1967

www.dacoromanica.ro
410 NOTE SI RECENZ1I 2

de pilda, de a transmite vestile si adesea jalea pi dorul. Frecventa elementelor astrale nu este,
fireste, Intimplatoare : se refers la o mitologie populara, In care poetul anonim percepe arta
ca o suprema IncIntare : Vai, badica, dor Ii-o fi,/N-am prin cine te vesti,/Doar pe luna/Voie
bunk/Si pe stele/Multa jele,/Si pe vInt/Clte-un cuvint ".
De multe ori, dorul este de foc", para" p1 carbune" : an boala e sub soare,/Nu-i
ca dorul arzatoareaCa dorul unde se pune/Face inima carbune./Cita boala e sub luna,/Nu-i
ca dorul de nebuna,/CA dorul unde se lasa/Face lacrimilor casa".
Efectul poate fi comparat cu acela al traznetului, care despica copacii, pirjoleste iarba
si pamIntul : Frunza verde de mohor,/Du-te dor pe la izvor,/Si despica molidul,/Nu-mi des-
pica sufletul ;/Si despica cetina,/Nu-mi despica inima".
Numai blestemul mai poate atenua sau indeparta dorul nelndurator $i capricios : sa
le-ajunga, mindra,-ajung5./Dorul meu zacInd pe dungy ;/Si te bats, mindra, batA/Dorul meu
§ezind pe vatra".
Starilor pe care le proiioaca dragostea neinduratoare ce Imbolnaveste sufletul 1 trupul,
lumea vegetala pi toate elementele universului, ecprimate prin naive alegorii ale suferintei,
le iau locul subtile pi vibrante abstractizari r... M-am trezit ui -am pipait,/Si nimica n-am
gasit :/Numai dorul inimii/Scris pe fata perinii,/Cu matasea genelor/Si cu roua ochilor".
0 filtrare delicata a sentimentului de dragoste, nu cu acele manifestari cu surlsuri
nevinovate cu gingase frematari ale lnceputului de dragoste : Frunza verde gnu marunt,/
De Indragostit ce sint/Nu vad iarba pe pamInt,/Nici luna pe cer merglnd./Nu stiu luna pe cer
merge,/Ori puica-mi la apa trece...", ci cu durerea pi dorul care pot a se Ina.buse uneori
Dorul, bade, de la tine/Peste mare deal Imi vinedNicaieri nu se alina/Pln-la mine la inima...",
sa se mistuie pina la distrugere alts data : Rele-s, bade, frigurileaDa-s mai rele dragostile./
Maica din friguri ma scoate,/Dar din dragoste nu poate".
Accentul dureros pi etapele sentimentului apasator obsedant fac sa Incolteasca Ire
suflet teama, Indoiala, nostalgia 1i durerea iubirii nerealizate : Gine m-a dat dorului/Aiba
casa cucului/Si odihna vIntului./CA nici cucul n-are casa,/Nici vIntul tara aleasa".
Caracteristic este modul popular de formulare a tulburarilor afcctive, stilul care tinde
sa se traduca In imagini de ordin estetic, sa se defineasca prin functiuni care in de esenta
procesului artistic.
Poporul nostru percepe viata, lntr -o larga masura, sub specia frumosului. Poezia po-
pulara este graitoare sub aspectul valorilor estetice si al instinctului acestor valori. Femeia
iubita este comparata cu Ingerii" p icoanele" : Mindrele-s ca ingerii", Mindrele-s sfinte
icoane"... cu stelele de pe cer Si mai mad pi luminoase,/Nu-s ca mindra de frumoase". Mer-
sul iubitei este frumos : C-asa merge de frumos,/Gindesti ca scrie pe jos". Mindra Itie a saruta :
Mult ma mir de lelita,/Frumos stie-a saruta./Are buze dulci subtiri/Ca doi pupi de trandafiri".
Mlndrul este floare dulce,/Unde te-as gasi te-as smulge,/... Si te-as macina marunt/
La morisca de argint ;/51 te-as cerne/Prin sprincene"... Emotia p Imparlasirea dragostei nu
se scrim cu cerneala obisnuita, Ci mi-o scrie cu argint,/S-o 1tiu ca-i de la iubit". Pentru
poetul popular gestul de a scrie capata semnificatii $i nuance subtile pe care le surprindem
In asimilarea dorului 1i a iubirii.
Oponentul urlt-frumos, foarte des IntlInit In poezia populara, ca pi In antologie, este
redat In imagini ca acestea : Cine-a scornit uritu,/Fie-i" trupu ca lutu/Si fata ca pamtntu./
Cine-a scornit dragostea,/Fie-i trupu ca floarea,/Fata ca dumineca.".
Varietatea, frumusetea 1i autenticitatea textelor shit graitoare pentru discernamln-
tul Ii gustul ales al autorului antologiei. Selectionarea pieselor vadeste grija lui Lucian Blaga
pentru calitatea literary a textelor. Asa cum ne lamureste nota asupra editiei, textele contin
deosebiri de transcriere fat% de formele existente In sursele utilizate, chiar daca unele texte
nu provin din surse primare. Unele forme particulare locale an fost transcrise literar ; allele

www.dacoromanica.ro
3 NOTE $1 RECENZII 41 t

au Post redate In forma regionals, fArd InsA ca aceasta inconsecventA filologica sd dAuneze-
calitatii stilistice a antologiei.
Omagiu pretios adus poeziei populare, antologia rdspunde sarcinii ce i se cuvine, dove-
dind cu prisosinta legatura autorului cu poezia populard 9 reflectind totodatit o imagine mai
autenticA si mai amply a resorturilor afective ale lui Lucian Blaga.
Sabina C. Stroescu

GHEORGHE VRABIE, Balada popular4 romdrit, Bucure0i, Editura.

Academiei Republicii Socialiste Romania, 1966, 546 p., cu
10 tablouri sinoptice, 10 harti §i 25 figuri in text.

Consecvent unor vechi preocupari, Gheorghe Vrabie se prezintd de data aceasta In fata
cititorului cu un studiu de mai larga Intindere undo sintetizeath rezultatele la care a ajuns-
In cercetarea eposului versificat.
Conceput In cloud marl pArti, studiul lui Gheorghe Vrabie se ocupa de Problemele de
bud ale eposului roman" (p. 10-63) si apoi urmareste principalele aspecte teoretice ale
cIntecului epic, dar de data aceasta pe Teme motive eicluri" (p. 67-492).
In prima parte slut prezentate pArerile unor folclorisli Inaintali despre cintecul bath-
nese (p. 11-32), mediul social si tipurile de cIntareti (p. 32-37), mijloacele tipice de expri-
mare (p. 37-60) $i, in sfIrsit, spatiul eposului roman (p. 60-63).
Prezentarea celei de-a doua I:dill este facutd potrivit clasificArii eposului ctntat la care
se opreste autorul, ii anume : 1) Balada legendard (p. 67-216), In care include Mesterul
Mamie, Calatoria fratelui mort, Cintecul sarpelui, Nunta soarelui, Ctntecul gerului, Alte motive
legendare (Antofita a lui Vioard, Dalea Damian) si Baladele-basm ; 2) Balada pdstoreascd
(p. 217-293), In care pe linga Aliorita slut incluse si alte motive, ca Salga, Dolfa, Ciobanul fecior
de domn, Dobrilanu ciobanul pretendent la dcmnie ; 3) Clidecut istoric sau de carte
(p.295-312), cuprinzind Jurnalele scrise sau orate si Plasmuitile rcmantice ; 4) Balada anti-
otomand (p. 313-360), cu Balade populare-jurnale orate, Ciclul tarigrd dean sau al Novficestilor
5i Balada porturilor dundrene ; 5) Balada antifeudald (p. 361-437), inserind Tipuri de hai-
duci-cavaleri, Tipuri de haiduci-hotomani 9 Tematica birului greu ; 6) Balada familiald
(p. 439-492), care cuprinde Proba iubirii, Travestirea, Cintecul nunului si Retntoarcerea pe
neasteptate.
DupA cum se vede din prezentarea sumarului, cercetatorul a desprins motivele $i temele
cele mai semnificative, punind In lumina variantele care au circulat mai intens gi shit rea-
lizate din punct de vedere artistic.
Addugam ca studiul propriu-zis este precedat de o prefata a autorului (p. 5-7) $i se
Incheie cu un scurt capitol intitulat Semnificatii perspective (p. 493-502), In care slut
prezentate stadiul actual al cintecului batrInesc 9 perspectiva evolutiei sale viitoare. Nu lip-
sesc, de asemenea, tablout colecjiilor de periodice utilizate in text (p. 503-505), rezumatul to
limba englezd (p. 507-526), un indice de materii.(p. 527-535) si un indice de name proprii
(p. 536-543), menite sd faciliteze consultarea lucrarii.
Prezenttnd cititorului problemele pe care urmareste sa le dezbalA gi motivele care 1-au
determinat sa adopte un anumit mod de abordare a acestora, Gh. Vrabie face uncle precizari
interesante chiar In Prefata care deschide volumul. Pentru ca In cele ce urmeaza vom analiza
si in ce mdsurd autorul a reusit sd-si realizeze intentiile vom enumera clteva dintre acestek

www.dacoromanica.ro
412 NOTE 81 REcErrzn 4

Astfel, Gh. Vrabie porneste de la constatarea ca, dintre toate creatiile populare, balada
a lost eel mai mult studiatA, cercetatorii oprindu-se cu deosebire asupra unor aspecte istorice
ale ei sau asupra unor motive. Dar precizeaza autorul oriclt de temeinice ar fi rezul-
tatele unor astfel de investigatii, pins la urmA este necesara si cercetarea de ansamblu, mai
.cuprinzatoare, care are darul sa deschida perspective stiintifice asupra genezei, evolutiei gi
specificului national al eposului romanesc"1. Si In continuave : Lucrarea de fats urmareste
sa raspunda tocmai unor astfel de cerinte. FArA sa parasim spiritul cercetarii monografice
am Incercat sa largim sfera observatiilor gi asupra altor aspecte si motive, tot atit de reali-
zate artistic si tot alit de importante tematic ca gi cele despre care s-a vorbit si se vorbeste
alit de des" 2.
Retinem deci necesitatea studierii In ansamblu a cintecului epic nu numai a acestuia
fall a renunta totusi la studiile monografice. Studiile de ansamblu, existente si pina in
prezenta lucrare, vor permite generalizarea unor concluzii gi desprinderea acelor trasaturi
specifice atit ale cintecului batrinesc, cit si ale folclorului In general.
Gel de-al doilea citat delimiteaza acceptiunea cercetarii de ansamblu" gi felul In care
a Inteles Gh. Vrabie s-o concretizeze In paginile lucrarii sale.
Merita subliniata In acelasi timp observatia autorului ca, In afara motivelor gi bala-
tlelor devenite clasice" (Miorita, Mesterul Manole etc.), exista In folclorul romanesc gi alte
cintece batrinesti a caror realizare artistica nu e cu nimic inferioara celor amintite, fara Insa
a se bucura de aceeasi atentie.
In sfirsit, vom Inchzia enumerarea problemelor cuprinse In prefata, fall a le epuiza
si cu intentia de a reveni asupra lor, cu un alt citat care ne va edifica asupra unghiului
din care este privity balada popularA In perspectiva istorica, autorul subliniind ca lucrarea
valorificA a parte din creatia artistica a maselor, ca una din cele mai pretioase mosteniri
a 3 trecutului" 4.
Prima parte a studiului intitulata Din problemele de baza ale eposului roman" Incepe
prin prezentarea conceptiilor despre baladA ale unor folcloristi lnaintasi gi contemporani,
autorul insistind asupra contributiei lui V. Alecsandri, A. Russo, At. Marian Marienescu,
G. Dem. Teodorescu, N. Densusianu, G. Cosbuc, V. Oni%iu, N. Iorga, D. Caracostea gi
P. Caraman la elucidarea unor probleme teoretice ale baladei. Analiza pArerilor lolcloristilor
contemporani ca I. C. Chitimia, Al. I. Amzulescu si M. Pop se reduce la critica Incercarilor
acestora de a stabili o clasificare a eposului cintat, fara ca autorul sa retina vreunul din ele-
mentele aduse In discutie pentru a-1 valorifica. De altfel, Gh. Vrabie constata ca problema
orinduirii in cicluri on grupe mai numeroase este In functie de insasi conceptia autorilor
despre geneza gi substraturile de viata pe care le contin baladele" 5.
AceastA luare de pozitie It determina pe Gh. Vrabie sa adopte o clasificare, putin dife-
rentiata de cea a lui G. Dem. Teodorescu, care suporta discutii de principiu, deoarece nu
poate raspunde stadiului la care au ajuns cercetarile moderne ale eposului versificat.
Asa, de pilda, provoaca nedumerire includerea In ciclul Ctntecului istoric sau de curie
a capitolului Pleismuiri romantice, In care shit prezentate creatii pseudofolclorice apartinind
lui V. Alecsandri si At. Marian Marienescu. Fara a fi intrat vreodata In circuitul folcloric,
aceste creatii, interesante pentru conceptia autorilor gi mentalitatea epocii, si-ar fi gasit
locul in prima parte a lucrarii. In felul acesta s-ar fi intregit imaginea contributiei celor doi

1 Gh. Vrabie, Balada populard romdnd, Bucuresti, 1966, p. 5.

2 Ibidem.
s Constructii gramaticale discutabile gi greseli de corecturA nementionate In erata de la
sfirsitul volumuluimai Intilnim si la paginile 5, 7, 12, 19, 20, 21, 25 s.a.m.d.
4 Gh. Vrabie, op. cit., p. 7.
6 Ibidem, p. 25.

www.dacoromanica.ro
5 NOTE 81 RECENZJI 413

/a istoria folcloristicii romanesti p s-ar fi evitat eventuate confuzii In mintea cititorului mai
pupil avizat.
Neintentionind sa facem o analiza amanuntita a criteriilor care au stat la baza sta-
bilirii grupelor de balade amintite, vom sublinia numai faptul ca va fi greu sa se ajunga la
un punct de vedere comun In aceasta problems pins chid nu se vor elucida teoretic unele
.aspecte ale abordarii clasificarii clntecului batrinesc.
Pentru a ilustra modul de transmitere a clntecului batrinesc, Gh. Vrabie, dupa ce evoca
figura unor vestiti cintareti populari din secolul trecut (Petrea Cretul Solcan, Todor La utasu,
Marcea Giuca etc.), exemplifica invatarea clntecului epic prin cele continute In povestirea
lui Rainer Maria Rilke Cum muri cintind batrinul Timotei". Nu se da nici un exemplu de
rapsod contemporan noun, iar povestirea lui Rilke e cu atit mai putin propice demonstratiei,
cu cit e vorba In primul rind de o opera literara In care elementele transpunerli artistice
prefigureaza realitatea, fiind vorba si de un alt mediu.
Ace lasi procedeu este folosit In tratarea mijloacelor tipice de exprimare, unde autorul
reia unele concluzii expuse Intr -un studiu publicat anterior. Sint astfel analizate formulele
initiate, mediane si finale, precum $i o serie de figuri de stil care se bazeaza tot pe repetarea
unor sintagme sintactice ca anafora, epifora, anadiploza $i paronomaza cunoscute si de lite-
ratura oratorica a antichitatii. Si de aceasta data constatam o rAminere In urma a cercetarii
fata de concluziile metodele de cercetare a structurii clntecului epic folosite de folclo-
ristica moderns.
La rindul sau, cea de-a doua parte a studiului, intitulata Tememotivecicluri", ridica
de asemenea o serie de probleme interesante.
Despre balada legendard autorul afirma ea e comuna tuturor popoarelor, bardul anonim
din lumea satului romanesc ridiclnd In sfera artei folclorice traditii ti legende Intllnite In
opere ca Edda, Beowulf sau Niebelungenlied si Chansons des Gestes. Caci un erou ca Iovan
Iorgovan reinnoieste figura lui Siegfried sau Perseu, soarele din balada Nunta soarelui e Helios,
care coboarA In lumea $ de dincolo e, ca si Ulisse In Odisseea ; Voichita din balada cu acelasi
nume, rapita de fratele strigoi, e Helga". De aici Gh. Vrabie trage concluzia potrivit careia
baladele legendare ale romanilor se intilnesc cu toate, de aceeasi natura, aflate in folclorul
multor popoare" 6.
Ideea nu este noun, Mud push* In discutie Inca de G. Cosbuc 7 $i reluata de Vrabie,
care arata ca In eposul romanilor se gaseste un nutriar apreciabil de balade si episoade cu
caracter mitologic, comun eposului european. Dura cum, de asemenea, se InUlneste un numar
si mai mare al caror subiect eroi shit strins legate de istoria nationalA. Iar balade ca Voichita
sau Mesterul Manole contin in esenta for moravuri Ii Intimplari tipice folclorului sud-est eu-
ropean, ridicate bineinteles la rangul de naratiuni eroice" 8.
Vom trece peste capitolele referitoare la Mesterul Manole, Cdldloria fratelui mort si Cin-
kcal sarpelui subliniind integrarea acestor categorii In sferele mai largi ale folclorului uni-
versal mai ales, ale celui sud-est european, modalitatea de prezentare a for fiind cea
comparativA. Din acest punct de vedere Gh. Vrabie reuseste o imagine de ansamblu a acestei
categorii, imagine Intregita cu descrierea variantelor sud-est europene si a parerilor unor
folcloristi strain, cu prezentarea unor harti p1 tablouri sinoptice menite sa configureze mai
bine specificul, laturile comune,--raspindirea Si caracterul fiecarui motiv in parte. De altfel
si spatiut acordat In economia lucrarii este mai intins (cca. 140 pagini).
Ne vom opri mai mult asupra ciclului Baladei pdstoresti, Intrucit discutiile In jurul sem-
nificatiei motivului mioritic s-au intensificat si se pare ca folcloristii au ajuns la o anumita
cristalizare a parerilor In sensul unei rezolvari acceptabile.
8 Gh. Vrabie, op. cit., p. 67.
7 G. Cosbuc, Elementele populate, in Noua revista romans ", Bucuresti, 1900.
8 Gh. Vrabie, op. cit., p. 17.

www.dacoromanica.ro
414 NOTE SI RECENZII 6

Cu mai bine de doi ani In urm5 prof. Mihai Pop, vorbind unui grup de tineri interesati
In cunoasterea folclorului nostru, remarca CA in Miorila avem expusg, Intr-o modalitate proprie,
conceptia despre lume a poporului nostru. Elementul epic descrierea coborlrii turmelor,
complotul si episodul oii nazdravane constituie pretextul artistic al introducerii testa-
mentului ciobanului, prin esen%a liric, In care este expusd conceptia poporului despre viata
si moarte, o conceptie strains interpretArilor mai vechi si mai not despre mistica morp",
resemnare" gi seninatate". Este vorba despre atitudinea In fata mortii, o atitudine fi-
reascg daca tinem seama de inevitabilitatea actului, In care ciobanul Iii exprimg dragostea
de viata, de cei ramasi In aceasta lume, de ocupatiile sale cotidiene, de tot ceea ce 1-a Incon-
jurat. Dupa moarte, socotitg In conceptia poporului ca o trecere dintr-o lume In alta, cio-
banul doreste 55 nu rupg legatura cu cei si cele rAmase, sg. fie In permanenta Insotit de ele.
Intr-o lectie tinutg la cursurile de vary si colocviile stiintifice de la Sinaia, prof. M. Pop
lArgeste sfera observatiilor, aducind unele precizAri pretioase pentru viitoarele cercetAri. Pe
un plan poetic mult mai larg, afirmg domnia sa, unele metafore - simbol ce incifreazd stravechi
conceptii despre lume capAta In momentele de mare tensiune din culmile creatiei poetice
romanesti In Miorila §i Mefterul Manole sau In mitul marii cAlgtorii rolul de mediator.
Simbolurile cu valente stravechi devin astfel axul In jurul caruia se Inclesteaza mari &A-
mIntari sufletesti, mediatorul care rezolvg catartic opozitii definitive. In opozitia dintre vista
si moarte din Miorila, testamentul ciobanului, portretul lui si mai cu seama moartea-nuntg,
are rol de mediator. Prin metafora-simbol moarte/nuntd o poezia ajunge la o dezlegare sening
de mare potenta artistica a marii tensiuni ce o doming" 9.
Ne Insusim aceasta pArere, cu convingerea c5 va trebui reluata In studii mai ample,
unde sa fie reanalizate toate argumentele si parerile ant de controversate ping acum, precum
si toate elementele care sa dna. In Intelegerea Miorilei ca un aspect al unui Intreg, In contextul
nu numai al clntecului epic In special, ci al folclorului In general. Raportarea la unele credinte
si obiceiuri stravechi, care sg ducg la cunoasterea si intelegerea conceptiei de viata a mediilor
folclorice, este In acest caz nu numai utilg, dar si hotaritoare. Cu atit mai mult cu cit aceasta
mentalitate nu e proprie numai Miorilei, ci §i altor creatii, unele chiar contemporane.
Iata, de exemplu, un text care circula cu destula intensitate In zilele noastre si In care
Intllnim nu numai aceeasi conceptie de viata, dar si aceeasi modalitate de introducere a tes-
tamentului :
Foaie verde fir mohor,
lonele puisor,
Un'ti-a fost soarta sA mori,
Sub roatele de tractor,
Venind de la tIrgusor.
Tractorul s-a ambalat
Si sub roate te-a bagat.
Si-am lAsat cu juramint
Cine m-o bAga-n mormint
SA nu ma bage adinc,
S-aud tractoarele-arind
Si pe mindra suspinind
Si pe maicuta panda,.

9 Mihai Pop, Limbajul poetic al creafiilor folclorice romelne§ti, Universitatea Bucuresti,

cursurile de var4 si colocviile stiintifice, Sinaia, 25 iulie 25 august 1966, text dactilografiat.
1° Textul a fost auzit In satul Fierbintii de Jos, rn. Urziceni, unde Miortfa nu este cunos-
cuta decit ca poezie cititg in aline de scoala, dar unde existil si acum un drum al oilor".

www.dacoromanica.ro
'2 NOTE Si RECENZII 415

Vom mai retitle atentia cititorului cu Inca doua exemple, de asta data din sfera
cintecelor de rAzboi :
Daca mor, mIndruta, mor,
SA ma-ngropi lInga izvor,
S-aud apa vijlind,
Cucu'codrului clntlnd.
si
De cumva s-a Intimpla
SA mor In Italia,
MIndrA, nu to supara,
Pe mine m-or Ingropa
In padurea brazilor,
La mirosul florilor.
Vintul jalnic va sufla,
Brazii-ncet s-o legAna,
Pasarile m-or ante. 11
Apropierea acestor texte de Miorifa este facutA fiindu-ne dare diferentele existente,
dar avind convingerea unor puncte comune In ceea ce priveste conceptia despre viata evo-
luatA si ea Intr-o anume directie. Exemplele de natura celor de mai sus se pot lnmulti l.
pentru elucidarea problemei In discutie, vor trebui adaugate not constatari de mitologie,
etnografie, istorie etc., toate lndreptate In acelasi scop : Intelegerea concepliei despre viata
a poporului nostru, Intelegere care va facilita explicarea ei, asa cum este reflectata In creatia
poporului, In spiritul respectarii adevarului.
In lucrarea de care ne ocupam Gh. Vrabie se apropie oarecum de acest punct de vedere
atunci cind afirma textual : Socotim ca nu este vorba de fatalism, sau de o conceptie
speculative, idealists, a poporului. Aflat In singuratatea de necuprins, ciobanasul l i exprima
fata de moartea inexorabila cele din urma dorinte ale unui om ce sba iubit profesiunea de
cioban : sä fie Inmormintat alaturi de stina i de turmA, In preajma a tot ce iubise, stravechi
obicei din viata tuturor popoarelor"11.
Cercetarea Miorifei, precum si prezentaroa celorlalte baladc pastoresti ca not laturi
ale 1\lioritei"11 yin sa demonstreze valabilitatea acestei concluzii.
Caracterul prezentarii noastre ne oblige sa nu mai staruim si asupra altor aspecte
ale studiului, Intr-un sens sau altul, deli discutiile ar trebui extinse st asupra felului In
care autorul a rezolvat o serie de probleme controversate ale cposului nostru. DacA autorul,
asa cum s-a vazut, nu a reusit sa depAscasca tilde limite ale unor cercetari mai vechi, neasi-
miltnd o serie de concluzii ale focloiisticii moderne, data cercetarea de ansamblu" nu e cea
la care ne asteptam si fusese enuntatii In prefata, Gh. Vrabie faclnd tot mici monografii,
dacA generalizarea unor concluzii nu se ridicA la InAltimea acestei priviri globale, deed feno-
menul folcloric contemporan reline mai putin atentia autorului, daca, In sfirsit, se mai ob-
servA, in uncle parti, o serie de inconsecvente care ar pune In Incurcatura pc cititor, totuti
trebuie sa recunoastem luerarii lui Gh. Vrabie uncle merite incontestabile, pretioase pentru
cunoasterea cposului versificat.
Dintre acestea vom enumera numai citeva, dupe parerea noastrA suficiento pentru
a echilibra cele mentionate mai sus. Lucrarea lui Gh. Vrabie atrage atentia prin Incercarea
de a prezenta lnlr -un tot unitar problemele de baza ale cintccului biltrInesc, toate categoriile
acestuia in perspective verticals si orizontala, investigalia fiind extinse nu numai asupra mate-
11 'lie Varsandan, Dorul inimii, poezii poporale de... Inv. dir., Arad, 1923, p. 18-19
(nr. 85) si respectiv, p. 24 (nr. 115).
Gh. Vrabie, op. cit., p. 262 263.
" Ibidem, p. 283 sl 287.

www.dacoromanica.ro
4-1,6 NOTE £31 RECENZII S

rialului faptic gi teoretic nord-dunarean, ci 0 asupra spatiului sud-est european i chiar

a celui universal. in felul acesta cititorul 41 poate mai usor forma o imagine asupra problemei,
far cercetatorilor II se ofera gata intocmit un material comparativ, ce urmeaza a fi exploatat
In studii viitoare.
De aid si concluzia ca unele deziderate expuse de autor In prefata pe care o semneaza.
slut perfect realizabile.
Al. Dobre

MIODRAG IBROVAC, Claude Fauriel et la fortune europeenne des

poesies populaires grecque et serbe. ]tude d'histoire romantique
suivie du Cours de Fauriel profess4 en Sorbonne (1831-1832)
Paris, Librairie Marcel Didier, 1966, 719 P. +20 pl. + Addenda
erata. i

Profesorul Miodrag Ibrovac, de Ia Universitatea din Belgrad, autor a numeroase si

importante studii publicate In franceza si slrbo-croata, despre vial a si opera unor scriitori
ca Jose-Maria de Heredia, A. de Vigny, V. Hugo, J. Racine etc., este si un cercetator renumit
al legaturilor culturale franco-iugoslave ; a elaborat studii despre Kopitar si francezii, Vuk
Karadiid si francezii, ca si despre Auguste Dozon, atit de cunoscut pentru culegerile lui
folclorice de la bulgari si sirbi. Dupa o atit de vasta activitate, autorul a abordat o tema
de sinteza relativ la ecoul european al poeziilor populare grecesti si sirbelti. Tema este nein-
doios de mare importanta si pentru cultura noastra, dcoarece se fac referinte in mai multe
rinduri Ia folclorul si la folcloristica romaneasca.
Pe linga o bibliografie vasta, constlnd din lucrari tiparite, autorul cerceteaza manu-
scrisele de la Fauriel, J. Grimm, Kopitar.
Lucrarea se imparte In patru parti : I. Geneza cintecelor populare ale Greciei moderne,
II. Soarta cintecelor populare ale Greciei moderne, III. Cursul liii Fauriel despre cintecele str-
besti ,st grecesti (prezentare critical), IV. Poezia popularil a sirbilor ft grecilor. Curs limit de
Claude Fauriel la Sorbona (1831-1832). In introducere, M. Ibrovac prezinta noliunea de
poczie populara in Franta si atitudinea romanticilor fata de ea, oprindu -sc la primele con-
semnari, din secolele XIIXIV, trecind apoi la Montaigne, care a definit pentru prima oars
natura si valoarca poeziei populare, la Malherbe, M-me de Sevigne, La Fontaine, Perrault.
0 atentie si mai mare acorda autorul admiratorului victii taranesti si marelui pretuitor al
poeziilor populare care a fost Jean Jacques Rousseau. Intre altele, el are meritul de a fi
definit pentru prima oars romanta populara, denumita mai tilrziu balada, in Dictionaire de
musique (1765); Rousseau insists asupra caracterului de intimplare amoroasa, deseori tragica,
al baladei, asupra stilului simplu, emotionant, a gustului putin antic, a melodici dulci, naturalc,
cimpenesti, care fsi face efectul prin ea Insasi, independent de maniera cintaretului. Urmeaza
apoi prezentarea traducerilor acute din Ossian $i primele culegeri de poezii populare franceze,
toate vazute In corelatie cu miscarea folcloristica germana, cngleza, spaniola.
La Inceputul partii Intii a cartii, M. Ibrovac se ocupa de intcresul manifestat In Franta
fata de Grecia moderns inainte de aparitia culegerii de poezii populare publicate de Fauriel.
Autorul cerceteaza descrierile de calatorie In Grecia, care an apilrut In general din imbolduri
renascentiste, Incepind din secolul al XV-lea. La sfirsitul secolului al XVIII-lea si Inceputul
celui de-al XIX-lea se creeaza in Europa un puternic curent filoelen, ai carui reprezentanti
de scams slut Vigny, Volney, Condorcet, Chenier, Goethe, Schiller, Hegel, Halderlin, Milton,

www.dacoromanica.ro
9 NOTE $1 RECENZIT 4W

Byron, Shelley. Acest curent a dobindit marl proportii In perioada luptelor pentru indepen-
denta Greciei, cind Franta ,1-4 aratat fraternitatea 1'45 de poporul grec, si mai ales In pri-
mele decenii ale secolului al XIX-lea, dud marea pleiada de umanisti francezi elogiaza pin&
la idolatrie pamIntul grecesc.
Aceasta atmosfera s-a raspindit ¢i asupra lui Charles-Claude Fauriel, nascut la 1772
la Saint-Etienne, care studiaza oratoria la Tournon ¢i la Lyon, Insusindu-si foarte bine latina
greaca, engleza si italiana. La Inceput face o cariera administrative. Dar buna lui pregatire
gustul lui artistic ales s-au Mut apreciate Indata ce a lost introdus In societatea scriito-
rilor si a ginditorilor francezi. El se face cunoscut ¢i unor fruntasi ai culturii ¢i literaturii ger-
mane si italiene (de ex., leaga o strInsa prietenie cu Manzoni) ; publica lucrari de istorie lite-
rary si face numeroase traduceri ; In prefata la Conte de Carmagnola si Adelghis premerge lui
V. Hugo In problemele teoriei romantismului. Pentru bunul nume pe care $i-1 clstigase, lui
Fauriel i se creeazd, In anul 1830, o catedra de literatura strains" la Sorbona.
Fata de poezia populard, interesul lui Fauriel Incepe sa se manifeste Inca pe la anul
1800. Pentru el poeziile populare sint cea dintli istorie, cea dintli epopee ; ele dezvaluie viata
publica ¢i privatd ; ele shit cuvintele primelor intentii civilizatoare". In aceste aprecieri
putem descoperi ¢i uncle din ideile exprimate de N. Balcescu ¢i Alecu Russo. In 1824-1825
Fauriel da la iveald colectia sa, ce avea sa devina celebra, sub titlul Chants populaires de la
Grece moderne, iar In primul an de activitate la Sorbona 11i intituleaza cursul Poezia populard
a strbilor si a grecilor, ceea ce reprezenta un fapt unic In acel timp. Influenta pe care a exer-
citat-o culegerea lui in lumea literelor europene a fost deosebit de puternica. Una dintre
primele colectii de poezii populare franceze, aceea a lui VillmarquO, e socolila din toate
punctele de vedere o replica la Cintecele lui Fauriel". El c considerat ca parintele eercetarilor
de folclor In Franta, iar Thierry, Thiers, Michelet ¢i Mignet I-au recunoscut ca profesor al lor.
Ultimul capitol al partii Intli a cartii lui Ibrovac priveste elaborarea culegerii lui Fauriel.
Primele lui legaturi cu Grecia dateaza Inca de pe la 1793, cind 1-a cunoscut pe vestitul umanist
si filolog grec Korais, pe care N. Iorga I-a caracterizat ca un grec Iuptator ¢i om de culture,
si cu care Fauriel a avut apropiate legaturi ; el s-a bucurat In acelasi timp de prietenia lui An-
dreas Moustoxidi, om Invatat al vremii sale, foarte apreciat in Italia, unde I,ci facuse stucliilc
de drept. Informatorii Jul Fauriel, sau mai exact persoanele care iT.au furnizat texte, au lost
Christodoulos Kionaris, un epiriot, fost institutor la scoala greceasca din Bucuresti, Nikolaos
Sauna, zis ¢i Pikkolos, medic si scriitor, care a studiat $i activat mai multi ani In Bucuresti,
Charles - Benoit Base, un german devenit cetacean francez, elenist de seamy, '.a. Iarna anului
1823-1824 Fauriel o petrece la prietenul sau Manzoni, In Brusuglio, nu departe de Milano,
dupe ce Intr-un prospect datat martie 1823 f¢i anuntase culegerea sub titlul Chants populaires
de la Grece moderne. De la Brusuglio, Moustoxidi 11 invite sa face Impreuna o calatorie la
colonia greaca din Venetia si la Triest, pentru culegeri de poezii populare, ceea ce realizeaza
Inca In aceeasi primavara. Pe cind termina calatoria facuta cu Moustoxidi, la Paris aparea
volumul thin al culegerii, care cuprindea cintece istorice" (306 CXLIV p.) si care s-a vIndut
foarte repede, clstigInd $i o presa deosebit de favorabila ; un an mai ttrziu, In 1825, aparea
al doilea volum, care cuprindea ¢i un supliment", cu uncle texte culese la Venetia si Triest,
si era constituit din tIntece istorice, romantioase ¢i familiale" (492 p.). In sfirsit, al trcilea
volum pldnuit trebuia sa cuprinda restul cintecelor culese In 1824, dar a vazut lumina tipa-
rului abia In 1956, la Atena, iar alte 5 texte sint publicate prima oara In anexa a patra
a cartii lui M. Ibrovac.
Pentru culegerea sa, Fauriel nu avea un model de urmat. Importantele publicatii de
acest fel ale lui Karadlid, care Incepusera sa apart cu vreo zece ani mai devreme, Ii erau
Inca necunoscute. Doar culegerea de balade engleze, scotiene i irlandcze a lui W. Scott putea
s-o fi avut In vedere si se pare ca intre cele doua lucrari exista uncle legaturi.

www.dacoromanica.ro
418 NOTE 81 RECENELI 10

In amplul sau Discurs preliminar, el prezintA probleme de istorle, ciclurile poeziei

populare grecesti, trecutul ei, autorii si provenienta ei, precum si valoarea ei estetica.
Ecoul european al culegerii lui Fauriel e urmarit de M. Ibrovac In partea a doua a
monografiei sale, foarte bogatA In informatii, In care staruie mai ales asupra felului In care
-a fost imitata gi apreciatA In Franta, Germania, Austria, Anglia, In Virile slave, In Italia
si Grecia. Nu e locul ss ne oprim asupra elogiilor, de altfel unanime, aduse lui Fauriel.
Totusi, pentru a ne da seama de proportiile ecoului avut de aceasta lucrare, notAm ca ea
s -a bucurat de aprecierea unora dintre cei mai de seams scriitori st oameni de culturA ai
epocii, cum au fost Sainte-Beuve, V. Hugo, P. Merimee, J. W. Goethe, J. Grimm, J. Kopitar,
J. Bowring, F. Miklogid $.a.
Pentru pregati expunerea despre cursul lui Fauriel, M. Ibrovac avea nevoie sa
cerceteze gi culegerile de poezie popularA slrba publicate Inainte de 1830, $i felul In care fuse-
sera ele receptate In strainatate, ceea ce realizeazA In capitolul Intli al pArtii a treia. Capi-
tolul se poate sublmparti In doua : culegerile dinainte de KaradLe (ale lui Kand si de Fortis)
cele ale parintelui literaturii slrbe moderne". Se stie ca poeziile populare slrbe!ti au
avut sansa de a fi culese mai devreme decit cele grecesti. Dupa unele momente mai putin im-
portante, de Incep sa fie cunoscute IncA de prin 1774, dud abatele de Fortis 'i -a tiparit
celebrul sau Viaggio in Dalmazia, in care publics si balada despre Sofia lui Asan-Aga, balada
care avea sa fats o mare cariera literary In secolul al XIX-lea, mai ales datorita traducerii
ei de catre Goethe. Dar prin colectiile sale foarte numeroase, care au Inceput sA aparA IncA
din 1814 $i au fost traduse devreme In germana, franceza si engleza, Karad2ie a fost col
care a treat marele roman al poeziilor populare slrbesti.
DupA acest tur de orizont, pe care-1 face urmarind numeroasele publicatii $i traduceri
europene ale poeziilor populare grecesti si slrbesti, M. Ibrovac trece la studiul carierci de
profesor a lui Fauriel, discutA cursul acestuia, iar apoi publics, adnotate, chiar si lectiile
linute de el In 1831-1832.
Cursul lui Fauriel, cuprins In partea a patra a cartii lui Ibrovac, se deschide cu o
lectie introductiva despre interesul pe care-1 prezintA compararea poeziilor populare, dup6 care
el (IA informatii despre istoria slrbilor, despre culegerile si traducerile facute 1n domeniul poe-
ziilor populare slrbesti, asemanarile for cu cele grecesti, si IncearcA sa raspunda la Intrebarea
care dintre cele doua popoare a avut rolul precumpAnitor In actiunea de influentare a celui-
lalt, acordind priorilate grecilor.
A doua lectie Fauriel o consacra ctntecelor familiale ale grecilor $i slrbilor, de cele mai
multe on texte scurte, lirice, In cadrul carora distinge clntecele de nunta, de anul nou, de
ploaie. Tuturor acestor categorii de cintece le descrie cadrul de desfasurare, apoi alege frag-
mente ilustrative, traduse In versuri sau In prozA, iar In Incheiere obseivA ca Intre clntecele
celor doua popoare shit asemanDri care merg pins la identitate In coca ce priN este tonul,
sentimentele si motivele literare, deosebindu-se totusi Intro de prin detalii. Continulndu-si
prezentarea, In lectia urmaoare se ocupl de clntecele de muncA, de tole de dregoste, de dra-
gostea de irate si dragostea filialA, precum !i de clntecele funebre. Cea mai mare admiratie
i-o trezesc acestea din urma, numitc si chitece miriologice, pc care le considers ca una dintre
productiile cele mai admirabile ale poeziei populare a grecilor moderni" $i opera unui intreg
popor, produs caracteristic al imaginatiei sale, o manifestare a felului de a simti natura sl viata :
cu un cuvint, un rezumat al Intregii sale poczii".
Incepind din lectia a patra a cursului situ, Fauriel se ocupti In trei sedinte succesive de
clntecele narative greco-slrbesti. incepe cu tole pe care le considerii produsul invenliunii
pure, si anume cu romanta greaca de mare frumusete" intitulata La jcune fille et Charon"
pe care o traduce In mai multe variante publicate in culegerea lui. El e retinut de compozitia
remarcabila", de admirabilul slmt poetic al clntaretului popular, care a stiut sä creeze o poves-
tire cu un caracter atlt de dramatic, alit de viu, atlt de profund". Lectia se Incheie cu prezen-

www.dacoromanica.ro
11 NOTE $1 RECENZII 419

tarea a doua balade dintre cele mai impresionante : cea slrbeasca despre Sofia lui Asan-Aga
$i cea greceasca intitulata Rdpirea.
In douA lectii urmatoare shit prezentate baladele : Gruija, Simion, copil gait, Zidirea
cetafii Skadar, Insurdtoarea lui Todor Jakgie, Insurdloarea lui Todor Stalad, Nunta lui Maxim
ernojevia. Acestea shit balade slrbesti cal-0ra Fauriel nu le gAseste parable In poezia popularA
a grecilor. Nici chiar clntecului despre Zidirea cetdiii Skadar nu-i cunoaste corespondentul
grec, deoarece el n-a avut norocul de a-1 culege, acest merit randnind, dup5 tit se pare, unui
alt culegator celebru al poeziei populare grecesti, anwne italianului Niccolb Tommaseo, care
1-a publicat in 1842. Totuli, frumusetea variantei slrbesti nu-i putea scapa nici lui Fauriel,
care, dupti Grimm, o considerA ca pe unul dintre cele mai impresionante cintece ale tuturor
popoarelor $l timpurilor".
Urmeaza doua lectii consecutive, consacrate de data aceasta romanului grec", legin-
du-le de cele precedente prin constatarea ca, Intr -un fel sau altul, ambele ar avea un caracter
de mid romane poetice". Romanele care II retin atentia sint cele intitulate Lybistros si
Rodamne, Bertrand ,si Chrysantza, Athestis de Cythere §I Erotokritos.
Alte trei lectii se opresc asupra clntecelor eroice" ale slavilor In general, ale sirbilor
si partial ale grecilor. Prin cintece eroice intelege pe cele care celebreaz5 faptele de curaj,
.si gloria vitejilor popoarelor. Dar Inainte de a intra In prezentarea diferitelor cintece eroice,
Fauriel face clteva consideratii generale. El observa ca, deli prezintA teme din istoria popoarelor
respective, ele sint In Intregime fictiune, pAstrind amintirea unui fapt istoric sau a unui
personaj, farA particularitAtile for reale, ci Inzestrindu -le cu Insulin conforme cu conceptia
poporului In legalurA cu ele. Se opreste apoi asupra Ctntecului rusesc al lui Igor si asupra unor
cintece similare cehe. Trecind la cintecele eroice ale sirbilor, el acord5 o lectie intreaga celor
relative la Marcu Kraljevie, gasind unele asemanari cu cel grecesc despre Moartea lui Kolo-
kotronis. Fauriel constatA ca figura lui Marcu Kraljevid, acest Roland sau Cid" al sirbilor,
cazut la 1392 In cursul bAtAliei de Ia Rovine, a atras o multime de cintece populare Ii tra-
ditii, cu un caracter mai mult sau mai putin fantastic, care-i prezinta vitejia Ii forta fizica
prodigioasa lntr -o suits de tablouri de mare originalitate. Doicin bolnavul 1i Nunta lui Dugan
constituie obiectul celei de-a doua lectii privitoare Ia cintecul eroic slrbesc.
DupA aceasta lectie, Fauriel e nevoit sa-si Intrerupa, fArA a re mai relua, prelegerile fol-
clorice, pentru all putea Incheia In schimb cursul despre poezia provensala, pe care-1 sus-
tinea In acelali limp. Intr-un manuscris s-a pastrat Insa proiectul ultimelor doua-trei lectii,
care ar fi urmat sA prezinte Walla de la Cosovo ;i pe uscoci, cintecele grecesti despre delft,
precum pe cele relative la rdzboaiele insurectionale ale sirbilor $i grecilor §i concluziile generale
ale cursului. Pentru prima dintre aceste lectii, el Iii pregatise chiar si traducerea baladei despre
7'arul Lazar fi farina Milifa.
Aici se Incheie aladar programa primului curs universitar despre poezia popularA. Pri-
vindu-1 atent, ne dAm seama ca el cuprinde un material bogat, prezentat amAnuntit, de
un om foarte InvAtat, cu mult gust artistic 1i entuziasm. Gasind in Miodrag Ibrovac un cer-
cetator experimentat si devotat, Fauriel devine pentru folcloristul de azi mult mai cunoscut
decit pInA acum, ramInind sA fie studiat si citat.
Intorclndu -ne la cartea lui Miodrag Ibrovac, care mai cuprinde cinci apendice (pros-
pectul la culegerea lui Fauriel, foaia de titlu a acesteia, precum 1i trei categorii de texte rAmase
inedite 'Titre manuscrisele lui), un indite al numelor de persoane citate 1i un tabel al ilus-
tratiilor regretam doar lipsa unei liste bibliografice a tipariturilor cercetate de autor
trebuie sa remarcam bogAtia informatiei, ritmul intens cu care e urmAritA tema, aduclnd ast-
,
fel o contributie de valoare la istoria folcloristicii europene.
Ion Talo;

www.dacoromanica.ro
 REVISTA DE ETNOGRAFIE $1 FOLCLOR publicii studii
,si maleriale etnograftce §i foiclorice, cuprinzlnd deci Intreg domeniul
culturii populare, cercetat prin perspectiva etnografiei, a folcloris-
licit literare, muzicale ¢i coregrafice. Revista pune In discutie, la
rubrica note ,ci recenzii, problemele actuate ale etnog,rafiei gi folcloris-
licit qI informeaza asupra lucrArilor de specialltate ce apar In %ark
p peste hotare.

NOTA CATRE AUTORI

Anton' ant rugati s5 Inainteze articolele, notele si recenziile

dactilografiate la doua rinduri. Tabelele vor fi dactilografiate pe
pagini separate, iar diagramele vor ft executate In tus, pe hIrtie de
calc. Tabelele gi ilustratiile vor fi numerotate cu cifre arabe. Figurile
din planle vor fi numerotate in continuarea celor din text. Se va
evita repetarea acelorasi date In text, tabele yi grafice. Explicatia
figurilor In text se va face In ordinea numerelor. Numele autorilor
va ft precedat de inijial5. Titlurile revistelor citate In bibliografie
vor fi prescurtate conform uzantelor Internationale.
Autoril au dreptul la un numilr de 50 de extrase, gratuit. Res-
ponsabilitatea asupra continutului articolelor revine exclusiV au-
torilor.
Corespondenta privind manuscrisele, schimbul de publIcatii
etc. se va trimite pe adresa comitetului de redadie : Bucuresti,
str. Nikos Beloiannis, nr. 25.

www.dacoromanica.ro
 a

LUCRARI APARUTE
IN EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

ADRIAN FOCHI, Miorita. Tipologie. Circa kale. Genezd. Texte, 1964, 1107
p., 57 lei.
ROMULUS VUIA, Tipuri de pastorit la romani (sec. XI X-tneeputul sec. XX),
1964, 252 p., 13 lei.
* Studii de istorie literard si folclor, 1964, 248 p., 11, 50 lei.
FLOREA BOBU FLORESCU, Monumental de la Adamklissi. Tropaeum Traiani,
editia a II-a, 1961, 748 p. + 7 p1., 75 lei.
* Arta populard din Valea Jiului (Regiunea Hunedoara), 1963, 561 p., 17 pl.,
68 lei.
OVIDIU PAPADIMA, Anton Pann, Ctntecele de lame" si folderol Ramses! Iles,
Studiu istoric-critic, 1963, 187 p., 4, 75 lei.
* Pintas( si strigaturi romanesti de cari data fetele si ficiorii juctnd, scrise
de Nicolae Pauleti In Rapid, In anal 1838, editie critica de
Ion Muolea, 1962, 144 p., 3,60 lei.

Rev. etn. foie., t. 12, nr. 5, p. 337 420, Bucurqti, 1967

I.P.I. c. 5842 143.4°71 Lei 12.

www.dacoromanica.ro