Ministerul Educaţiei

Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie

Examenul național de bacalaureat 2024

80
Sesiunea iunie – iulie
Proba A

35
Biletul nr. 1

-
Citește textul cu voce tare.

Creangă și-a scris opera esențială în mai puțin de un deceniu, cam între 1875 și 1883.
r es
Explicația e simplă: nu a avut când să evolueze, fiindcă viața nu i-a permis, iar bibliografia lui nu
înregistrează opere „de tinerețeˮ și „opere de maturitateˮ. A ajuns greu la literatură, în urma câștigării
mu

unui pariu dificil și după ce a învins circumstanțe adverse. Debutul, tardiv după normele epocii, adică
la aproape 40 de ani, a însemnat o victorie colosală asupra lui însuși și asupra lumii în care trăia.
ra

Când debutează însă, Creangă pare pe deplin format: nu percepem în evoluția sa ulterioară șovăieli,
reveniri, cărări înfundate. Aflat de la prima sa pagină în posesia totală a mijloacelor literare,
Ma

prozatorul a spus rapid ceea ce a avut de spus și apoi a tăcut. Marea sa luptă a fost aceea de a
ajunge la literatură; odată ajuns, lumea întreagă a putut admira un scriitor genial, ivit ca prin minune

80
și despre formațiunea căruia nimeni nu știa nimic. […]
Chiar din clipa debutului, Creangă poseda ceea ce am putea numi o „aură stilisticăˮ proprie,
ușor de perceput, dar dificil de descompus în elementele ei de bază. Această aură rezultă din
35
trecerea în plan secund a firului epic și din transformarea bucății într-o suită de scene dialogate.
Oralitatea devine la Creangă trăsătura de bază a prozei.
Mihai Zamfir, Scurtă istorie. Panorama alternativă a literaturii române, vol. I
-

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situația de comunicare din textul citat:
a. Ce se poate deduce din text despre emițătorul acestui mesaj (atitudine, perspectivă, intenții)?
b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, informativ, descriptiv, narativ, epistolar, memorialistic etc.)?
s

Argumentează-ți răspunsul.
c. Ce elemente importante de conținut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
re

2. Care este opinia ta despre dezavantajele debutului la maturitate? Motivează-ți răspunsul.

mu
MARE
BAIA
RACOVITA
EMIL
TEORETIC
LICEUL
MAREProba_A_romana_oral
BAIA
RACOVITA
EMIL
TEORETIC
LICEUL
ra
Ma

Proba A
 Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie

Examenul național de bacalaureat 2024

80
Sesiunea iunie – iulie
Proba A

35
Biletul nr. 2

-
Citeşte textul cu voce tare.

es
Conform unui raport realizat în 2016 de către „The European Mobile Game Market”, numărul
persoanelor care joacă jocuri video depășește 2,5 miliarde la nivel mondial. Numai în Statele Unite
r
ale Americii, peste 64% din populație joacă jocuri video, media de vârstă a jucătorilor fiind 33 de ani
mu

în cazul bărbaților și 37 de ani în cazul femeilor.

Deși în SUA, numai 21-27% dintre jucători petrec maxim 10 ore pe săptămână realizând
ra

această activitate, există totuși și indivizi pentru care jocurile video devin mai mult decât un simplu
mod de relaxare, putând să le afecteze sănătatea atât fizic, cât și psihic. […]
Ma

La mijlocul anului 2018, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a elaborat Cea de-a XI-a
Revizie a Clasificării Internaționale a Bolilor […], document în care a fost introdus și definit

80
sindromul „gaming disorder” sau adicția de jocuri video.
Conform OMS, această sintagmă este definită drept un sindrom clinic, un tipar
comportamental caracterizat printr-un control deficitar al timpului acordat jocurilor video, alături de
35
prioritizarea acestei activități în rutina zilnică, în fața unor nevoi de bază, până în punctul în care
jocurile video ocupă locul principal în interesele și activitățile zilnice ale unei persoane.
În acest cadru, persoana în cauză nu mai ține cont de efectele negative pe care această
activitate le poate avea asupra sănătății sale fizice sau mintale. De asemenea, sunt ignorate și
-

implicațiile care pot apărea în cadrul familial, social, economic, educațional sau operațional al
individului.
Ruxandra Schitea, Ce spun studiile: despre jocurile video și impactul asupra sănătății, pe
s

platforma www.raportuldegarda.ro, în 23 iulie 2019

re

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situația de comunicare din textul citat:
a. Ce se poate deduce din text despre emițătorul acestui mesaj (atitudine, perspectivă, intenții)?
b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, informativ, descriptiv, narativ, epistolar, memorialistic etc.)?
mu

Argumentează-ți răspunsul.
c. Ce elemente importante de conținut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
MARE
BAIA
RACOVITA
EMIL
TEORETIC
LICEUL
MAREProba_A_romana_oral
BAIA
RACOVITA
EMIL
TEORETIC
LICEUL
ra

2. Care este opinia ta despre efectele dependenței de jocurile video? Motivează-ți răspunsul.
Ma

Proba A
 Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie

Examenul național de bacalaureat 2024

80
Sesiunea iunie – iulie

35
Proba A

Biletul nr. 3

-
Citește textul cu voce tare.

es
De câte ori i-ați întrebat pe cei dragi ce cadou și-ar dori de Crăciun sau cu altă ocazie și au
r
răspuns cu „Nu îmi doresc nimic.”? De câte ori ați răspuns chiar voi cu „Nu îmi doresc nimic.” la
mu

aceeași întrebare? De multe ori, știu. Dar oare ce înseamnă acest „Nu îmi doresc nimic.”? Păi, poate
să însemne multe lucruri, de la „Nu aș vrea să deranjez.” la „Nu vreau să oblig.”, de la „Nu vreau să
ra

pun pe nimeni la cheltuieli.” la „Nu vreau să fiu dezamăgit.”, a arătat un experiment social desfășurat
de eMAG, cu scopul de a decripta acest răspuns. Extrem de rar „Nu îmi doresc nimic.” înseamnă
Ma

chiar „Nu îmi doresc nimic.”. Ce se întâmplă atunci când, deși am zis că nu avem nicio dorință,
primim totuși un cadou cu semnificație, un cadou relevant pentru relația pe care o avem cu cel care

80
ni-l oferă, un cadou ales cu grijă și cu gândul la noi, doar la noi și la nimeni altcineva? Suntem
surprinși și ne bucurăm, evident. Adică avem exact reacția pe care ar trebui să o genereze un cadou.
Cum reușim să le facem cadouri potrivite […] celor la care ținem, chiar dacă ei susțin sus și
35
tare că nu își doresc absolut nimic? Foarte simplu: fiind atenți la ei, pe tot parcursul anului,
ascultându-i și auzindu-i cu adevărat, atunci când vorbesc cu noi și ne împărtășesc lucruri. Oamenii
spun tot timpul ce își doresc, doar că, de cele mai multe ori, o fac atunci când nu îi întrebi. Să îi
auzim și să ținem minte ce au exprimat înseamnă mai mult decât un cadou, înseamnă o declarație
-

de iubire.
eMAG ne propune, așadar, să fim atenți la cei care ne sunt dragi și să marcăm în lista noastră
s

de „favorite” produsele pe care ei spun că și le doresc în timpul anului. În felul ăsta, alegerea cadoului
de Crăciun va deveni simplă.
re

Simona Tache, Când spunem „Nu îmi doresc nimic.” și, de fapt, ne dorim…, pe blogul
www.simonatache.ro, în 15 decembrie 2021
mu

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situația de comunicare din textul citat:
MARE
BAIA
RACOVITA
EMIL
TEORETIC
LICEUL
MAREProba_A_romana_oral
BAIA
RACOVITA
EMIL
TEORETIC
LICEUL
a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?
ra

b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, informativ, descriptiv, narativ, epistolar, memorialistic etc.)?
Argumentează-ți răspunsul.
c. Ce elemente importante de conținut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
Ma

2. Care este opinia ta despre semnificația cadourilor pe care le oferim? Motivează-ți răspunsul.

Proba A
 Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie

Examenul național de bacalaureat 2024

80
Sesiunea iunie – iulie
Proba A

35
Biletul nr. 4

-
Citește textul cu voce tare.

es
În 30 august 2021, David Popovici s-a așezat în fața unei foi albe. Venea după o vară în care
fusese al patrulea cel mai bun din lume la Jocurile Olimpice, doborâse recorduri mondiale de juniori
r
și atrăsese atenția natației mondiale, care l-a numit „un fenomen”. Știa însă că poate fi și mai bun,
mu

și mai rapid, așa că s-a întrebat: „Ce-ar fi impresionant, greu și cu adevărat o provocare?”.
Ca să-și răspundă, a luat un marker negru și a făcut ce face înaintea fiecărui nou sezon,
ra

încă de când era puști: a scris timpii pe care își propunea să-i înoate în probele lui principale – 50,
Ma

100 și 200 de metri liber –, dar și în alte procedee. A doua zi, a dus foaia la antrenament, curios de
reacția antrenorului. Știa ce scrisese și că în unele cazuri și-a propus timpi care nu mai fuseseră
atinși de alți înotători, cel puțin nu în ultimii zece ani.

80
„Bine, hai la treabă!”, i-a spus Adrian Rădulescu după ce-a citit. E modul prin care antrenorul
de 32 de ani, cu doctorat în performanță sportivă, și-a motivat de mici înotătorii: întrebându-i ce timpi
35
își propun pentru următoarele campionate. Nu era niciodată vorba de podium sau medalii, pentru că
în înot doar propriul timp contează. În funcție de ce-și propuneau pentru concursuri, le seta
obiectivele de antrenament.
La asta s-a gândit și când a văzut ce scrisese David: cum îl ajută să ajungă acolo. Nu i se
părea ceva imposibil. Știe cât de rapid poate fi în bazin, pentru că îl vede zi de zi, de la nouă ani, de
-

când era un copil neastâmpărat și fără răbdare la antrenamente, dar care în concursuri înota nefiresc
de repede. A făcut o poză, în caz că rătăcesc foaia, dar nu au mai vorbit despre ea.
s

Andreea Giuclea, Medalii de aur, recorduri, faimă și alte povești din vara unui adolescent care a
devenit cel mai rapid înotător din istorie, în revista DoR, nr. 49, 2022
re

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situația de comunicare din textul citat:
a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?
mu

b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, informativ, descriptiv, narativ, epistolar, memorialistic etc.)?
Argumentează-ți răspunsul.
c. Ce elemente importante de conținut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
MARE
BAIA
RACOVITA
EMIL
TEORETIC
LICEUL
MAREProba_A_romana_oral
BAIA
RACOVITA
EMIL
TEORETIC
LICEUL
ra

2. Care este opinia ta despre importanța stabilirii unor obiective în viață? Motivează-ți răspunsul.
Ma

Proba A
 Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie

Examenul național de bacalaureat 2024

80
Sesiunea iunie-iulie
Proba A

35
Biletul nr. 5

-
Citește textul cu voce tare.

es
Știam că oamenii care fac turism la sat sunt aceiași care fac și mâncarea, și contabilitatea,
și designul interior, și curat în camere și tot ei trebuie să meargă la animale sau să facă fânul pentru
r
ele. Un tip cu care am nimerit într-o seară la masă, la o pensiune, a venit cu sugestii pentru gazdă.
mu

Că lipsesc mesele din curte sau că la baie nu sunt cuiere. […]

Venisem și ca să mă întâlnesc cu lumea asta și știam că oamenii nu-și vor modifica fusul ca
ra

să se potrivească așteptărilor mele. […]

Dacă ajungi mai devreme la gazde, s-ar putea să mai aștepți pentru cină, pentru că oamenii
Ma

vor să profite de o zi fără ploaie ca să taie iarba; dacă ajungi într-o duminică, posibil să nu găsești
oamenii acasă și să trebuiască să mai stai prin sat câteva ore, chiar dacă picioarele par că nu mai

80
duc, și e caniculă, așa ați agreat.
S-ar putea ca baia să nu sticlească de curățenie întotdeauna sau să ai la ea o perdea în loc
de ușă. S-ar putea să mănânci cu gazdele la masă, ca în familie, s-ar putea să ți se întindă masă
separată. S-ar putea să ți se spună ce se gătește pe foc sau nu.
35
S-ar putea să treci prin sate în care nu vei avea deloc semnal, s-ar putea să nu reperezi
magazinul satului, că e ca oricare altă casă, nesemnalizat. În fine, poate ăsta nu e drumul tău, dacă
pe cărări, dincolo de durere, nu ți se arată deloc plăcere.
-

Anca Iosif, Via Transilvanica: Nu mă întorc, doar ajung, în revista DoR, nr. 45, 2021

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situația de comunicare din textul citat:
s

a. Ce se poate deduce din text despre emițătorul acestui mesaj (atitudine, perspectivă, intenții)?
b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, informativ, descriptiv, narativ, epistolar, memorialistic etc.)?
re

Argumentează-ți răspunsul.
c. Ce elemente importante de conținut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
mu

2. Care este opinia ta despre importanța turismului rural? Motivează-ți răspunsul.

MARE
BAIA
RACOVITA
EMIL
TEORETIC
LICEUL
MAREProba_A_romana_oral
BAIA
RACOVITA
EMIL
TEORETIC
LICEUL
ra
Ma

Proba A
 Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie

Examenul național de bacalaureat 2024

80
Sesiunea iunie – iulie
Proba A

35
Biletul nr. 6

-
Citește textul cu voce tare.

CAPITOLUL III

Articolul 29
r es Comunicări comerciale audiovizuale
mu

(1) Comunicările comerciale audiovizuale difuzate de furnizorii de servicii media audiovizuale

trebuie să respecte următoarele condiții:
ra

a) să poată fi ușor identificate ca atare, comunicările audiovizuale cu conținut comercial mascat

fiind interzise;
Ma

b) să nu facă uz de tehnici subliminale;

c) să nu prejudicieze demnitatea umană;

80
d) să nu includă nicio formă de discriminare pe motiv de rasă, etnie, naționalitate, religie, credință,
handicap, vârstă, sex sau orientare sexuală;
e) să nu aducă ofensă convingerilor religioase sau politice ale telespectatorilor și radioascultătorilor;
f) să nu stimuleze comportamente dăunătoare sănătății sau siguranței populației;
g) să nu stimuleze comportamente dăunătoare mediului;
35
h) să nu stimuleze comportamente indecente sau imorale;
i) să nu promoveze, direct sau indirect, practici oculte.
-

(2) Comunicările comerciale audiovizuale trebuie să nu provoace nicio daună morală, fizică sau
mentală minorilor și, în special:
a) să nu instige în mod direct minorii să cumpere un produs sau serviciu, prin exploatarea lipsei de
s

experiență ori a credulității acestora;

re

b) să nu încurajeze în mod direct minorii să își convingă părinții sau pe alte persoane să cumpere
bunurile ori serviciile care fac obiectul publicității.
Legea audiovizualului
mu

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situația de comunicare din textul
MARE
BAIA
RACOVITA
EMIL
TEORETIC
LICEUL
MAREProba_A_romana_oral
BAIA
RACOVITA
EMIL
TEORETIC
LICEUL
citat:
ra

a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?

b. Cărui stil funcțional îi aparține textul de mai sus? Ilustrează două caracteristici ale stilului
identificat, cu exemple din textul dat.
c. Ce elemente importante de conținut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
Ma

2. Care este opinia ta despre importanța reglementărilor legislative în domeniul comunicării comerciale
audiovizuale? Motivează-ți răspunsul.

Proba A
 Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie

Examenul național de bacalaureat 2024

80
Sesiunea iunie
Proba A

35
Biletul nr. 7

Citește textul cu voce tare.

-
CAPITOLUL I

Articolul 6
r es Dispoziţii generale şi definiţii

Respectarea şi garantarea drepturilor copilului se realizează conform următoarelor principii:

mu

a) respectarea şi promovarea cu prioritate a interesului superior al copilului;

b) egalitatea şanselor şi nediscriminarea;
ra

c) responsabilizarea părinţilor cu privire la exercitarea drepturilor şi îndeplinirea obligaţiilor părinteşti;

Ma

d) primordialitatea responsabilităţii părinţilor cu privire la respectarea şi garantarea drepturilor

copilului;
e) descentralizarea serviciilor de protecţie a copilului, intervenţia multisectorială şi parteneriatul

80
dintre instituţiile publice şi organismele private autorizate;
f) asigurarea unei îngrijiri individualizate şi personalizate pentru fiecare copil;
g) respectarea demnităţii copilului; 35
h) ascultarea opiniei copilului şi luarea în considerare a acesteia, ţinând cont de vârsta şi de gradul
său de maturitate;
i) asigurarea stabilităţii şi continuităţii în îngrijirea, creşterea şi educarea copilului, ţinând cont de
originea sa etnică, religioasă, culturală şi lingvistică, în cazul luării unei măsuri de protecţie; [...].
-

Articolul 7
Drepturile prevăzute de prezenta lege sunt garantate tuturor copiilor fără nicio discriminare, indiferent de
s

rasă, culoare, sex, limbă, religie, opinie politică sau altă opinie, de naţionalitate, apartenenţă etnică sau
origine socială, de situaţia materială, de gradul şi tipul unei deficienţe, de statutul la naştere sau de statutul
re

dobândit, de dificultăţile de formare şi dezvoltare sau de alt gen ale copilului, ale părinţilor ori ale altor
reprezentanţi legali sau de orice altă distincţie.
mu

Legea privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situația de comunicare din textul citat:
MARE
BAIA
RACOVITA
EMIL
TEORETIC
LICEUL
MAREProba_A_romana_oral
BAIA
RACOVITA
EMIL
TEORETIC
LICEUL
a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?
ra

b. Cărui stil funcțional îi aparține textul de mai sus? Ilustrează două caracteristici ale stilului
identificat, cu exemple din textul dat.
c. Ce elemente importante de conținut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
Ma

2. Care este opinia ta despre importanța respectării drepturilor copilului? Motivează-ți răspunsul.

Proba A
 Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie

Examenul național de bacalaureat 2024

80
Sesiunea iunie – iulie
Proba A

35
Biletul nr. 8

Citește textul cu voce tare.

-
În zilele noastre, în momentul în care aplici pentru un job, aproape indiferent de domeniu,

es
una dintre cerințele generale este să fii adaptabil. E o cerință atât de vagă încât nu poți să nu te
întrebi ce presupune, iar de obicei ceea ce îți imaginezi este diferit de viziunea angajatorului. De
r
obicei, pentru angajator adaptabilitatea înseamnă să lucrezi peste orele de program, uneori și în
mu

weekenduri, să fii capabil să duci mai multe sarcini la bun sfârșit în același timp, să lucrezi
contratimp, să fii, de fapt, obedient și să te supui ordinelor fără să comentezi. Un angajat „adaptabil”
ra

devine cu timpul un om bun la toate care muncește și pentru ceilalți, mai puțin adaptabili. Dar oare
a fi adaptabil reprezintă o calitate? O trăsătură de caracter? Adaptabilitatea se învață sau pur și
Ma

simplu o ai în sânge? Se vorbește despre adaptare și atunci când în viața unui om intervine o
schimbare majoră. Un job nou este de bună seamă o schimbare căreia trebuie să te adaptezi. În

80
momentul în care emigrezi într-o altă țară trebuie să te adaptezi unui loc nou, dar mai ales unei noi
culturi, se spune de cele mai multe ori că „adaptarea e dificilă”. Emigranți aflați la prima generație
nu reușesc niciodată să se adapteze în totalitate, în schimb între copiii lor și nativi aproape că nu
35
mai există nicio diferență, ei se nasc deja „adaptați”. Totuși, există popoare, cum ar fi de pildă poporul
chinez, care refuză adaptarea din principiu, cei mai mulți dintre emigranții chinezi ducându-și China de
acasă peste tot după ei prin lume. Trăiesc în comunități închise și resping noua cultură, unii nici măcar nu
se obosesc să învețe limba. Și în cazul românilor plecați, mulți nu reușesc să se adapteze, un lung cordon
-

ombilical îi leagă în continuare de țară la nesfârșit. Se vorbește mult despre adaptare și în ceea ce
privește noile tehnologii, cu cât înaintezi în vârstă îți este din ce în ce mai dificil să ții pasul pentru că
lucrurile se schimbă mult prea rapid, în schimb generațiile mai tinere care cresc într-un univers al
s

ecranelor și al realităților virtuale nu au nicio problemă de adaptare.

re

Adina Popescu, Ce înseamnă să fii adaptabil, în Dilema Veche, nr. 1007 din 27 iulie-
2 august 2023
mu

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situația de comunicare din textul citat:
MARE
BAIA
RACOVITA
EMIL
TEORETIC
LICEUL
MAREProba_A_romana_oral
BAIA
RACOVITA
EMIL
TEORETIC
LICEUL
a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?
ra

b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, informativ, descriptiv, narativ, epistolar, memorialistic etc.)?
Argumentează-ți răspunsul.
c. Ce elemente importante de conținut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
Ma

2. Care este opinia ta despre importanța capacității de adaptare? Motivează-ți răspunsul.

Proba A
 Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie

Examenul național de bacalaureat 2024

80
Sesiunea iunie – iulie
Proba A

35
Biletul nr. 9

-
Citește textul cu voce tare.

Tehnologiile digitale au schimbat modul în care învățăm, lucrăm și socializăm. A apărut așa-numita
r es
dependență de tehnologie, care a început să fie luată în considerare din cauza consecințelor ei negative
la nivel individual, dar și social, și din ce în ce mai mult se observă, se analizează, se studiază modul în
mu

care interacționăm unul cu celălalt și modul în care folosim tehnologiile digitale și canalele de comunicare.
Din ce în ce mai mult sunt puse în balanță aspectele pozitive și cele negative regăsite în spațiul digital și,
ra

prin urmare, în societatea digitală. Așa cum am mai afirmat, când ne gândim la societatea digitală,
avem în vedere societatea informației în care crearea, diseminarea, utilizarea și manipularea
Ma

informațiilor prin intermediul TIC au devenit esențiale pentru cadrul politic, economic, social și
cultural, deci pentru societate ca întreg.

80
Societatea digitală a generat și a impus un nou concept – acela de „cetățean digital” sau,
într-un context mai larg, „om digital”. „Cetățeanul digital” este o persoană care își dezvoltă abilitățile
și cunoștințele necesare pentru a utiliza în mod eficient internetul și tehnologiile digitale, în moduri
35
adecvate și responsabile, pentru a se angaja și a participa în societate și în politică. „Omul digital”
definește ființa umană în toate ipostazele sale din mediul digital, de la simplu utilizator motivat de
interese personale până la utilizatorul avansat care utilizează mediul digital în multiple ipostaze
(personale, profesionale, sociale). „Omul digital” este considerat „cetățean digital” când folosește
-

media digitală pentru a participa activ la viața socială și la cea politică. Un cetățean este definit ca
un individ care este privit ca membru al unei societăți; în relație cu statul și societatea el are o serie
de drepturi și obligații. Această accepție se extinde și către mediul digital și, prin urmare, „cetățeanul
s

digital” este individul care, având în vedere comportamentul său în mediul online și în interacțiunea
re

sa socială prin intermediul tehnologiilor digitale, are drepturi, obligații și responsabilități definite și
recunoscute printr-un cadru legal adecvat.
Elena Târziman, Avantaje și dezavantaje ale utilizării tehnologiilor digitale,
mu

în Limba română, nr. 3-4, Anul XXXIV, 2024

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situația de comunicare din textul citat:
MARE
BAIA
RACOVITA
EMIL
TEORETIC
LICEUL
MAREProba_A_romana_oral
BAIA
RACOVITA
EMIL
TEORETIC
LICEUL
a. Ce se poate deduce din text despre emițătorul acestui mesaj (atitudine, perspectivă, intenții)?
ra

b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, informativ, descriptiv, narativ, epistolar, memorialistic etc.)?
Argumentează-ți răspunsul.
c. Ce elemente importante de conținut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
Ma

2. Care este opinia ta despre impactul tehnologiilor digitale asupra societății contemporane?
Motivează-ți răspunsul.

Proba A
 Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie

Examenul național de bacalaureat 2024

80
Sesiunea iunie – iulie
Proba A

35
Biletul nr. 10

-
Citește textul cu voce tare.

es
Voluntariatul a început să fie o practică din ce în ce mai des întâlnită în rândul adolescenților.
Am prieteni care au încercat asta măcar o dată și am și prieteni care voluntariază mai mult decât o
r
fac eu. De asemenea, majoritatea adolescenților vor să studieze în alte țări, în cazul cărora
mu

voluntariatul pe timpul liceului este în general mai important chiar decât situația școlară. Pentru
aceste universități, dacă dai dovadă de inițiativă, dacă le arăți că te-ai implicat activ în comunitate și
ra

că ai fost interesat de lucruri ce nu țineau neapărat de școală, că ai reușit să te îndepărtezi de acel

mediu destul de restrâns și să faci ceva pe cont propriu, reprezinți un bun candidat pentru unul dintre
Ma

locurile din facultățile lor.

Beneficiile voluntariatului sunt nenumărate. De la o dezvoltare pe plan intern, o îmbunătățire

80
a abilităților de comunicare și a celor organizatorice, o creștere a încrederii în sine și o mai bună
gândire critică, la o dezvoltare pe plan extern, o relație mai bună cu lumea din jur, o dorință crescută
de implicare în comunitatea în care trăiești și mulți-mulți prieteni noi (care îți împărtășesc interesele,
35
că, na, doar v-ați întâlnit într-un loc în care v-ați dus amândoi de bunăvoie, nu forțați de împrejurări) – toate
aceste lucruri reprezintă efectele secundare ale activității de voluntariat. [...]
Ce se întâmplă dacă nu voluntariezi? Pierzi ceva. Pierzi șansa de a evolua, în principal.
Pentru că, dacă nu te implici în ceva în afara școlii, tot ce îți mai rămâne de făcut este rutina zilnică
-

de elev obișnuit, cu tot ce înseamnă trezit devreme, mers la școală, învățat materii de bază [...] și
poate chiar tocit, mers acasă, teme și poate pierdut vremea puțin pe Internet. Și după aceea totul se
repetă.
s

Ioana Bogdana Neagu, Ghid despre voluntariat pentru adolescenți,

re

în Dilema Veche, nr. 602, 27 august-2 septembrie 2015

mu

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situația de comunicare din textul citat:
a. Ce se poate deduce din text despre emițătorul acestui mesaj (atitudine, perspectivă, intenții)?
b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, informativ, descriptiv, narativ, epistolar, memorialistic etc.)?
Argumentează-ți răspunsul.
MARE
BAIA
RACOVITA
EMIL
TEORETIC
LICEUL
MAREProba_A_romana_oral
BAIA
RACOVITA
EMIL
TEORETIC
LICEUL
c. Ce elemente importante de conținut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
ra

2. Care este opinia ta despre rolul voluntariatului în dezvoltarea unui tânăr? Motivează-ți răspunsul.
Ma

Proba A
 Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie

Examenul național de bacalaureat 2024

80
Sesiunea iunie – iulie
Proba A

35
Biletul nr. 11

-
Citește textul cu voce tare.

În prezent, potrivit Biroului de statistică a Muncii din Statele Unite, adulții petrec în medie
r es
peste douăzeci de ore online săptămânal. Aproape o treime din acel timp este petrecut pe platforme
sociale, pe Facebook stând cincizeci de minute în fiecare zi, adică mai mult timp decât petrec citind
mu

sau socializând în viața reală. E aproape egal cu timpul pe care oamenii și-l petrec mâncând și bând,
care e de 1,07 ore pe zi. Iar adolescenții își ocupă și mai mult timp cu tehnologia, petrecându-și nouă
ra

ore zilnic în mass-media digitală. Se poate spune că ei își petrec mai mult timp cu lumea digitală
decât cu orice alt aspect din viața lor. Acest lucru inevitabil lasă urme, pentru că, în această situație,
Ma

creierul se va adapta la mediu indiferent care este acesta. Cum? Asta doar timpul va arăta.
Este greu de spus ce se întâmplă în creierul uman care consumă doar digital, dar scrisul –

80
chiar cel pe tastatură – probabil va dispărea sau se va atenua semnificativ în favoarea mijloacelor
video de comunicare. Practic, este vorba despre volumul de informație pe care îl poți stoca și
transmite. Inițial, oamenii scriau manuscrise care puteau fi copiate în câteva exemplare. Apoi a
35
apărut tiparul care a dus la informarea în masă și a încurajat răspândirea școlilor. Iar revoluția digitală
pe care o trăim acum permite o informare la un nivel pe care nu l-a mai cunoscut specia umană.
Dragoș Cârneci, Scrisul, cititul și creierul uman,
în Cultura, anul XIV, nr. 4/600, aprilie 2019
-

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situația de comunicare din textul citat:
a. Ce se poate deduce din text despre emițătorul acestui mesaj (atitudine, perspectivă, intenții)?
s

b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, informativ, descriptiv, narativ, epistolar, memorialistic etc.)?
Argumentează-ți răspunsul.
re

c. Ce elemente importante de conținut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?

2. Care este opinia ta despre importanța comunicării digitale pentru tinerii din prezent? Motivează-ți
răspunsul.
mu
MARE
BAIA
RACOVITA
EMIL
TEORETIC
LICEUL
MAREProba_A_romana_oral
BAIA
RACOVITA
EMIL
TEORETIC
LICEUL
ra
Ma

Proba A
 Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie

Examenul național de bacalaureat 2024

80
Sesiunea iunie – iulie
Proba A

35
Biletul nr. 12

-
Citește textul cu voce tare.

es
Să tot fie vreo zece ani de când un prieten scriitor, plecat din țară cu puțin înainte de 1989,
mi se plângea că, atunci când revine în țară și deschide televizorul, are impresia că nu mai înțelege
r
limba română. Că pur și simplu nu mai e aceeași limbă în care s-a format și-n care și-a scris primele
mu

cărți. Aveam 30 și ceva de ani pe atunci, îmi dădea mâna să mustăcesc și să pun totul pe seama
unei oarecare prețiozități. Acum am 45 și constat tot mai mult că mă deplasez spre situația lui.
ra

Un lucru trebuie spus clar: nu limba se schimbă, ci lexicul ei. E partea cea mai permeabilă,
care absoarbe prompt, dar elimină la fel de repede tot ceea ce vine prin diferite filiere la modă. Azi,
Ma

evident, lexicul este sufocat de englezisme, pe care nici măcar nu le mai românizăm. Engleza nu se
simte numai la nivel lexical. A pătruns mai adânc: se calchiază tot felul de structuri specifice, de felul:

80
„gen”; „fac o lucrare pe Radu Vancu” (Serios? El știe?); „face sens”; „Sunt fericit cu noua mea
mașină” (Gata luna de miere?); „Aveți nevoie de suportul nostru” și tot așa. [...]
Ultima variantă a DOOM-ului a înregistrat multe dintre aceste fenomene. Sigur, destui s-au
35
oprit și s-au plâns că Academia strică limba. Câtă naivitate: lingvistul nu e un milițian cu un caiet de
procese-verbale la el, ci un specialist care observă uzul larg al limbii și-l analizează.
Dar nu asta e problema cea mai mare. În diferite epoci, lexicul importă elemente din limba
culturii/sistemului politic/polului de putere la care se raportează. Ori își creează politici lingvistice în funcție
-

de interesul ori orientarea ideologică dominantă. Așa ne-am latinizat excesiv cu Școala Ardeleană, ne-am
franțuzit odată cu pașoptiștii, ne-am rusificat după 1945 și ne englezim năuci acum. Limba este o
electrocardiogramă ideologică.
s

Bogdan Crețu, De ce nu ne mai înțelegem între noi, deși pretindem că vorbim aceeași limbă,
re

în Timpul, nr. 6-7, iunie-iulie 2023

mu

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situația de comunicare din textul citat:
a. Ce se poate deduce din text despre emițătorul acestui mesaj (atitudine, perspectivă, intenții)?
b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, informativ, descriptiv, narativ, epistolar, memorialistic etc.)?
MARE
BAIA
RACOVITA
EMIL
TEORETIC
LICEUL
MAREProba_A_romana_oral
BAIA
RACOVITA
EMIL
TEORETIC
LICEUL
Argumentează-ți răspunsul.
ra

c. Ce elemente importante de conținut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?

2. Care este opinia ta despre pătrunderea în limba română contemporană a cuvintelor din limba
engleză? Motivează-ți răspunsul.
Ma

Proba A
 Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie

Examenul național de bacalaureat 2024

80
Sesiunea iunie – iulie
Proba A

35
Biletul nr. 13

-
Citește textul cu voce tare.

Cum ai văzut evoluând piața de carte din România? Dar pe cititori?

r es
Cititorii care fac parte din nucleul de „cititori de cursă lungă” au ajuns tot mai atenți la premiile
naționale sau internaționale, la recomandările de pe Goodreads sau de pe coperta a patra, urmăresc
mu

autorii preferați și editurile preferate pe rețelele de socializare și interacționează direct cu ei. Sunt
mai deschiși ca în urmă cu 4-5 ani la literatura română contemporană, pentru că autorii români au
ra

început să circule mai mult prin turnee, să apară mai des prin ziare și reviste sau la radio și TV. Vor
tot mai repede traducerile în limba română pentru că știu de cărțile publicate la noi încă de la apariția
Ma

lor în străinătate. Pentru ceilalți, cititorii „de ocazie”, să spunem, lectura este fie haotică, aleatorie,
cărțile sunt alese din raft după criterii de moment (copertă, autor, gen), fie foarte nișată – odată ce

80
încep să citească un gen anume ies foarte greu din această obișnuință și nu mai încearcă altceva.
Ce citesc tinerii?
Pentru copii există cărți din toate etapele lor de formare: de la cele ilustrate pe care le citesc
35
împreună cu părinții, până la „early readers”, romane mai scurte și mai simple care să facă tranziția
spre romanele propriu-zise, pentru cei de peste 7 ani. Cei mici preferă cărțile cât mai colorate, cu
animale, așa cum e firesc, cei mari încep să caute aventuri, personaje cu care să se identifice, teme
care le pot stârni interesul, iar părinții se străduiesc să aleagă acele cărți care dincolo de „distracție”
-

conțin și elemente educative și formatoare.

Pentru tineri există o bogată ofertă de carte din genul Young Adult și aceștia citesc povești
cu personaje apropiate de vârstele lor, fie în cadre fantasy sau distopice, fie în cadre realiste,
s

verosimile, cu care se pot identifica. Toate au teme care îi interesează direct la aceste vârste:
re

prietenia, solidaritatea, societatea, învățarea, maturizarea și responsabilitățile ei, iubirea.

Ficțiunea continuă să predomine, oricât s-ar fi relaxat ca scriitură nonficțiunea,
interviu cu Ana Nicolau, în Cultura, anul XIV, nr. 4/600, aprilie 2019
mu

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situația de comunicare din textul citat:
a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?
b. Cărui stil funcțional îi aparține textul de mai sus? Ilustrează două caracteristici ale stilului
MARE
BAIA
RACOVITA
EMIL
TEORETIC
LICEUL
MAREProba_A_romana_oral
BAIA
RACOVITA
EMIL
TEORETIC
LICEUL
ra

identificat, cu exemple din textul dat.

c. Ce elemente importante de conținut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?

2. Care este opinia ta despre preferințele de lectură ale tinerilor? Motivează-ți răspunsul.
Ma

Proba A
 Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie

Examenul național de bacalaureat 2024

80
Sesiunea iunie – iulie
Proba A

35
Biletul nr. 14

-
Citește textul cu voce tare.

Se spune că în artă, mai ales în pictură și sculptură, dar nu numai, au rămas în istorie
r es
cei care au venit cu ceva original în forma de exprimare artistică. Un sfat de la dumneavoastră
pentru cei tineri, dornici să reușească în domeniul lor: cât de important e să fii original în
mu

ceea ce faci? Și ce trebuie să faci pentru a fi original? Ce ați făcut dumneavoastră pentru a fi
originală în modul în care interpretați?
ra

Și în muzică, chiar și în muzica de operă, unde trebuie să urmăm o partitură, trebuie să fii
original! Eu am ascultat pe toată lumea, pe toți colegii mei din generațiile anterioare, toate
Ma

înregistrările lor, ca să văd cum au realizat ei un rol, dar niciodată ca să îi copiez. Originalitatea unui
artist este și cheia lui spre succes. În lume sunt sute sau poate mii de artiști care interpretează

80
același rol într-un an, poate chiar în aceeași seară, dar ceea ce diferențiază un artist obișnuit de un
artist cu adevărat bun este originalitatea și, nu în ultimul rând, talentul, talentul și carisma. Trebuie
să asculți pe toată lumea, să știi de unde pornești, dar să nu te gândești la altceva sau să copiezi
35
pe altcineva, să faci tot ceea ce îți stă în putință să fii tu însuți, prin modul tău de a cânta, prin modul
tău de a interpreta un rol, chiar și de a rosti un singur cuvânt. Tehnic vorbind, eu am reușit acest
lucru studiind singură de la 18 ani. Nu am mai vrut să am profesori de canto sau pianiști corepetitori
cu care să studiez, pentru că am vrut să nu am nicio influență, de niciun fel. Acest lucru a fost posibil
-

pentru că eu, de la acea vârstă până azi, nu am schimbat nimic în tehnica de canto. Spre fericirea
mea, eu am înțeles totul și mai ales calea bună pentru mine. A fost o întâmplare fericită.
Eu nu am plecat niciodată din România, interviu cu Angela Gheorghiu
s

realizat de Mihai Vacariu, în Timpul, nr. 8, octombrie 2021

re

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situația de comunicare din textul citat:
a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?
b. Cărui stil funcțional îi aparține textul de mai sus? Ilustrează două caracteristici ale stilului
mu

identificat, cu exemple din textul dat.

c. Ce elemente importante de conținut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
MARE
BAIA
RACOVITA
EMIL
TEORETIC
LICEUL
MAREProba_A_romana_oral
BAIA
RACOVITA
EMIL
TEORETIC
LICEUL
2. Care este opinia ta despre relația dintre originalitate și succes în domeniul artistic? Motivează-ți
ra

răspunsul.
Ma

Proba A
 Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie

Examenul național de bacalaureat 2024

80
Sesiunea iunie – iulie
Proba A

35
Biletul nr. 15

-
Citește textul cu voce tare.

r es
Principala provocare a calculatorului și a internetului o reprezintă crearea unui mediu
favorabil pentru învățare, așadar noile tehnologii vor juca un rol important în trecerea de la mediul
mu

de învățare focalizat pe predare și pe profesor la mediul de învățare centrat pe elev.

Ideea de la care pornește paradigma învățământului fundamentat tehnologic este că elevul
ra

nu trebuie să vină constant la școală pentru a participa la activitățile didactice, ci școala va veni la
elev, cu toată oferta sa de conținuturi și activități, prin intermediul calculatorului și internetului. Elevul
Ma

accesează platforma online prin intermediul unui browser de internet sau al unei aplicații dedicate,
intră într-o veritabilă „clasă virtuală”, participă în timp real la activitățile didactice, interacționează

80
audiovizual cu colegii și cu profesorul, rezolvă sarcini de învățare [...], se implică în discuții sau dezbateri,
toate acestea fără a se deplasa de acasă.
Platformele online digitale redefinesc rolurile profesorului și elevului, plasându-i într-o clasă
35
virtuală. Activitatea elevului se modifică mai cu seamă din perspectiva implicării și a autogestionării,
deoarece profesorul se află la distanță, iar monitorizarea efortului și a motivației intră în sarcina lui.
Profesorul și elevul asumă conștient ideea că predarea și învățarea în mediul online îl obligă pe cel
din urmă să se implice în mod responsabil în propria formare. Rolul profesorului se schimbă și el:
-

acesta devine un manager al activității de învățare a elevilor, un coordonator, un moderator și, în

același timp, tutorele și administratorul platformei.
Cătălin Glava, Platforme de învățare online. Premise, categorii, caracteristici esențiale,
s

în Educația digitală, coord. Ciprian Ceobanu, Constantin Cucoș, Olimpius Istrate, Ion-Ovidiu Pânișoară
re

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situația de comunicare din textul citat:
a. Ce se poate deduce din text despre emițătorul acestui mesaj (atitudine, perspectivă, intenții)?
b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, informativ, descriptiv, narativ, epistolar, memorialistic etc.)?
mu

Argumentează-ți răspunsul.
c. Ce elemente importante de conținut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
MARE
BAIA
RACOVITA
EMIL
TEORETIC
LICEUL
MAREProba_A_romana_oral
BAIA
RACOVITA
EMIL
TEORETIC
LICEUL
2. Care este opinia ta despre învățarea în mediul digital? Motivează-ți răspunsul.
ra
Ma

Proba A
 Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie

Examenul național de bacalaureat 2024

80
Sesiunea iunie – iulie
Proba A

35
Biletul nr. 16

-
Citește textul cu voce tare.

Există diverse dezbateri legate de diferența dintre educație fizică și sport. Cu siguranță însă,
r es
jocul și sportul răspund nevoilor profund umane și au un rol important în toate societățile și culturile.
Nicio altă activitate nu are atâta forță și energie de a mobiliza și a reuni oamenii dincolo de bariere
mu

culturale, lingvistice sau profesionale.

O primă mare distincție este legată de faptul că educația fizică este o disciplină școlară, care
ra

are la bază un curriculum pe care profesorii sau educatorii trebuie să îl respecte. Sportul este o
activitate care implică competiția, individuală sau pe echipe. În sport, cei care îi instruiesc pe sportivi
Ma

sunt antrenorii, persoane cu o calificare specială pentru sportul respectiv și care urmăresc
îndeaproape antrenamentele complexe necesare practicării sportului. [...]

80
De la orele de educație fizică de la școală până la orele petrecute în sălile de fitness sau
minutele alergate în parc, practicarea activității fizice și a exercițiilor sportive regulate conduce la
reducerea riscului apariției bolilor cardiovasculare, a anumitor tipuri de cancer și diabet, la
35
îmbunățirea sistemului muscular și osos, la controlul greutății corporale și chiar la menținerea
sănătății mentale și la favorizarea proceselor cognitive.
Recunoscând importanța relației dintre sport, activitate fizică și sănătate, Organizația Mondială
a Sănătății a adoptat încă din anul 2004 o strategie mondială asupra dietei, activității fizice și sănătății.
-

Strategia OMS vizează îndeosebi sprijinirea adoptării și aplicării unor politici și planuri de acțiune
mondiale, naționale și regionale pentru stimularea activității fizice la nivelul tuturor categoriilor de vârstă
ale populației, implicând societatea civilă, sectorul public, mediul privat și mass-media.
s

Gabriela Szabó, De la necesitate și strategie la profesionalism sau trenduri,

re

în Dilema Veche, nr. 781, 7-13 februarie 2019

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situația de comunicare din textul citat:
a. Ce se poate deduce din text despre emițătorul acestui mesaj (atitudine, perspectivă, intenții)?
mu

b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, informativ, descriptiv, narativ, epistolar, memorialistic etc.)?
Argumentează-ți răspunsul.
c. Ce elemente importante de conținut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
MARE
BAIA
RACOVITA
EMIL
TEORETIC
LICEUL
MAREProba_A_romana_oral
BAIA
RACOVITA
EMIL
TEORETIC
LICEUL
ra

2. Care este opinia ta despre reglementarea activităților sportive de către Organizația Mondială a Sănătății?
Motivează-ți răspunsul.
Ma

Proba A
 Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie

Examenul național de bacalaureat 2024

80
Sesiunea iunie – iulie
Proba A

35
Biletul nr. 17

-
Citește textul cu voce tare.

Ce fel de copilărie ați avut?

r es
O copilărie foarte studioasă. Bunicii mei, și din partea mamei, și din partea tatălui, m-au
învățat să citesc devreme. Devoram cărțile din jurul meu de la patru ani. Am avut o copilărie modestă,
mu

[...] o viață dificilă pe plan material, însă extrem de bogată pe plan spiritual, sentimental, intelectual.
Erau cărți în casa părinților?
ra

Sunt două surse ale cărților. Aveam cred șase ani, îmi petreceam vacanțele la bunicii din partea
tatălui în satul care se numește Păcureți. E un sat din județul Prahova, unde se spune ca s-a descoperit
Ma

pentru prima data petrolul, de aceea se numește Păcureți. Bunicii aveau o fermă imensă, cu multe clădiri,
grajduri, livadă, un loc minunat. Era o singură încăpere, la primul etaj, în care bunica mea îmi spunea

80
că e interzis să merg. Mirosea foarte frumos în acel loc, acolo era o crescătorie de viermi de mătase.
Cum de mic nu mi-au plăcut lucrurile interzise, am intrat bineînțeles în acea cameră: spre surpriza
mea, am găsit una dintre cele mai extraordinare biblioteci pe care le-am văzut în viața mea. Erau
35
acolo cărți, manuscrise, letopisețe din Evul Mediu românesc, monede de aur. A fost șocul care
probabil mi-a determinat pasiunea pentru cărți. Sunt un om al cărții. Era biblioteca străbunicului meu,
Andrei Nicolescu-Păcureți, care a fost învățător de stil vechi: un învățat, membru al primului Senat
al României întregite. În 1906 a primit un premiu al Academiei Române pentru monografia satului
-

Păcureți.
Ce s-a întâmplat cu acea bibliotecă fabuloasă?
Din fericire, lucrurile au fost salvate, sunt acum la muzeul din Ploiești. O parte le-am păstrat
s

eu. La casa părinților din Ploiești erau mai mult romane, și pe acestea le-am devorat, dar adevărata
re

sursă a uimirii și a fascinației mele în fața cărților de la Păcureți se trage.

Chiar dormind sub podurile Parisului, tot aș fi rămas în Franța, interviu cu Basarab Nicolescu, în
mu

Vedere din Turnul Eiffel. Portrete civile, crochiuri politice, de Cristina Hermeziu
MARE
BAIA
RACOVITA
EMIL
TEORETIC
LICEUL
MAREProba_A_romana_oral
BAIA
RACOVITA
EMIL
TEORETIC
LICEUL
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situația de comunicare din textul citat:
ra

a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?

b. Cărui stil funcțional îi aparține textul de mai sus? Ilustrează două caracteristici ale stilului
identificat, cu exemple din textul dat.
c. Ce elemente importante de conținut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
Ma

2.Care este opinia ta despre despre importanța cărților citite în copilărie? Motivează-ți răspunsul.

Proba A
 Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie

Examenul național de bacalaureat 2024

80
Sesiunea iunie – iulie
Proba A

35
Biletul nr. 18

-
Citește textul cu voce tare.

Articolul 1 r es
(1) Comisia Națională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial este o structură fără
personalitate juridică, aflată în subordinea Ministerului Culturii, denumită în continuare Comisia, și
mu

are atribuții de coordonare a activităților de protejare și promovare a patrimoniului cultural imaterial,

desfășurate în baza politicilor culturale ale Ministerului Culturii. [...]
ra

Articolul 2
Comisia are următoarele atribuții:
Ma

a) coordonează activitățile de protejare și promovare a patrimoniului cultural imaterial, în baza

politicilor culturale ale Ministerului Culturii;

80
b) elaborează Programul național de salvgardare, protejare și punere în valoare a patrimoniului
cultural imaterial;
c) emite puncte de vedere de specialitate asupra dosarelor de candidatură pentru Listele de
patrimoniu cultural imaterial recunoscute de către UNESCO, respectiv Lista reprezentativă a 35
patrimoniului cultural imaterial al umanității și Lista elementelor patrimoniului cultural imaterial aflate
în pericol de dispariție;
d) la solicitarea Ministerului Culturii, elaborează puncte de vedere de specialitate privind inițiativele
-

legislative sau alte instrumente, documente, demersuri cu impact în domeniul patrimoniului cultural
imaterial, iar observațiile, recomandările sau punctele de vedere ale Comisiei cu privire la acestea
vor fi transmise cu sprijinul secretariatului Comisiei;
s

e) propune și analizează inițiativele privind elementele de patrimoniu cultural imaterial în vederea

re

includerii acestora în Registrul național al patrimoniului cultural imaterial;

Regulament de organizare și funcționare a Comisiei Naționale
pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial
mu

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situația de comunicare din textul citat:
a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?
b. Cărui stil funcțional îi aparține textul de mai sus? Ilustrează două caracteristici ale stilului
MARE
BAIA
RACOVITA
EMIL
TEORETIC
LICEUL
MAREProba_A_romana_oral
BAIA
RACOVITA
EMIL
TEORETIC
LICEUL
identificat, cu exemple din textul dat.
ra

c. Ce elemente importante de conținut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?

2. Care este opinia ta despre despre importanța protejării patrimoniului cultural? Motivează-ți
răspunsul.
Ma

Proba A
 Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie

Examenul național de bacalaureat 2024

80
Sesiunea iunie – iulie
Proba A

35
Biletul nr. 19

-
Citește textul cu voce tare.

Scriitorii și publiciștii de talent, conștienți de valoarea creațiilor lor, sunt în genere autori care
r es
se feresc de banalitate, pe de o parte, iar pe de alta doresc să fie – pornind de la semnătură niște
nume interesante pentru cititorii lor. Și dacă întâmplarea a făcut ca ei să se nască în familii cu nume
mu

mai puțin „literare” nu le rămâne decât alternativa pseudonimului, ales uneori pentru toată viața. Cu
el vor semna întreaga lor operă – și așa vor intra în conștiința publică, în istoria literaturii sau a
ra

presei, ori în amândouă.

Dacă ne vom aminti că însuși luceafărul poeziei românești, Mihai Eminescu este, în realitate,
Ma

tot un fel de pseudonim al lui Mihail Eminovici (fără a mai discuta împrejurările, cunoscute de toată
lumea, în care a fost „botezat” marele poet) ne putem explica și importanța pe care o are acest

80
aspect – al adoptării unei alte onomastici decât cea a familiei – în literatura noastră.
Îndeosebi poeții (dar nu numai ei) au fost și sunt cei care optează de regulă pentru
pseudonimul cu rezonanțe exotice, ori cu sonoritate aparte, care să-i scoată din banalitatea
35
unor nume foarte răspândite la noi. Iată câteva exemple de pseudonime aparținând unor barzi
mai vechi ori mai noi: Elena Farago, pseudonimul Elenei Paximade (1878-1954), Tudor Arghezi
(Ion N. Theodorescu, 1880-1967), George Bacovia (Gheorghe D. Vasiliu, 1881-1961) […].
Florentin Popescu, O istorie anecdotică a literaturii române
-
s

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situația de comunicare din textul
re

citat:
a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?
b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ
etc.)? Argumentează-ți răspunsul.
c. Ce elemente importante de conținut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
mu

2.Care este opinia ta despre posibilitatea schimbării numelui unei persoane? Motivează-ți răspunsul.
MARE
BAIA
RACOVITA
EMIL
TEORETIC
LICEUL
MAREProba_A_romana_oral
BAIA
RACOVITA
EMIL
TEORETIC
LICEUL
ra
Ma

Proba A
 Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie

Examenul național de bacalaureat 2024

80
Sesiunea iunie – iulie
Proba A

35
Biletul nr. 20

-
Citește textul cu voce tare.

Camil Petrescu:
r es
În „Almanahul literar din 1975, p. 59-71, Cella Serghi prezintă programul de zi cu zi al lui

„Camil lupta împotriva vieții improvizate, dezordonate, boeme. […] Timpul era împărțit strict
mu

sever. Disciplină de fier, dar inteligentă și bine gândită, nu convențională, pedantă. Se scula foarte
devreme, nu renunța niciodată la gimnastică, o jumătate de oră. La opt ieșea pe ușă. Își cumpăra
ra

gazetele, toate câte apăreau. La opt și douăzeci era la Capșa. Își comanda o cafea și răsfoia ziarele.
Știa să le parcurgă cu maximă viteză. Știa să-și arunce ochii peste toate articolele și să citească
Ma

numai ce era important. Sublinia, nota. La nouă și douăzeci pleca spre casă. Lucra până la
douăsprezece și jumătate. Apoi ieșea din nou pentru o scurtă plimbare sau pentru unele treburi. La

80
unu și jumătate era la masă, la Elysée. Cafeneau Corso s-a deschis mai târziu, și era frecventată
de scriitori, mai ales, pentru masa de seară. Masa lui Camil era sobră, zilnic aceeași: șnițel, legume,
brânză albă, un măr sau compot.
35
Totul trebuia să fie proaspăt, totul era suspectat și dat de trei ori înapoi. Drumul spre casă
era plimbarea de după-masă. Se odihnea citind, întins, cel puțin un ceas. De la patru la șase lucra.
De la șase la șapte primea pe cineva sau trecea pe la redacții. La opt seara avea totdeauna un
program, teatru sau cinema. După spectacol, la zece și jumătate, lua masa cu prietenii, la
-

douăsprezece era acasă și lucra în liniștea nopții. Dormea puțin. Avea spor la lucru. Nu risipea
timpul.”
Emil Manu, Cafeneaua literară
s
re

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situația de comunicare din textul
citat:
a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?
mu

b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ
etc.)? Argumentează-ți răspunsul.
c. Ce elemente importante de conținut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
MARE
BAIA
RACOVITA
EMIL
TEORETIC
LICEUL
MAREProba_A_romana_oral
BAIA
RACOVITA
EMIL
TEORETIC
LICEUL
ra

2. Care este opinia ta despre organizarea timpului personal? Motivează-ţi răspunsul.

Ma

Proba A
 Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie

Examenul național de bacalaureat 2024

80
Sesiunea iunie – iulie
Proba A

35
Biletul nr. 21

-
Este sâmbătă la prânz, a doua zi a ediției din acest an a Festivalului Internațional de
Film de la Cluj-Napoca. Alexandru Ciocan ține un atelier de jurnalism pentru adolescenți în

es
cadrul TIFF Education, secțiunea specială a festivalului, dedicată educației cinematografice.
Puștii au între 15 și 18 ani, unii dintre ei sunt voluntari ai festivalului, alții studiază deja la licee
r
de artă cinematografia, teatrul și actoria. Toți au venit fie dintr-o pasiune pe care au dezvoltat-o
mu

pentru filme – știu deja tot portofoliul lui Alfred Hitchcock și recunosc un film după coloana sonoră,
alții, din pură curiozitate sau pentru că vor să afle cum să privească un film din punctul de vedere al
ra

scrisului. […]
Ma

Pentru Ciocan, filmele sunt o pasiune pe care a încercat întotdeauna să le-o insufle, mai
direct, mai indirect, elevilor lui, în cei șase ani în care a predat la gimnaziu și liceu. Când le vorbea
despre o operă sau le explica un concept, de exemplu, eul liric sau diferența dintre autor și narator,

80
realitate și ficțiune, uneori folosea și referințe din filme.
„I-am trimis să vadă anumite filme, uneori suplinesc lectura. Ei vin cu replica «n-am citit
35
cartea, dar am văzut filmul». E ok să faci asta, dar să nu uităm că filmul e altceva și nu poate cuprinde
o carte de 400 de pagini”, explică profesorul.
Acum e cadru universitar și le predă limba română studenților străini.
Le recomandă adolescenților să-și păstreze și o oarecare inocență în raport cu alegerile
cinematografice. Adică să se mai oprească și asupra unor filme care le oferă doar plăcere sau
-

deconectare, să nu le vizioneze doar pe cele „cu scop”, filmele grele, considerate de critici
capodopere.
s

Cristina Radu, Andrada Lăutaru, Recomandări de film de la tinerii de la EducaTIFF și un mesaj: „E

important să avem grijă că profesorii noștri sunt tratați cum trebuie”, pe platforma Scena 9, 13 iunie 2023
re

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situația de comunicare din textul
citat:
mu

a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?

b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ
etc.)? Argumentează-ți răspunsul.
MARE
BAIA
RACOVITA
EMIL
TEORETIC
LICEUL
MAREProba_A_romana_oral
BAIA
RACOVITA
EMIL
TEORETIC
LICEUL
c. Ce elemente importante de conținut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
ra

2. Care este opinia ta despre capacitatea filmelor de a suplini lectura? Motivează-ţi răspunsul.
Ma

Proba A
 Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie

Examenul național de bacalaureat 2024

80
Sesiunea iunie – iulie
Proba A

35
Biletul nr. 22

-
Citește textul cu voce tare.

Apar periodic articole despre joburile viitorului. Există locuri de muncă sigure pe care
r es
oamenii ar trebui să le ia în considerare?
Am avut o discuție foarte informală cu colegii de la Institut, acum câteva săptămâni, când am
mu

stat la masă și am făcut un brainstorming despre profesiile viitorului și metavers. De exemplu, una
dintre meseriile care a apărut în discuție a fost cea de „constructor de poduri” între limitele digitale
ra

și cele fizice. Sau ghid de turism în metavers.

Foarte interesant, mi-ar plăcea să fac un tur...
Ma

Da, da. Ce vreau să spun e că vedem tot timpul cum apar noi locuri de muncă, în timp ce
altele par învechite sau chiar dispar. În urmă cu cinci ani, nu avea sens să vorbim despre mecanici

80
de mașini autonome. În urmă cu zece ani, nu avea sens să vorbim despre piloți de drone. Tehnologia
aduce o mulțime de noi locuri de muncă. Iar noile sarcini de lucru schimbă și modul cum muncim.
Poate că și jobul meu de futurist va fi preluat de inteligența artificială, tehnologia ar putea
35
foarte bine să acopere o parte din munca mea. Atunci ar trebui să pun mai mult accent pe calitățile
și simțurile umane.
Mă întrebați dacă există locuri de muncă sigure în viitor. Aș spune că majoritatea locurilor de
muncă nu mai sunt sigure în forma lor actuală. Ele vor evolua.
-

Andreea Archip, interviu cu Simon Østergaard, specialist al Institutului pentru Științele

Viitorului din Copenhaga, pe platforma Școala 9, 26 aprilie 2022
s

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situația de comunicare din textul
citat:
re

a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?

b. Cărui stil funcțional îi aparține textul de mai sus? Ilustrează două caracteristici ale stilului
identificat, cu exemple din textul dat.
c. Ce elemente importante de conținut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
mu

2. Care este opinia ta despre modul în care evoluția tehnologiilor influențează piața muncii?
Motivează-ţi răspunsul.
MARE
BAIA
RACOVITA
EMIL
TEORETIC
LICEUL
MAREProba_A_romana_oral
BAIA
RACOVITA
EMIL
TEORETIC
LICEUL
ra
Ma

Proba A
 Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie

Examenul național de bacalaureat 2024

80
Sesiunea iunie – iulie
Proba A

35
Biletul nr. 23

-
Citește textul cu voce tare.

În Munții Apuseni ai Transilvaniei, în „țara moților”, se află partea dinspre miazăzi-apus un

r es
munte numit Găina, care are „o înălțime de 1744 metri peste nivelul mării”. La poalele acestui munte
e comuna Vidra de Sus și numirea sa se ascunde în întunericul mitic. […]
mu

Muntele Găina are două piscuri, unul mai înalt și pleșuv, iar altul mai mic și înconjurat de
păduri de fag, în mijlocul cărora e un monument ridicat în amintirea călătoriei împăratului Austriei,
ra

Francisc Iosif I, pe care a făcut-o în țara moților la 1852.

Din Găina se zăresc o mulțime de poieni, și de o parte și de cealaltă a muntelui, care despart
Ma

teritoriul comunei Vidra de Sus de cel al comunei Bulzești, sau mai bine zis, hotarul moțului de al
crișanului.

80
Mai jos se văd case de ale locuitorilor, unele izolate și altele în grupe așezate, iar la poalele
Găinei șerpuiește Râul Mic, în ale cărui unde cristaline se scaldă raza soarelui și bea curcubeul apă.
În ziua de Sân-Petru, după unii, după alții însă cea dintâi duminică după Sân-Petru, liniștea
35
de la Găina se întrerupe, căci în această zi se ține aici un fel de târg numit târgul de fete […]. Fetele care
vor să ia parte la acest târg se pregătesc ani întregi pentru ziua aceasta, fiindcă ele trebuie să-și ia și
zestrea cu dânsele. Necontenit să toarcă, să țeasă, să coasă și să împletească: mama, mătușa, bunica
și alte muieri dintre amice contribuie cu câte ceva din propria lor zestre, după aceea toate lucrurile
-

se împachetează în lăzi frumos sculptate și cu flori colorate și se încarcă pe cei mai frumoși cai ai
familiei.
(Simion Florea Marian, Nunta la români)
s
re

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situația de comunicare din textul
citat:
a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?
mu

b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ
etc.)? Argumentează-ți răspunsul.
c. Ce elemente importante de conținut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
MARE
BAIA
RACOVITA
EMIL
TEORETIC
LICEUL
MAREProba_A_romana_oral
BAIA
RACOVITA
EMIL
TEORETIC
LICEUL
ra

2. Care este opinia ta despre importanța tradițiilor? Motivează-ţi răspunsul.

Ma

Proba A
 Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie

Examenul național de bacalaureat 2024

80
Sesiunea iunie – iulie
Proba A

35
Biletul nr. 24

-
Citește textul cu voce tare.

Articolul 29 r es
(2) Educația extrașcolară cuprinde ansamblul activităților educaționale organizate în afara
programului școlar, în incinta unităților de învățământ sau în afara acestora, care au rol
mu

complementar activităților educaționale formale și se centrează pe dezvoltarea în ansamblu a

personalității preșcolarilor/elevilor, contribuind la dezvoltarea lor fizică, cognitivă, emoțională și
ra

socială, pentru atingerea potențialului individual și participarea activă în societate. Educația

extrașcolară contribuie atât la dezvoltarea competențelor din curriculumul național, cât și la
Ma

dezvoltarea unor competențe complementare acestora.

(3) Participarea preșcolarilor/elevilor la activitățile educaționale extrașcolare organizate de unitățile

80
de educație extrașcolară și unitățile de învățământ, susținute financiar prin fonduri publice, este
gratuită.
(4) Oferta furnizorilor de educație extrașcolară este dezvoltată în funcție de resursele existente –
35
umane, materiale, financiare – și în consultare cu unități de învățământ, reprezentanți ai elevilor, ai
părinților și ai unor organizații relevante.
(5) Unitățile de educație extrașcolară, unitățile de învățământ preuniversitar și partenerii acestora
asigură condițiile de acces și participare la activitățile educaționale extrașcolare pentru toți
-

preșcolarii/elevii, cu prioritate pentru cei în risc de excluziune școlară.

(6) Activitățile educaționale extrașcolare desfășurate în unitățile de învățământ pot fi: culturale,
civice, artistice, tehnice, științifice, recreative, turistice, ecologice, sportive, jurnalistice, de robotică,
s

de voluntariat, de educație rutieră, financiară, juridică, antreprenorială, pentru sănătate și alte

re

categorii specifice.
Legea învățământului preuniversitar nr. 198 din 4 iulie 2023

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situația de comunicare din textul
mu

citat:
a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?
b. Cărui stil funcțional îi aparține textul de mai sus? Ilustrează două caracteristici ale stilului
MARE
BAIA
RACOVITA
EMIL
TEORETIC
LICEUL
MAREProba_A_romana_oral
BAIA
RACOVITA
EMIL
TEORETIC
LICEUL
identificat, cu exemple din textul dat.
ra

c. Ce elemente importante de conținut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?

2. Care este opinia ta despre importanța activităților extrașcolare? Motivează-ţi răspunsul.

Ma

Proba A
 Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie

Examenul național de bacalaureat 2024

80
Sesiunea iunie – iulie
Proba A

35
Biletul nr. 25

Citește textul cu voce tare.

-
VI. Greșeli de sintaxă

es
La nivel sintactic, se urmăresc relațiile pe care o unitate a limbii (cuvânt, grup de cuvinte,
propoziție) le stabilește cu o altă unitate sau cu alte unități. Aceste relații se supun unor reguli de
r
construcție ce sunt date de statutul unităților implicate. Încălcarea regulilor se produce frecvent, din
mu

mai multe cauze, așa cum vom vedea. Dintre greșelile de ordin sintactic, ne vom referi la dezacord,
la topica unor cuvinte și la anacolut. [...]
ra

Anacolutul
Anacolutul, greșeală întâlnită mai ales în vorbire, reprezintă alegerea incorectă a cazului unui
Ma

substantiv sau al unui pronume și este cauzat de întreruperea care se produce în organizarea
sintactică a enunțului: emițătorul începe enunțul având în minte o anumită structură sintactică, pe

80
care o abandonează și continuă cu o altă structură.
Apariția anacolutului are la bază mai multe cauze, dintre care le menționăm pe cele mai
frecvente. O cauză este distanța mare dintre componentele aflate în relație sintactică: „Ioana, de
35
când am aflat că minte, nu o mai ascult cu atenție.” (corect: „Pe Ioana, de când am aflat că minte,
nu o mai ascult cu atenție.”) Altă cauză este că nu se ține seama de dubla calitate a elementului
relativ – de a lega componentele unui enunț și de a avea o funcție sintactică în propoziția relativă pe
care o introduce: „Cine face rău nu-i merge bine.”, „Fata care am vorbit cu ea este vecina mea”.
-

(corect: „Cui face rău nu-i merge bine.”, „Fata cu care am vorbit cu ea este vecina mea.”) La aceste
cauze se adaugă, desigur, graba, neglijența în exprimare, necunoașterea regulilor sintactice de
construire a unui enunț.
s

Isabela Nedelcu, 101 greșeli gramaticale

re

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situația de comunicare din textul
citat:
mu

a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?

b. Cărui stil funcțional îi aparține textul de mai sus? Ilustrează două caracteristici ale stilului
identificat, cu exemple din textul dat.
MARE
BAIA
RACOVITA
EMIL
TEORETIC
LICEUL
MAREProba_A_romana_oral
BAIA
RACOVITA
EMIL
TEORETIC
LICEUL
c. Ce elemente importante de conținut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
ra

2. Care este opinia ta despre importanța exprimării corecte? Motivează-ţi răspunsul.

Ma

Proba A