Jurnalul Internaț ional de Ș tiinț e Ale Sănătăț ii ISSN 2348-5728 (Online)

Vol. 3, Numărul 1, pp: (110-119), Luna: Aprilie 2015 - Septembrie 2015, Disponibil la:www.researchpublish.com

Un studiu pentru a evalua eficienț a

Program de Învăț are Structurat Privind
Cunoș tinț e despre infecț iile nozocomiale în
Nou-născuț ii printre asistentele medicale care lucrează în

Unităț i de Muncă ș i Pediatrie Selectate

Spitale în districtul Tumkur
Antony Rose Aby
M.Sc în Nursing pentru Sănătatea Copilului, Asistent Medical ș i Moaș ă (RN&RM), Ministerul Sănătăț ii ș i Egalităț ii de Gen
(Spitalul Atol Alif Alif), Republica Maldivelor.

Abstract: Scopul acestui articol de cercetare este de a evalua eficienț a unui program de predare structurat pe
cunoș tinț e privind infecț ia nosocomială la nou-născuț i printre asistentele medicale care lucrează în unităț i pediatrice ș i de muncă
al spitalelor selectate din districtul Tumkur. Autorul a efectuat o cercetare a literaturii privind infec ț iile nosocomiale la nou-născu ț i
infec ț ii urmate de un studiu quasi-experimental printre 60 de asistente ș i examinate cu aten ț ie
eficacitatea programului de învăț are structurat privind cunoș tinț ele despre infecț iile nosocomiale la nou-născuț i.
studiiul a evaluat de asemenea nivelul de cunoș tinț e privind infecț iile nosocomiale la nou-născuț i printre asistentele medicale
a determinat asocierea între scorul de cunoș tinț e pre-test despre infecț iile nosocomiale la nou-născuț i cu selectate
caracteristici de bază. Analiza a fost realizată folosind diverse instrumente precum frecvenț a ș i procentajul, media, deviaț ia standard
deviere, testul t de perechi ș i testul chi-pătrat. Rezultatul a arătat că există o diferenț ă semnificativă cu un
(valorile) ‘t’ de 23.413 la nivelurile (p<0.001) ș i indică un câș tig semnificativ în cunoș tinț e în rândul asistentelor medicale
urmând programul de învăț are structurat despre infecț iile nosocomiale la nou-născuț i. Dacă programul de învăț are structurat
programul dat ar îmbunătăț i eficienț a personalului medical în prevenirea infecț iilor dobândite în spital,
în special la nou-născuț i.

Keywords:Neonatal nosocomial infection; Effectiveness of structured teaching programme on HAI; Prevention

ș i controlul HAI.

I. INTRODUCERE

Infecț iile nosocomiale, numite ș i infecț ii dobândite în spital, sunt infecț ii care nu sunt prezente la pacient în momentul
timpul de admitere în spital, dar se dezvoltă în timpul sau ca rezultat al spitalizării. Aceasta este o infecț ie care apare prima dată
între 48 de ore ș i patru zile după ce un pacient este admis într-un spital sau altă unitate de îngrijire medicală. Infecț ii nosocomiale
poate fi cauzată de bacterii, viruș i, ciuperci sau paraziț i. Aceste microorganisme pot fi deja prezente în corpul pacientului
sau pot proveni din mediu, echipamente spitaliceș ti contaminate, lucrători în domeniul sănătăț ii sau alț i pacienț i.

Infecț iile nosocomiale sunt una dintre cele mai importante probleme cu care se confruntă nou-născuț ii în spital. Ele formează o
cauza importantă a morbidităț ii sau mortalităț ii neonatale. Utilizarea la scară largă a dispozitivelor medicale, a medicamentelor antimicrobiene ș i lipsa
maturarea sistemului imunitar creș te ș ansele de a contracta infecț ii nosocomiale în rândul nou-născuț ilor. Conform
conform estimărilor Organizaț iei Mondiale a Sănătăț ii (OMS), există aproximativ 5 milioane de decese neonatal în fiecare an, dintre care 98% au loc în

Pagina | 110
Revista de Publicare a Cercetării
 Revista Internaț ională de Ș tiinț e ale Sănătăț ii ISSN 2348-5728 (Online)
Vol. 3, Numărul 1, pp: (110-119), Luna: Aprilie 2015 - Septembrie 2015, Disponibil la:www.researchpublish.com

ț ările în dezvoltare. Din acestea, 1,6 milioane de decese apar din cauza infecț iilor neonatal. Cele mai mari părț i dintre acestea sunt
infecț ii dobândite în spital sau infecț ii asociate îngrijirii medicale (HAI).

Incidenț a raportată a infecț iilor nosocomiale la nou-născuț i din India variază între 1,5% ș i 37%. Cu toate acestea, raportarea sa
în India nu a fost uniformă, poate din cauza lipsei de supraveghere ș i a studiilor puț ine. Conform Naț ionalului Perinatal
Baza de date (NNPD), în anul 2002-03, infecț iile sistemice (18.6%) au fost a doua cea mai frecventă cauză de neonatal
decese. În fiecare an, 20% din nou-născuț ii din lume sunt născuț i în India ș i 30% din cele 3,9 milioane de decese neonatală au loc în India.
Infecț iile nosocomiale neonatale au fost principala cauză a deceselor neonatale în India, iar infecț iile sistemice au un
incidenț a de 3.8% în rândul nou-născuț ilor, dintre care sepsisul reprezintă 61.5% din cazuri. Centrul pentru Controlul Bolilor ș i
Prevenț ia a studiat epidemiologia infecț iilor nosocomiale neonatal ș i a dezvoltat Infecț iile Nosocomiale Naț ionale
Sistem de supraveghere (NNIS) pentru a compara datele ratei infecț iilor nosocomiale pentru pacienț ii din NICU ș i s-a constatat că 89% din
savant cu infecț ii dobândite perinatal a prezentat simptome în primele 48 de ore de viaț ă. Institutul Naț ional de Infecț ii Nosocomiale
Sistemul de supraveghere a infecț iilor (NNIS) raportează o rată de 14,1% infecț ii nosocomiale la 1000 de zile de spitalizare în ț ările în dezvoltare
ț ări precum India.
Infec ț iile nosocomiale includ infec ț iile severe de sânge, pneumonia dobândită prin ventilatoare, infec ț iile tractului urinar,
meningită, infecț ii cutanate secundare ș i abcesi după o ruptură a pielii sau o procedură invazivă ș i ochi, ureche, nas sau
infecț ii ale gâtului. Organismul cauzator poate fi de origine bacteriană, virală sau fungică. Cel mai comun tip de infecț ie nosocomială
infec ț iile sunt infec ț ii ale rănilor chirurgicale, infec ț ii respiratorii, infec ț ii genitourinare, precum ș i infec ț ii gastrointestinale
infecț ii. Organismele care cauzează infecț ii nosocomiale sunt adesea rezistente la medicamente. Utilizarea regulată a antimicrobienilor pentru
tratamentul terapiei sau profilaxia promovează dezvoltarea rezistenț ei. Prin selecț ia determinată de antimicrobiene ș i
schimbul de elemente de rezisten ț ă genetică, apar tulpini de bacterii rezistente la mai multe medicamente. Sensibile la antimicrobiene
microorganismele care fac parte din flora endogenă sunt suprimate, în timp ce tulpinile rezistente supravieț uiesc. Multe tulpini de
pneumococii, enterococii ș i tuberculoza sunt în prezent rezistenț i la majoritatea sau la toate antimicrobienele care au fost odată eficiente.

Riscul infecț iilor nosocomiale la nou-născuț i este consecinț a directă a severităț ii bolii, prematurităț ii, congenitale
defecte, boli sistemice, nivel de monitorizare invazivă, utilizare nescientifică a antibioticelor, neglijenț ă în sterilizare, dezinfecț ie
tehnica ș i natura procedurilor de diagnostic. Aceste infecț ii sunt adesea cauzate de încălcări ale controlului infecț iei
practici ș i proceduri, suprafeț e necurate ș i non-sterile ș i angajaț i bolnavi. Asistentele sunt inima ș i mâna
echipa de sănătate ș i sunt sensibili la nevoile clienț ilor, ceea ce le permite să aibă o bună relaț ie între asistent ș i client
fiind mai empatici, precum ș i oferind servicii într-un mod practic. Asistentele constituie prima linie de furnizori de îngrijire
pacien ț ilor, care pe lângă administrarea medicamentelor sau furnizarea îngrijirii de rutină pacien ț ilor, efectuează ș i sterilizarea ș i
responsabilităț i de dezinfectare. Aceasta ar însemna contact constant ș i expunere la diferite infecț ii nozocomiale prezente în
setare spitalicească. Este datoria ș i responsabilitatea asistentului medical de a se strădui să respecte măsurile preventive ale spitalului împotriva
infecț ii nosocomiale ș i alte boli infecț ioase. În plus, asistentele medicale, în calitate de lucrători din domeniul sănătăț ii, ar trebui să fie conș tiente de
modalităț i de a încetini sau de a preveni transmiterea bolilor infecț ioase ș i de a fi conș tienț i de riscurile potenț iale ale acestora
client ș i personalul spitalului. Există o mare nevoie de a evalua ș i controla periodic sau în mod oportun. Mai mult decât atât, este necesară
ora este de a evalua practicile lor în ceea ce priveș te implementarea cunoș tinț elor dobândite.

Personalul de asistenț ă medicală adecvat ș i bine instruit este esenț ial pentru controlul infecț iilor. Educaț ia asistentelor despre diverse
practici de control al infecț iilor ș i proceduri specifice au un rol important în reducerea infecț iilor nosocomiale.
The education program should be on a continuing basis with periodic evaluation of the knowledge and practice. During
experienț a clinică în unitatea pediatrică, cercetătorul a observat apariț ia infecț iilor nosocomiale ș i
practica asistentelor medicale. Le lipsea cunoș tinț ele ș i abilităț ile privind prevenirea infecț iilor nosocomiale. A fost
o nevoie puternică de a realiza un studiu care să ajute asistentele medicale să dezvolte cunoș tinț e ș i practici în prevenirea
infecț ii nosocomiale. Având în vedere contextul de mai sus, prezentul studiu este întreprins pentru a evalua cunoș tinț ele personalului.
asistentele medicale cu privire la infecț ia nosocomială la nou-născuț i.

II. REVIZIA LITERATURII

Agaral M ș i Thomas P (2003) au efectuat studii privind nivelul de cunoș tinț e ș i practica prevenț iei în spitale.
infecț ii dobândite în rândul asistentelor medicale calificate în secț iile chirurgicale. De asemenea, factorii care împiedică aceste practici.
constatările au dezvăluit că 98% dintre asistente au auzit despre infecț iile nosocomiale, în timp ce 2% nu au auzit. Aproximativ 78% dintre
respondents practică prevenirea infec ț iilor dobândite în spital, în timp ce 22% nu. Aproximativ 94% dintre responden ț i
au exprimat că au obstacole în practicarea prevenț iei infecț iilor nosocomiale. Obstacolele includ lipsa de

Pagina | 111
Publicaț ii de cercetare
 Revista Internaț ională de Ș tiinț e ale Sănătăț ii ISSN 2348-5728 (Online)
Vol. 3, Issue 1, pp: (110-119), Luna: Aprilie 2015 - Septembrie 2015, Disponibil la:www.researchpublish.com

mediul de lucru printre 26%, cunoș tinț e slabe despre prevenirea infecț iei nosocomiale au fost 10%, ș i lipsa apei
pentru spălarea pe mâini ș i alte resurse materiale 58%. Acest studiu arată că majoritatea asistentelor medicale instruite în chirurgie
secț iile au cunoș tinț e despre prevenirea infecț iilor nosocomiale, dar nu toate le practică din cauza lipsei de
echipamente ș i mediu de lucru precare.
Arslan U, et. al. (2009) a realizat un studiu privind infecț iile nozocomiale într-o Unitate de Terapie Intensivă Neonatală din Olanda pentru a măsura
inciden ț a infec ț iilor nozocomiale ș i factorii de risc în rândul a 742 de nou-născu ț i. Acest studiu a arătat că infec ț iile în sânge
infec ț ie (N=138, 14.9/1000 zile-pacient) ș i pneumonie (N=69, 7.5/1000 zile-pacient) au fost cele mai comune
infecț ie. Infecț ia din sânge a fost de aproximativ 59% cauzată de stafilococi coagulază-negativi; în 21% dintre nou-născuț i,
culturile de sânge au rămas negative.
Chia- Jung WW, et. al. (2009) au desfăș urat un studiu quasi-experimental în rândul studenț ilor la asistenț ă medicală privind eficienț a
program educaț ional pentru îmbunătăț irea înț elegerii ș i practicii măsurilor de prevenire a infecț iilor. Acest studiu a relevat că
grupul de intervenț ie a arătat o îmbunătăț ire a cunoș tinț elor sale despre aceste precauț ii [F(2, 180) = 13.53, P < 0.001] ș i
încredere în rezolvarea problemelor legate de infecț ie [F(1.79, 168.95) = 3.24] în comparaț ie cu grupul de control.
Couto RC, et al. (2007) au efectuat studii asupra unui studiu de supraveghere prospectiv de 10 ani al infecț iilor nozocomiale în neonatal
unităț i de îngrijire. Rezultatul acestui studiu a relevat că cele mai frecvente infecț ii nozocomiale au fost infecț iile primare ale fluxului sanguin.
infecț ie (PBSI; 45,9%), conjunctivită (12,1%), infecț ii ale pielii (9,6%) ș i pneumonie (6,8%).
Jyoti Bala (2007) a efectuat un studiu despre cunoș tinț ele ș i practicile asistentelor medicale în ceea ce priveș te controlul infecț iilor în zona MCH
un spital selectat, Ludhiana, Punjab. Rezultatul a arătat că majoritatea asistentelor medicale (56,66%) aveau un nivel adecvat
cunoș tinț e referitoare la măsurile de control al infecț iilor, în timp ce asistentele medicale care lucrează în maternitate au avut un scor de cunoș tinț e mai mare

(45.7%) decât sala de naș teri ș i secț ia postnatală (39.97%) ș i majoritatea asistentelor medicale aveau practici nesatisfăcătoare (61.66%)
în ceea ce priveș te măsurile de control al infecț iilor.

Mireya UA, et.al. (2007) a efectuat un studiu asupra infecț iilor nozocomiale în unitatea de terapie intensivă neonatală a spitalului universitar.
în Barcelona. Rezultatul arată că, din cei 121 de pacienț i admiș i în NICU, rata de incidenț ă a infecț iei nozocomiale a fost
74,3 infecț ii la 100 de internări ș i 2,7 infecț ii la 100 de zile de spitalizare în NICU. Studiul a revelat că
bacteremia a fost episodul cel mai frecvent de infec ț ie nosocomială în NICU ș i cele mai comune microorganisme
bacteriile Gram-pozitive izolate au fost 72,7%.
Pawa AK ș i colaboratorii (1997) au realizat un studiu asupra profilului infecț iei nosocomiale ș i factorilor de risc în unitatea neonatală a lui Maulana
Colegiul Medical Azad ș i spitalul din New Delhi. Rezultatul a arătat că din cei 134 de nou-născuț i au fost înmatriculaț i în
cohort, rata overall a infecț iilor nosocomiale a fost de 16,8/1000 de zile de pacienț i, iar rata infecț iilor asociate dispozitivelor a fost
11.9/1000 zile de dispozitive. Acest studiu a subliniat că speciile de „Klegsiella” rezistente la mai multe medicamente au fost cel mai frecvent organism.
cauzând septicemie nosocomială ș i pneumonie urmată de pseudomonas aeruginosa. Factorii de risc detectaț i pentru a fi
asociat semnificativ cu infecț ia în analizele de regresie logistică multiplă au fost o greutate la naș tere <1500g ș i asistată
ventilaț ie >72 de ore.
Rubina (2001) a realizat un studiu comparativ pentru a evalua cunoș tinț ele despre infecț iile nosocomiale la studenț ii asistenț i medicali.
Mangalore. 100 de probe au fost selectate folosind tehnica de e ș antionare cu scop ș i instrumentul folosit a fost un chestionar structurat.
chestionar. Media pre-testului a fost de 2,31 ± 1,25 pentru studenț i, în timp ce media scorului asistentelor medicale a fost de 9,43 ± 2,18.

Saini R, Kaur N (2009) au realizat un studiu descriptiv pentru a evalua cunoș tinț ele ș i practica asistentelor medicale privind
prevenirea infecț iilor nosocomiale. Patruzeci de asistente medicale au fost selectate din zonele secț iei medicale, secț iei chirurgicale,
sala de naș teri ș i secț ia de urgenț ă a Spitalului Guru Nanak Mission, Punjab, în ianuarie 2002. Descoperirile principale ale
studiul a arătat că scorul mediu de cunoș tinț e privind prevenirea infecț iilor dobândite în spital (HAI) a fost semnificativ ridicat
printre asistente; scorul mediu de practică privind prevenirea HAI a fost mediu (18.22). O corelaț ie pozitivă scăzută (r=0.46)
a fost găsit între cunoș tinț ele ș i practicile asistentelor medicale în ceea ce priveș te prevenirea infecț iilor asociate îngrijirii.

Suchitra JB ș i Lakshmi Devi N (2006) au efectuat studii pentru a evalua impactul educaț iei asupra cunoș tinț elor, atitudinilor
şi practici printre diferite categorii de lucrători în domeniul sănătăţii privind infecţiile nozocomiale. Un total de 150 de lucrători în domeniul sănătăţii
au fost incluș i muncitorii, medicii (n=50), asistentele medicale (n=50) ș i ajutoarele de salon (n=50). Rezultatul acestui studiu a concluzionat că
educaț ia are un impact pozitiv asupra retenț iei cunoș tinț elor, atitudinilor ș i practicilor în toate categoriile de personal ș i există
Este necesar să dezvoltăm un sistem de educaț ie continuă pentru toate categoriile de personal, pentru a reduce infecț iile nozocomiale.

Pagina | 112
Publicaț ii de Cercetare
 Revista Internaț ională de Ș tiinț e Medicale ISSN 2348-5728 (Online)
Vol. 3, Numărul 1, pp: (110-119), Lună: Aprilie 2015 - Septembrie 2015, Disponibil la:www.researchpublish.com

III. METODOLOGIA DE CERCETARE

Respondentii au fost rugati sa aleaga cea mai buna optiune posibila si sa bifeze raspunsurile cele mai adecvate pentru structurat
chestionar. Chestionarul a inclus opt elemente de variabile demografice, cum ar fi vârsta, sexul, religia, anii de
experienț a ș i cunoș tinț ele lor anterioare despre subiect ș i patruzeci ș i ș ase de articole privind semnificaț ia, cauzele, răspândirea, prevenirea
ș i complicaț ia infecț iei nozocomiale la nou-născuț i. A fost punctat cu un punct pentru fiecare răspuns corect.

Objectives of the Study:

Scopul principal al acestui studiu este de a evalua eficienț a programului de predare structurat în ceea ce priveș te cunoș tinț ele despre
infecț iile nosocomiale la nou-născuț i în rândul asistentelor medicale. Celelalte obiective sunt:

Evaluarea nivelului de cunoș tinț e referitoare la infecț ia nosocomială în rândul nou-născuț ilor în rândul asistentelor medicale.

Pentru a determina asocierea între scorul de cunoș tinț e înainte de test despre infecț iile nosocomiale la nou-născuț i cu selecț ia
caracteristici de bază.
Domeniul de studiu:
Această cercetare se concentrează asupra eficacităț ii programului de învăț are structurat în ceea ce priveș te cunoș tinț ele despre infecț iile nozocomiale.
în rândul asistentelor pentru nou-născuț i.

Acest studiu implică de asemenea identificarea ș i analiza diferitelor factori care determină infecț iile nosocomiale.
printre nou-născuț i.
Limitarea Studiului:
Acest studiu este limitat la şaizeci (60) de asistente medicale care lucrează în unităț ile de maternitate ș i pediatrie ale spitalelor selectate.
districtul Tumkur.
Acest studiu se limitează la asistenț ii medicali care sunt calificaț i ș i înregistraț i ca asistent medical ș i moaș ă în domeniul nursing-ului.
consiliu.
Durata studiului este de o perioadă de ș ase săptămâni.
Declaraț ia problemei:
Un studiu cvasi-experimental pentru a evalua eficacitatea unui program de predare structurat privind cunoș tinț ele referitoare la
infecț ii nosocomiale neonatal în nou-născuț i printre asistentele medicale care lucrează în unităț ile de muncă ș i pediatrie selectate
spitalele din districtul Tumkur.
Abordare de cercetare:

Abordarea de cercetare utilizată pentru studiu a fost o abordare exploratorie.

Proiectare de cercetare:

Designul de cercetare adoptat pentru acest studiu este un design cuasi-experimental. Un grup cu test pre ș i post-test cuasi
designul experimental a fost folosit pentru a evalua eficacitatea programului de învăț are structurat privind cunoș tinț ele despre
infecț iile nozocomiale la nou-născuț i în rândul asistentelor medicale care lucrează în unităț ile pediatrice ș i de maternitate ale spitalelor selectate în
districtul Tumkur.
Contextul studiului:
Studiul prezent a fost realizat în spitale selectate din districtul Tumkur.
Variabile:
Variabila independentă:-În acest studiu, programul de învăț are structurat despre infecț iile nosocomiale la nou-născuț i este
variabila independentă.
Dependent variable: -In the present study, dependent variable is the knowledge of staff nurses on nosocomial infection
în nou-născuț i.

Demographic Variables:-Age, gender, profession, total years of experience, area of experience and previous exposure to
Ș edinț a de informare despre infecț iile nosocomiale neonatale sunt variabilele demografice.
Pagina | 113
Revista de Publicaț ii de Cercetare
 Jurnalul Internaț ional de Ș tiinț e ale Sănătăț ii ISSN 2348-5728 (Online)
Vol. 3, Numărul 1, pag: (110-119), Luna: Aprilie 2015 - Septembrie 2015, Disponibil la:www.researchpublish.com

Population:
Populaț ia selectată pentru studiul actual a fost formată din şaizeci (60) de asistente medicale care lucrează respectiv în pediatrie
ș i unităț ile de muncă ale spitalelor selectate din districtul Tumkur.

Tehnica de eș antionare:

Selectia aleatoare este un eș antionare pe bază de probabilitate care implică un proces de selecț ie în care fiecare element din populaț ie
are o ș ansă egală ș i independentă de a fi selectat. În studiul prezent, se adoptă tehnica de eș antionare convenabilă pentru
colectaț i mostrele.
Sampling Size:
Cercetătorul a colectat ș aizeci (60) de probe de la asistentele medicale care lucrează în unităț ile pediatrice ș i de maternitate alese.
spitale din districtul Tumkur.
Criterii de eș antionare:

Criteriile de eș antionare au enumerat caracteristicile esenț iale pentru apartenenț a la populaț ia ț intă. Eș antioanele au fost colectate
din populaț ia care a îndeplinit criteriile de eș antionare. Acestea sunt următoarele:

Criterii de incluziune:

Asistentele medicale care sunt înregistrate în consiliul de nursing ș i care doresc să participe la studiu.

Asistentele medicale care lucrează în camerele de pediatrie ș i naș tere ale unor spitale selectate din districtul Tumkur.

Asistentele medicale disponibile în momentul colectării datelor.

Criterii de excludere:

Asistentele medicale care nu sunt disponibile în momentul colectării datelor.

Asistentele medicale care au participat la un program educaț ional privind infecț iile nosocomiale neonatale în ultimele 6 luni.

Asistentele care nu sunt dispuse să participe la studiu.

Cadru conceptual:
Un cadru conceptual este un instrument pe care cercetătorii îl folosesc pentru a-ș i ghida cercetarea; este un set de idei folosite pentru a structura cercetarea, un
un fel de hartă care poate include întrebările de cercetare, revizuirea literaturii, metodele ș i analiza datelor. Conceptual
cadru selectat pentru acest studiu a fost bazat pe Ernestine Wiedenbach, „Arta de ajutor a nursingului clinic”.
teoria prescriptivă poate fi descrisă ca un sistem de conceptualizare în scopuri. Teoria prescriptivă poate fi descrisă
ca unul care conceptualizează atât situaț iile dorite, cât ș i percepț ia prin care acestea trebuie să fie aduse ca rezultat.
Valabilitatea conț inutului instrumentului:

Validitatea conț inutului instrumentului a fost determinată în consultare cu nouă experț i, dintre care ș apte experț i au răspuns.
ș apte experț i, ș ase experț i proveneau din domeniul asistenț ei medicale pediatrice, iar celălalt expert era din departamentul de statistică.
Experț ii au fost solicitanț i să evalueze elementele pentru acurateț e, relevanț ă ș i adecvare. Conform sfaturilor experț ilor
au fost făcute modificări legate de întrebările de cunoș tinț e. Indexul de validitate a conț inutului a fost 0.85.

Testarea fiabilităț ii instrumentului:

Fiabilitatea unui instrument de cercetare este definită ca măsura în care instrumentul produce acelaș i rezultat atunci când este utilizat în mod repetat.
măsură. Pentru a stabili ratabilitatea instrumentului, a fost utilizată metoda de resetare a testului, instrumentul a fost administrat la nouă
mostre. Coeficientul de corelaț ie al instrumentului a fost calculat folosind formula coeficientului de corelaț ie Karl Pearson.
valoarea calculată a „r” a fost 0,80. Instrumentul dezvoltat s-a dovedit a fi foarte fiabil.
Administrarea testului preliminary:

Având în vedere aspectele etice, a fost obț inută permisiunea prealabilă de la ș eful spitalelor selectate. În plus faț ă de aceasta
consentul informat a fost obț inut de la toț i respondenț ii. Un test preliminar a fost efectuat înainte de programul de predare structurat.

Pagina | 114
Revista de Publicare a Cercetării
 Revista Internaț ională de Ș tiinț e ale Sănătăț ii ISSN 2348-5728 (Online)
Vol. 3, Numărul 1, pp: (110-119), Luna: Aprilie 2015 - Septembrie 2015, Disponibil la:www.researchpublish.com

Program de predare structurat:

Investigatorul a desfăș urat patruzeci ș i cinci de minute de program de predare privind infecț iile neonatale conform
plan de lecț ie. A fost pregătit un slideshow PowerPoint ca ajutor audiovizual. Programul structurat de predare a constat
aspecte precum introducerea infecț iilor nosocomiale, cauze, factori de risc, etiologie, mod de transmitere, tipuri comune de
infecț ie nosocomială, prevenire ș i măsuri de precauț ie.
Unelte Folosite:

Datele au fost analizate folosind statistici descriptive ș i inferenț iale în următorii paș i:

Datele au fost aranjate în foaia principală.

Descrierea subiectului în raport cu caracteristicile de bază a fost prezentată în termeni de frecvenț ă ș i procent.

Media, devia ț ia standard ș i procentajul mediu al scorului de cuno ș tinț e al asistentelor au fost folosite pentru a determina
eficacitatea programului de predare structurat, analizată prin utilizarea testului „t” pereche.

Asociaț ia între scorul de cunoș tinț e ș i caracteristicile de bază selectate a fost analizată prin folosirea exactă a lui Fisher
test sau test chi pătrat.
Datele analizate au fost prezentate în tabele, grafice ș i diagrame.

IV. ANALIZA Ș I INTERPRETAREA DATELOR

Analiza ș i interpretarea datelor acestui studiu se bazează pe datele colectate privind cunoș tinț ele asistentelor medicale care lucrează în
unitatea pediatrică ș i de muncă în raport cu obiectivele studiului, un grup cu test iniț ial ș i test final; quasi experimental
designul a fost adoptat pentru a evalua eficienț a programului de învăț are structurat. Datele au fost colectate din
respondentii atat inainte cat si dupa administrarea programului de invatare structurat. Datele colectate au fost apoi
organizat, tabulat, analizat ș i interpretat folosind statistici descriptive ș i inferenț iale.
Descrierea subiectului în raport cu caracteristicile de bază a fost analizată în termeni de frecvenț ă ș i procent.
media, devia ț ia standard ș i procentajul mediu al scorului de cuno ș tinț e al asistentelor medicale au fost utilizate pentru a determina
eficacitatea programului de învăț are structurat. Mai departe, semnificaț ia statistică a eficacităț ii învăț ării structurate
programul a fost analizat folosind testul „t” pereche. Asociaț ia între scorul de cunoș tinț e de dinainte de test ș i cel de după test
variabilele demografice selectate au fost analizate prin testul chi-pătrat sau testul exact Fisher.

Tabloul 1: Descrierea caracteristicilor de bază N=60

Caracteristici de bază Frequency Procentaj

Gender
Bărbat 13 21.67
Femelă 47 78.33
Vârstă
21-30 ani 13 21.66
31-40 de ani 11 18.33
41-50 de ani 19 31.66
Peste 50 de ani 17 28.33
Experienț ă
0-1 ani 09 15
2-5 ani 04 6.66
6-10 ani 13 21.66
11-15 ani 17 28.33
Mai mult de 15 ani 17 28.33
Previous Knowledge
Da 36 60
Nu 24 40
Surse de informaț ii
Program de conș tientizare 32 53.33
Mass Media 15 25
Alte surse 13 21.67

Pagina | 115
Revista de Publicare a Cercetării
 Revista Internaț ională de Ș tiinț e ale Sănătăț ii ISSN 2348-5728 (Online)
Vol. 3, Problema 1, ppg: (110-119), Luna: Aprilie 2015 - Septembrie 2015, Disponibil la:www.researchpublish.com

Dintre cei 60 de respondenț i chestionaț i, 78,33% dintre asistentele medicale erau femei iar 21,67% dintre asistentele medicale erau bărbaț i. 21,66%
asistentele medicale erau cu vârste cuprinse între 21-30 de ani, 18,33% aveau vârste cuprinse între 31-40 de ani, 31,66% aveau vârste cuprinse între 41-

50 de ani ș i 28,33% rămase aveau vârsta de peste 50 de ani.

Printre categoriile de experienț ă, 15% dintre asistentele medicale aveau 0-1 an de experienț ă, 6,66% aveau 2-5 ani, 21,66% aveau
6-10 ani, 28,33% aveau 11-15 ani ș i 28,33% aveau mai mult de 15 ani de experienț ă. Clasificarea în funcț ie de cunoș tinț e
a arătat că 60% aveau cunoș tinț e anterioare despre infecț iile nosocomiale la nou-născuț i, iar 40% nu aveau cunoș tinț e despre acest subiect.

Sursa clasării înț elepciunii a relevat că 53,33% dintre asistentele medicale au participat la un program de conș tientizare, 21,67%
a obț inut-o din alte surse, cum ar fi cursurile, iar 25% au provenit din mass-media.
Tabelul 2: Nivelul de cunoș tinț e al asistentelor medicale

Nivel de cunoș tinț e Numărul respondenț ilor

(Scor) Pre-test Test post-
Nu. % Nu. %
Sărac (≤24%) 4 6,67 0 0
Medie (25% - 49%) 24 40 1 1.67
Bun (50% - 75%) 32 53.33 20 33.33
Foarte bine (76%- 100%) 0 0 39 65

Tabelul 2 ilustrează scorul pre-test, unde 4 (6,67%) asistente medicale aveau cunoș tinț e slabe, 24 (40%) asistente medicale aveau
cunoș tinț e medii, 32 (53.33%) din asistenț ii medicali au avut cunoș tinț e bune, iar unul dintre asistenț ii medicali a avut cunoș tinț e foarte bune.
În testul post- test 39 (65%) dintre asistentele medicale au obț inut un nivel foarte bun de cunoș tinț e, 20 (33,33%) dintre asistentele medicale au obț inut un nivel bun
nivel de cunoș tinț e, 1 (1.67%) asistentele medicale au obț inut un nivel mediu de cunoș tinț e, în timp ce nimeni nu a avut cunoș tinț e slabe cu privire la
infecț ie nosocomială la nou-născuț i.
Tabelul 3: Scorul de cuno ș tinț e înainte ș i după testare pe zone privind infec ț iile nosocomiale la nou-născu ț i

Sl Variabile de cunoș tinț e Maxim Cunoș tinț e de subiect

Nu. posibil Medie Standard Media
scor Deviere Procent
(46) Score
Pre- Post- Pre- După- Pre- După-
test test test test test test
1 infecț ie nosocomială 3 1.622 2.733 .931 .579 54.07 91.11
2 Cauzele infecț iei nosocomiale 12 4.611 8.344 1.806 1.538 38.45 74.53
3 Răspândirea infecț iei nosocomiale 6 2.733 4.477 1.169 1.041 45,55 74.63
4 Prevenirea infecț iei nosocomiale 24 12.144 18.567 3.255 2.417 46.70 77.36
5 Complicaț ia infecț iei nosocomiale 1 .488 .744 .502 .438 48,88 74.44

Procentajul mediu al scorului de cunoș tinț e pe zone este reprezentat în tabelul 10. Acesta arată că în pretest ș i posttest,
subiecț ii au obț inut cel mai mare punctaj în domeniul infecț iilor nosocomiale la nou-născuț i, care a fost de aproximativ 54,07% ș i
91.1% respectiv. În domeniul cuno ș tinț elor legate de cauzele infec ț iilor nosocomiale la nou-născu ț i, media pre
procentajul a fost de 38,45% cu o medie pe zone ±SD de 4,611 ±1,806, în timp ce în testul final 74,53% cu o medie pe zone
±SD de 10.70±1.216. Cunoș tinț e legate de răspândirea infecț iilor dobândite în spital în pretest au fost de 45.55% cu o zonă
media ±SD de 2.733±1.169, în timp ce în posttest 74.63% cu o medie ±SD pe ariile de 4.477±1.041. În pretest
Cunoș tinț ele legate de prevenirea infecț iilor dobândite în spital au fost de 46,70%, cu o medie pe zone ±SD de 12,14±3,255
în timp ce în testul post a fost de 77.36% cu o medie pe zone ±SD de 18.56±2.417. În domeniul cunoș tinț elor legate de
complicaț ii, procentul mediu pre a fost de 48.88% cu o medie pe zone ±SD de .488±.502, în timp ce media post
procentul a fost de 74.44% cu o medie pe arie ±SD de .744±.438.

Pagina | 116
Publicaț ii de cercetare
 Revista Internaț ională de Ș tiinț e ale Sănătăț ii ISSN 2348-5728 (Online)
Vol. 3, Probleme 1, pp: (110-119), Lună: Aprilie 2015 - Septembrie 2015, Disponibil la:www.researchpublish.com

Tabela 4: Compararea scorului de cunoș tinț e între respondenț i

Cunoș tinț e Medie Mediu SD-ul mediei 't' asociate df Nivel de

punctaj diferenț ă diferenț ă valoare de test semnificaț ie

Test preliminar 21.11 -14.366 5.88 -23.413 89 0.000

Sig
Test post 35.47

Sig. significant
Scorul mediu al testului pre a fost 21.11, iar scorul mediu al testului post a fost 35.47, cu o diferenț ă medie de -14.366 ș i un SD de
5.889. Valoarea testului „t” pereche a fost -23.413 cu df= 89, semnificativ la niveluri de 0.001.

Tabelul 5: Asociaț ia scorului de cunoș tinț e din pre-test cu variabilele lor demografice

Sl. Demografic Nivel de cunoș tinț e Df Pescarului Inferen ț a Chi-patrat

variabile valoare exactă valoare
Nu.
<40% >40%
Inadecvat Adequat

1 Age in years
21- 30 12 12 14.341
31-40 3 20 3 P=.002 <0.05
41-50 3 8 *s
Peste 50 de ani 0 2

2 Gender
Bărbat 0 2 1 .831 >0.05
Femela 17 31 P=.362 NS

3 Year of Experience
0-1 an 6 14 2
2-5 ani 6 9 1.082 >0.05
6-10 ani 2 5 P=.582 NS
11-15 ani 5 4
Peste 15 ani 5 4

4 Cunoș tinț e anterioare

Da 9 23 1 11.855 <0.05
Nu 17 11 P=.001 *S

*S - semnificativ NS - nesemnificativ

Tabela 5 ilustrează asocierea vârstei cu nivelurile de cunoș tinț e pretest la df= 3, χ2= 14.341 ș i p=.002, ceea ce este semnificativ.
la niveluri de <0.05. Asociarea genului cu nivelurile de cunoș tinț e de dinainte de testare la df=1, χ2 = .831 ș i p=.362, care nu este
semnificativ la niveluri >0.05. Asocierea cursului de studiu cu scorul de cunoș tinț e de dinainte de testare a avut df=2, χ2 = 1.082 ș i
p=.582, nu semnificativ la niveluri >0.05. Asocierea cuno ș tinț elor anterioare referitoare la controlul infec ț iilor cu pretestul
scorul de cunoș tinț e a fost df=1, χ2 =11.85 ș i p=.001, care este semnificativ la niveluri <0.05.

Pagina | 117
Publicaț ii de cercetare
 Revista Internaț ională de Ș tiinț e ale Sănătăț ii ISSN 2348-5728 (Online)
Vol. 3, Numărul 1, pp: (110-119), Luna: Aprilie 2015 - Septembrie 2015, Disponibil la:www.researchpublish.com

V. IMPLICA ȚII ÎN ASISTEN ȚĂ MEDICALĂ

Rezultatele acestui studiu au implicaț ii asupra practicii de nursing, administraț iei de nursing, educaț iei de nursing ș i nursingului
cercetare.
Practica de îngrijire:

. Asistentele sunt coloana vertebrală a sistemului de sănătate al oricărei ț ări.

. Rolul extins al asistentului medical profesionist subliniază activităț ile, care includ promovarea, prevenirea, curativul ș i
aspecte reabilitative.
. Asistentele joacă un rol important în prevenirea bolilor ș i promovarea sănătăț ii.
. Informaț iile despre sănătate ș i cunoș tinț ele despre controlul infecț iilor pot fi transmise prin diferite metode, cum ar fi mass-media,
prelegere ș i program de învăț ământ structurat.

. Rezultatele studiului arată că asistenț ii medicali trebuie să-ș i actualizeze cunoș tinț ele referitoare la infecț iile dobândite în spital, concentrându-se pe
aspecte precum cauzele, răspândirea infec ț iei, prevenirea ș i complica ț iile. Aceasta le va permite să utilizeze standard
practici precum precauț iile standard, spălarea pe mâini, dezinfectarea ș i sterilizarea, gestionarea deș eurilor biometrice în ziua
pe o bază zilnică.

. Rezultatul unor astfel de practici poate fi verificat în termeni de parametrii precum prevalen ț a asociată ventilatoarelor.
pneumonie, infecț ie a tractului urinar, infecț ie a fluxului sanguin ș i infecț ii ale rănilor chirurgicale.

Educaț ia în domeniul asistenț ei medicale

Una dintre funcț iile de bază ale asistenț ei medicale este transmiterea educaț iei cu cunoș tinț e noi.

Educatorii în nursing pot folosi acest program structurat de predare pentru a-i orienta pe noii lor recruț i.

Rezultatele studiului arată că programul de învăț are structurat a fost benefic în îmbunătăț irea cunoș tinț elor. Aș adar, astfel de programe
ar trebui să fie incluse în secț iunile introductive ale curiculei studenț ilor la nursing. Astfel încât ei să obț ină o pregătire prealabilă
cunoș tinț e despre controlul infecț iilor înainte de a fi expuș i în zona clinică. Acest lucru îi va ajuta să practice zilnic.
bază ș i pentru a oferi o îngrijire de calitate bazată pe asistenț ă medicală pacienț ilor.

Administraț ia Nursingului:

Spitalul este o organizaț ie care oferă un nivel mai înalt de îngrijire, în special pentru asistente ș i studenț ii la asistenț ă medicală în creș tere.

Pe baza constatărilor studiului, este necesar să se includă astfel de programe precum cursuri de inducț ie pentru asistentele medicale nou angajate.
Acest lucru le va îmbunătăț i cunoș tinț ele ș i va face ca aceste aspecte să se integreze în domeniul lor practic. Chiar ș i astfel de programe de predare pot
fii integrat în educaț ia în serviciu ș i continuă a asistentelor medicale, astfel încât să-ș i actualizeze cunoș tinț ele.
Cercetarea în asistenț ă medicală:

Constatările studiului au contribuit la corpusul de cunoș tinț e referitor la nivelurile de cunoș tinț e ale asistentelor în HAI. Instrumentul pregătit poate
a fi testat în diferite medii.

VI. CONCLUZIE
Acest articol de cercetare subliniază eficienț a unui program structurat de învăț are privind cunoș tinț ele referitoare la nosocomiale
infecț ia la nou-născuț i în rândul asistentelor medicale care lucrează în unităț ile pediatrice ș i de naș tere din spitalele selectate din Tumkur
disctrict. În timpul pre-testului s-a constatat că majoritatea 4 (6.67%) dintre respondenț i aveau cunoș tinț e slabe, 24 (40%) dintre respondenț i
au avut cuno ș tinț e medii, 32 (53,33%) dintre responden ț i au avut cuno ș tinț e bune ș i niciunul dintre responden ț i nu a avut cuno ș tinț e foarte bune
cunoș tinț e, în timp ce în testul post-întrebare 39 (65%) dintre respondenț i au obț inut un nivel foarte bun de cunoș tinț e, 20 (40%) dintre respondenț i
au dobândit un nivel bun de cuno ș tinț e, 1 (1,6%) responden ț i au dobândit un nivel mediu de cuno ș tinț e, în timp ce niciunul nu a avut un nivel slab

cunoș tinț e privind controlul infecț iilor. Testul „t” pereche arată o creș tere semnificativă a scorului de cunoș tinț e (t=-23.413) la
Nivelul de semnificaț ie de 0.001. Se poate concluziona că asocierea variabilelor demografice, respectiv vârsta, anterioară
cunoș tinț ele privind infecț iile nosocomiale la nou-născuț i cu cunoș tinț e anterioare la testare sunt semnificative, în timp ce variabilele precum sexul
ș i cursul de studiu nu a arătat nicio asociere semnificativă, după cum este justificat statistic utilizând valorile exacte ale lui Fisher sau χ2. Poate fi
s-a dedus că scorul de cunoș tinț e al respondenț ilor cu privire la infecț iile nozocomiale la nou-născuț i a fost insuficient în

Pagina | 118
Revista de Publicaț ii de Cercetare
 Revista Internaț ională de Ș tiinț e ale Sănătăț ii ISSN 2348-5728 (Online)
Vol. 3, Numărul 1, pp: (110-119), Lună: Aprilie 2015 - Septembrie 2015, Disponibil la:www.researchpublish.com

media pre-testului (21.11) este mai mică decât în post-test, media (35.47). Din aceasta se concluzionează că programul structurat de învăț are
a fost considerabil de eficient în creș terea cunoș tinț elor despre infecț iile nosocomiale la nou-născuț i în rândul asistentelor medicale.

REFERENCES
Agaral, M., Thomas, P. (2003). Prevalen ț a infec ț iei nosocomiale postoperatorii la pacien ț ii neurochirurgicali ș i asociate
factori de risc - un studiu prospectiv. NJI,107(3):625 - 620.
[2] Arslan, U., et al (2009). Focar de sepsis cauzat de Serratia marcescens într-o unitate de terapie intensivă neonatală. J infect hosp, 67(4);
456-64.
[3] Chia-Jung, WW., ș i colab. (2009). Cuno ș tinț ele ș i practica studen ț ilor la nursing în ceea ce prive ș te măsurile de control al infec ț iilor.
JOAN.,65(10):2142- 2147.
[4] Couto, RC., et al (2007). O supraveghere prospectivă de 10 ani a infec ț iilor nozocomiale în unită ț ile de îngrijire neonatală. J
controlul infecț iilor, 35(3):183-9.

Jyoti, Bala. (2007) Cuno ș tinț e ș i practici ale asistentelor medicale privind controlul infec ț iilor în zona MCH a unui
spitalul selectat Ludhiana, Punjab: 6thConferinț a internaț ională de asistenț ă neonatală. ICNN,/ICNN/CIPR/21, Pp 69.
[6] Mireya, UA., et al (2007). Infec ț ia nosocomială în unită ț ile de terapie intensivă neonatală. Infect, 54(3):212-20.

[7] Pawa, AK., Ramji, S., Prakash, K., et al (1997). Infec ț ia nosocomială neonatală: profil ș i factori de risc. Indian
Pediatrie, Pub Med 9332094.
[8] Rubina (2001). Un studiu pentru a determina eficien ț a PTP asupra cuno ș tinț elor despre cancerul de sân. RGUHS.

Suchitra, JB., Lakshmi, Devi N.(2006). Impactul educa ț iei asupra cuno ș tinț elor, atitudinilor ș i practicilor în rândul diferitelor
categorii de lucrători în domeniul sănătăț ii privind infecț iile nosocomiale. Revista de Îngrijire Avansată, 24 (4): 110-6.

[10] Saini, R., Kaur, N. (2009). Evaluarea cuno ș tinț elor ș i practicilor asistentelor medicale cu privire la infec ț iile nosocomiale. Sănătate
Acț iune, pp. 9-11.
Talaat, E., Shamia, E. (2010). Dezvoltarea unui plan de acț iune pentru controlul infecț iilor la unitatea de endoscopie.
Jurnalul cercetării academice internaț ionale, 2(4): 412-420.

Pagina | 119
Publicaț ii de cercetare