Istoria psihologiei românești.
Primele cursuri și
laboratoare de psihologie experimentală din
România.
Ce este psihologia? Și cum a apărut în
România ?
Psihologia este știința sufletului, a comportamentului uman reprezentând toate
fenomenele psihice care caracterizează un individ sau o colectivitate, concepție,
mentalitate. Psihologia a captat atenția oamenilor încă din secolul al XIX-lea, fiind o
știință modernă și bazându-se pe științele biologice și sociale, utilizându-se noi metode
de cercetare.
Un rol însemnat în demararea studiilor de psihologie experimentală în România a
avut psihologul francez Alfred Binet, care în 1885 ţinea la Universitatea din Bucureşti
douăsprezece prelegeri de psihologie experimentală. Binet răspundea astfel invitaţiei
ministrului Instrucţiunii Publice, Take Ionescu [fost coleg de liceu], făcând cunoscute
ideile psihologice ale autorilor occidentali.
În România, psihologia începea să se constituie ca disciplină independentă, cu
caracter experimental, la puţin timp după ce apucase să se afirme ca ştiinţă
experimentală pe plan mondial. Activitatea de cercetare în domeniul psihologiei s-a
desfăşurat cu preponderenţă în centrele universitare din Iaşi, Bucureşti şi Cluj-Napoca,
unde au fost înfiinţate, pe rând, primele laboratoare de psihologie experimentală din
România.
Eduard Gruber (1861-1896)
o Întemeietorul psihologiei experimentale din România;
o Realizează primul său studiu de psihologie la Universitatea din Iași
in 1886, utilizând introspecția, el urmărește procesul de reactualizare
în memorie a denumirii unei flori și ajunge la concluzia că în
procesul reamintirii participă imagini vizuale, auditive și motorii cu
diferite grade de conștientizare
La data de 16 august 1893, Gruber îi adresează ministrului o
scrisoarea privind înființarea unui laborator de psihologie experimentală
la Universitatea din Iași. Cererea este însoțită de un “Regulament” de
funcționare a laboratorului și o listă de “aparatele și materialele necesare
unui laborator de psihologie experimentală”. Atât regulamentul, cât și
lista de aparate sunt alcătuite având ca model laboratorul de psihologie al
lui Wundt de la Leipzig. ( Marian Bejat, 1972, p.170)
Scrisoarea adresată
ministrului: Scrisoarea adresată ministrului:
“Domnule Ministru,
Subsemnatul Eduard Gruber, doctor în filozofie de la Universitatea
din Leipzig, specializîdu-mă timp de doi ani de zile în Institutul de
psihologie experimentală de la Leipzig de sub conducerea ilustrului
profesor Wundt, vin să vă rog a înființa pe lîngă Universitatea din Iași
un Laborator de Psihologie experimentală, în care să pot urmări
înainte, pe de o parte cercetările mele de optică fiziologică începute la
Leipzig, pe de altă parte cercetările asupra audițiunii colorate începute
încă din 1889.
În speranța că D-voastră veți binevoi a
încuviința cererea mea, am onoarea a vă anexa aici
un proiect de organizarea acestui laborator
consistînd în aparate și biblioteca necesară, precum
și un proiect de regulament pentru condițiunile de
intrare și modul de lucrare al studenților.
Suma pentru acoperire cheltuielilor
laboratorului o evaluez aproximativ la cifra de 5000
franci, iar prețurile exacte ale fiecărui obiect, voi
avea onoarea a vi le prezenta mai tîrziu, după
lămuriri luate în străinătate.
Primiți........ Văratec, 16 august 1893, (ss) E.
Gruber, Doctor în filozofie.” (Bejat 1972, p.171)
C. Rădulescu-Motru
(1868-1957)
A fost un filozof, pedagog, om politic, dramaturg, director de teatru român,
academician;
A ținut primul curs de psihologie experimentală în anul 1897;
Constantin Rădulescu-Motru își începea Cursul de psihologie cu definiția
etimologică a psihologiei, pe care o numea știința despre viața sufletească, pornind
de la termenii grecești psyche (suflet) și logos (știință). Considera că psihologia
”urmărește să descrie în mod complet și exact diferite forme ale vieții sufletești;
concomitent ea ne dă și explicarea faptelor sufletești sub raportul succesiunii și al
coexistenței lor.”
F. Ștefănescu-
Goangă (1881-
1958)
A fost un psiholog român, membru corespondent
(1937) al Academiei Române și reprezentant al
învățământului românesc;
Lucrează la Institutul de psihologie al lui Wundt
și în 1922 obține titlul de doctor în filosofie cu o
temă legată de Cercetări experimentale asupra
simțului cromatic; publicată în revista lui
Wundt.
Lucrează la Institutul de psihologie al lui Wundt
și în 1922 obține titlul de doctor în filosofie cu o
temă legată de Cercetări experimentale asupra
simțului cromatic; publicată în revista lui
Wundt.
În 1919 va ocupa Catedra de Psihologie de la
Universitatea din Cluj, nou-înființată după Unire.În
programul catedrei de psihologie pe care o conduce
se prevăd lucrări științifice de laborator; din anul
universitar următor se ține cursul Introducere în
psihologia experimentală, precum și cel de
Introducere în tehnica experimentală statistică.
(Nicola, 2004)
N. Vaschide (1874-1907)
În anul 1895, la București a fost ținut de către Alfred Binet cursul de
psihologie experimentală, care a avut o influență masivă asupra lui Nicolae
Vaschide, infleunțându-i destinul într-o notă cu totul specială.
În cei doar 34 de ani de viață, Nicolae Vaschide a avut realizări remarcabile
și poate fi considerat primul cercetător român veritabil în psihologie,
dobândind o recunoaștere internațională apreciabilă. (Aniței, 2007, p. 31)
N. Vaschide este invitat de către Binet să lucreze ca “atașat” în laboratorul său de
psihologie de la Sorbona și acesta pleacă în toamna anului 1895, la Paris. Vaschide
lucrează în cele mai importante laboratoare de psihologie din Franța, mai întâi ca
“atașat” în laboratorul de psihologie fiziologică al lui A. Binet de la Sorbona (până
în 1899), apor ca șef de lucrări în Laboratorul de psihologie experimentală și din
1901 ca director adjunct al laboratorului de psihologie patologică în cadrul Școlii de
înalte studii de pe lângă Sorbona sub conducerea lui Ed. Toulouse și desfășoară o
activitate prestigioasă
Asociția Psihologilor
din România (APR)
Înființată în 1964, Asociația Psihologilor din
Românilor (APR) este cea mai veche – prin membrii
fondatori, continuând activitatea primei organizații a
psihologilor români și anume Societatea de
Psihologie, înființată de F. Ștefănescu-Goangă în
1931 și cea mai complexă organizație profesională a
psihologilor români, reunind membri individuali,
asociații profesionale și principalele facultăți de
psihologie din țară
Revistă română de științe sociale.
Înființată în 1954, apărută la București,
în cinci serii: filozofie și logică,
psihologie, științe juridice, științe
economice, sociologie.
În 1990 s-a reînființat Insititutul de Psihologie în cadrul ministerului educației, care
a devenit în același an în cadrul Academiei Române sub numele de Insititutul de
psihologie ”Mihai Ralea”, iar din 2001 a format, împreuna cu Insititutul de
Filosofie, Insititutul de Filosofie si Psihologie ”Constantin Rădulescu-Motru,
rămânând ca Departament de Psihologie în cadrul acestui institut.
Astfel, trei dintre elevii români ai lui
Wundt au înființat laboratoare de psihologie
experimentală în România: Eduard Gruber la
Iași, Rădulescu-Motru la București și
Ștefănescu-Goangă la Cluj. În 1922,
Ștefănescu-Goangă transformă laboratorul în
Concluzii primul Institut de psihologie experimentală
comparată și aplicată din România. Marea
contribuție a păsihologului clujean o
constituie întemeierea școlii psihologice din
Cluj( Bejat, 1972).Astfel, laboratul
Institutului de psihologie experimentală din
Cluj a fost cel mai bine dotat din România.
BIBLIOGRAFIE
Aniței, M. (2007), Psihologie experimentală, Editura POLIROM,
Iași.
Bejat, M. (1972), Geneza psihologiei ca știință experimentală în
România, Editura Didactică și Pedagogică, București.
Kiss, J.F. ( 2013), Istoria psihologiei în România: Tipare și factori
ai evoluției în perioada totalitară și postdecembristă, Editura
Didactică și Pedagogică R.A., București.
Nicola, Gr. (2004), Istoria Psihologiei, Editura Fundației România de
Mâine, Ediția a II-a, București.
SITE-URI:
http://mythologica.ro/inceputurile-psihologiei/
file:///C:/Users/ASUS/Downloads/ISTORIA_SI_ISTORIOGRAFIA_PS
IHOLOGIEI_IN.pdf
