FUNDAMENTELE
PSIHOTERAPIEI
Psiholog specialist Carmen Irimia
www.carmenirimia.ro
https://www.acppb.ro
https://centrulself.ro/mec-category/online/
Scopul cursului
Familiarizarea cu domeniul psihoterapiei avand drept repere
principalele sisteme psihoterapeutice, conceptele specifice si
tehnicile de intervenție psihoterapeutica.
Analiza raporturilor intre problematica psihologica a persoanei,
interventia profesionista si procesul schimbarii in vederea
punctarii unor repere formative si dezvoltarii aptitudinilor.
I. Activitati psy
Psihoterapia
Psihiatria
Psihologia clinica
Asistenta sociala
Consilierea psihologica
Psihoterapia
Termenul psihoterapie (“grija pentru suflet”, din gr. Psyche = suflet si gr.
Therapeutikos=grija pentru altul) se refera, in sens larg, la o terapie non-
medicamentoasa si non-invaziva, care implica de obicei o interactiune
verbala (discutii) intre un client/pacient sau un grup de clienti/pacienti si
unul sau mai multi profesionisti cu competente in specialitatea psihoterapie.
Conform Asociatiei Europene de Psihoterapie (European Association of
Psychotherapy - EAP), ”psihoterapia reprezinta o disciplina stiintifica de sine
statatoare ce trateaza, intr-o maniera cuprinzatoare si planificata, disfunctii,
suferinte, tulburari de comportament si boli datorate unor cauze atat
psihosociale, cat si psihosomatice”.
Psihoterapia
Persoana care practica psihoterapia se numeste psihoterapeut si este
acreditata in urma unei formari profesionale postuniversitare, la una dintre
scolile de formare profesionala acreditata de Colegiul Psihologilor din
Romania
Poate deveni psihoterapeut un absolvent al facultatilor de psihologie sau ai
facultatilor de medicina, filosofie, psihopedagogie, asistenta sociala, teologie
Psihiatria
Specializare a facultatii de medicina
Psihiatrii au pregatire medicala (facultatea de medicina, cu o specializare in
psihiatrie) si au abilitati pentru identificarea si tratarea tulburarilor mintale
de etiologie fiziologica sau de natura psihopatologica.
Psihologia clinica
Este ramura si specializare a psihologiei, este stiinta care studiaza
mecanismele psihologice implicate in starea de sanatate si boala.
Psihologii clinicieni sunt specializati in studiul (cercetare, psihodiagnoza) si
interventia asupra factorilor psihologici cu relevanta pentru starile de
sanatate si de boala.
Asistenta sociala
Este o disciplina academica si o profesie bazata pe practica, care se preocupa
de indivizi, familii, grupuri, comunitati si societate in ansamblu, intr-un efort
de a satisface nevoile de baza si de a spori functionarea sociala,
autodeterminarea, responsabilitatea colectiva, sanatatea optima si
bunastarea generala
Este o profesie interdisciplinara, ceea ce inseamna ca interactioneaza cu o
serie de domenii, cum ar fi psihologie, sociologie, politica, criminologie,
economie, ecologie, educatie, sanatate, drept, filosofie, antropologie si
consiliere, inclusiv psihoterapie. Munca pe teren este o atribuire distinctă
pedagogiei asistenței sociale.
Consiliere psihologica
Este o interventie psihologica cu scopul:
a. Optimizarii, autocunoasterii si dezvoltarii personale
b. Promovarii sanatatii, preventiei si remiterii problemelor emotionale,
cognitive si de comportament
Diferenta dintre psihoterapeut si
consilier
Psihoterapeutul poate face interventie psihologica pentru psihopatologie sau
patologie somatica in care sunt implicati factori psihologici, in timp ce
consilierul psihologic se focalizează pe optimizare, dezvoltare personala si
ameliorarea problemelor (subclinice) psiho-emotionale si de comportament.
Consilierul incearca sa previna potentiale probleme, sa sprijine deciziile
clientului pentru un plan de actiune care sa ii asigure, undeva in viitor,
succesul intr -un domeniu sau altul
Psihoterapeutul se ocupa de cele mai multe ori de tratarea unor probleme
deja existente.
II. Clasificarea psihoterapiei
Patru mari curente:
Psihodinamice
Umaniste
Cognitiv – comportamentale
Sistemice
Psihoterapiile psihodinamice
Psihanaliza
Reprezentanti: Sigmund Freud, Carl Gustav Jung, Alfred
Adler, Otto Rank, Sandor Ferenczi, Ernest Jones, Anna Freud, Melanie Klein,
Donald Winnicott, Jacques Lacan etc.
Psihologia analitica
Reprezentanti: Carl Jung, Michael Fordham, Gerhard Adler etc
Psihologia individuala
Reprezentanti: Alfred Adler, Alexandra Adler, Kurt Adler, Rudolf Dreikurs
Psihoterapii umaniste
Psihoterapia centrata pe persoana – Carl Rogers
Logoterapia – Victor Frankl
Psihoterapia existentiala – Irvin Yalom
Psihodrama – Jacob Levi Moreno (psihiatru austriaco-American de origine
romana)
Gestalt terapia – Frederik Perls
Psihoterapia familiala sistemica – Don Jackson, Gregory Bateson
Psihoterapii comportamentale si
cognitive
Psihoterapii comportamentale
Psihoterapii cognitive
Psihoterapii cognitiv - comportamentale
Reprezentanti: John Watson, Mary Jones, Edmund Jacobson, Edward
Thorndike, Burrhus Skinner, Hans Eysenk, Richard Lazarus, Albert Bandura,
Albert Ellis, Aron Beck, Marcha Linehan etc
III. Psihoterapia psihodinamica
Ce inseamna psihoterapie?
Psihoterapie inseamna tratarea mintii.
Psihoterapia isi are originile în psihanaliza - „terapia prin cuvant" (the talking cure) care la
inceput a fost dezvoltata de catre Sigmund Freud.
III. Psihoterapia psihodinamica
In consecinta, cuvantul psihoterapie a inceput sä se refere la un tratament care implica
vorbirea/discutarea. Pentru a fi psihoterapie, discutia trebuie sa fie:
un tratament;
condusa de un profesionist cu formare;
sa se desfasoare intr-un cadru de lucru;
in scopul de a ameliora sanatatea mentala si emotionala a pacientului.
III. Psihoterapia psihodinamica
Ce inseamna psihodinamic?
Psiho vine de la cuvântul grecesc psyche, care înseamna suflet, dar intelesul
s-a transformat cu timpul în minte,
Dinamic vine de la cuvantul grecesc dynamis, care inseamna putere, dar cu
timpul intelesul s-a transformat in forta fizica in miscare.
Simplu spus, cuvântul psihodinamic se refera la fortele mintii care sunt in
miscare.
III. Psihoterapia psihodinamica
Freud a creat acest cuvânt când a realizat ca mintea este un sistem mereu în
schimbare, plin de elemente energetice perpetuu in miscare.
Elementele inconstiente ar putea exploda in constient si vice-versa, in timp
ce dorinte si interdictii puternice s-ar putea lovi una de alta, dand nastere
echivalentului psihic al unei coliziuni a particulelor subatomice.
Freud a descris aceasta activitate ca fiind inconstienta si a formulat ipoteza
ca ar putea influenta gandurile, sentimentele si comportamentul constient.
III. Psihoterapia psihodinamica
Concluzie
Un cadru psihodinamic de referinta este acela care postuleaza ca activitatea
mentala inconstienta influenteaza gandurile, sentimentele si comportamentul
constient.
O psihoterapie psihodinamica este o terapie bazata pe un cadru psihodinamic
de referinta.
Inconstientul
Activitatea noastra mentala inconstienta.
Cuprinde: sentimente, amintiri, conflicte, modalitati de relationare, perceptii
de sine care ameninta sa ne copleseasca daca suntem constienti de ele.
Pentru ca anumite evenimente timpurii pot fi inspaimantatoare sau
stimulante, sa ne umple de rusine sau dezgust, le trimitem in inconstient,
insa ele nu dispar niciodata din psihicul nostru.
Din inconstient, ele fac presiuni asupra noastra sa le aducem in constient si,
astfel, ne pot influenta modul in care simtim, gandim sau ne comportam.
Obiectivul psihoterapeutului de
orientare psihodinamica
Sa inteleaga modul in care gandurile si sentimentele inconstiente afecteaza
viata pacientului
Sa aleaga cea mai folositoare tehnica la momentul respectiv pentru pacient:
constientizarea sau sustinerea
Constientizarea materialului inconstient si/sau sustinerea functionarii
mentale astfel incat pacientul sa fie ajutat cat mai mult
Relatia terapeutica
Constientizarea si sustinerea se petrec in contextul unei relatii intre pacient
si psihoterapeut
Relatia terapeutica este definitorie pentru psihoterapia psihodinamica
Relatia in sine poate fi un agent important al schimbarii in psihoterapia
psihodinamica
Cum functioneaza psihoterapia psihodinamica?
Transformarea inconstientului in constient
Sustinerea functionarii slabe a Eului
Reactivarea dezvoltarii
Psihoterapia psihodinamica poate fi gandita ca un proces in care dezvoltarea
poate fi reactivata si o noua crestere poate avea loc in contextul relationarii
cu psihoterapeutul
De ce este terapeutic sa devenim constienti de
gandurile si sentimentele inconstiente?
Sentimentele sechestrate trebuie eliberate, eliberarea in sine poate fi uneori
catartica = abreactie
Freud: “un element din inconstient prolifereaza in intuneric” daca nu este
adus in constiinta prin vorbire
Sa ne cunoastem mai bine ne ajuta sa luam decizii mai bune
Sustinerea functiilor Eului fragil
Structura mintii – 3 parti de baza
Se-ul – sediul dorintelor
Eul – gestioneaza viata mentala interioara a persoanei si relatia cu lumea
exterioara
Supraeul – constiinta si idealurile personale
Functiile Eului
Controlul impulsurilor
Reglarea interna si externa a stimulilor
Capacitatea de a tolera anxietatea si emotiile puternice
Mobilizarea mecanismelor de aparare
Functiile fragile ale Eului (in una sau mai multe zone) duc la suferinta psihica
Reactivarea dezvoltarii
Dezvoltarea unor noi modalitati de a gandi despre sine insusi si reglarea
stimei de sine
Dezvoltarea unor noi modalitati de a relationa cu altii
Dezvoltarea unor noi mecanisme de coping mai flexibile, mai adaptative
Ce presupune formarea profesionala in
psihoterapie
Componenta academica
Licenta - 3 ani
Master - 2 ani
Studii postuniversitare – cursuri de formare profesionala acreditate de Colegiul
Psihologilor din Romania - intre 2-4 ani, in functie de orientarea psihoterapeutica:
500 ore formare teoretica
Un numar de ore de psihoterapie individuala in functie de scoala de formare
Minim 100 ore de supervizare
(Cursurile de formare pot fi incepute dupa obtinerea diplomei de licenta. Pentru a
obtine treapta de psiholog practicant autonom este nevoie si de obtinerea diplomei de
master – specialitatea Psihologie Clinica, de ex.)
Trepte de dezvoltare profesionala
Psiholog practicant sub supervizare
Psiholog practicant autonom (se obtine dupa incheierea perioadei de
supervizare – minim un an)
Psiholog specialist ( se obtine dupa minim 5 ani de la obtinerea dreptului de
libera practica)
Psiholog principal (se obtine dupa minim 5 ani de la obtinerea diplomei de
psiholog specialist)
Din momentul obtinerii dreptului de libera practica este nevoie de obtinerea
de 10 credite profesionale/an din participarea la conferinte, workshopuri
acreditate de Colegiul Psihologilor din Romania
Ce inseamna si cum se desfasoara o
psihoterapie?
Interviul initial
Ascultare, empatie, intrebari
Schimbare
Incheiere
Interviul initial
Are o mare valoare intrucat, fiind primul contact, lasa impresii puternice
asupra ambelor parti
In prima intalnire se stabileste cadrul – regulile de baza ale psihoterapiei –
orientarea in care este acreditat psihoterapeutul, data si frecventa
sedintelor, onorariul sedintelor
Se evalueaza problemele pacientului/clientului
Se evalueaza asteptarile pe care le are pacientul/clientul fata de
psihoterapie si fata de psihoterapeut
Se evalueaza angajamentul pacientului/clientului de a se schimba
Interviul initial
Cu ce trebuie sa plece pacientul/clientul dupa prima intalnire:
Sa inteleaga ce inseamna psihoterapia
Sa aiba un sentiment de incredere si siguranta atunci cand discuta despre
propriile probleme
Sa aiba incredere in interesul si preocuparea psihoterapeutului pentru el
Sa aiba incredere in competenta psihoterapeutului de a fi un facilitator al
dezvoltarii sale
Interviul initial
In psihoterapia psihanalitica se pot tine chiar si doua-trei interviuri initiale
pentru evaluarea pacientului. Atentia psihoterapeutului este indreptata spre:
Cererea manifesta a pacientului (problema pe care spune ca o are)
Cererea latenta a pacientului (ce se aude in spatele cererii manifeste)
Scurt istoric al pacientului (mica copilarie, copilaria, adolescenta, evolutia
scolara si profesionala, relatiile cu ceilalti)
In timpul acestor interviuri, psihoterapeutul este atent la mesajul manifest
(informatiile propriuzise), mesajul latent (ce ne comunica de fapt pacientul),
modul in care povesteste pacientul (cu sau fara emotie, ce fel de emotie,
postura, mimica etc)
Ascultarea
Confirma intelegerea a ceea ce cealalta persoana incearca sa spuna si asigura
faptul ca ceea ce a vrut sa spuna pacientul si ce a inteles psihoterapeutul
sunt similare ca inteles
Ajuta la crearea increderii intre psihoterapeut si pacient
Convinge pacientii de faptul ca sunt intelesi
Incurajeaza pacientii sa reproceseze ceea ce au spus psihoterapeutului
Asigura faptul ca sunteti pe drumul cel bun
Este o tehnica eficienta de a colecta informatii de la pacient
Utilizarea stilului de ascultare
Colectarea de informatii – element major in psihoterapie
Crearea unei relatii – prin manifestarea empatiei psihoterapeutului fata de
problemele pacientului
Facilitarea schimbarii
Sumarizarea – ascultarea multipla
Este folosita pentru a structura sau concentra conversatia
Poate fi si un punct de tranzitie in conversatie
Adresarea intrebarilor
Intrebarile pot fi:
Specifice sau generale
Inchise sau deschise
O intrebare inchisa cere un raspuns specific:
Ex: cati ani ai?
O intrebare deschisa cere un raspuns mai putin specific:
Ex: Ce este important pentru tine?
Adresarea intrebarilor
Permite psihoterapeutului sa concentreze dialogul si sa exploreze problema in
profunzime
Poate mari sau diminua importanta asociata unui subiect de conversatie
Ajuta in a demonstra pacientului ca sunteti interesati de el
Este o functie utila pentru ascultare; prin intrebari obtinem informatii, iar
ascultarea prelucreaza constructiv informatia
Pot ajuta pacientii sa-si clarifice propriile intrebari – ajuta la reflectie
Scopul adresarii intrebarilor
Colectare de informatii
Crearea unei relatii de incredere
Facilitarea schimbarii
Efectele negative ale adresarii
intrebarilor
Intrebarile inchise pot determina pe cel care raspunde sa se simta amenintat
Acest lucru nu inseamna ca trebuie sa folosim doar intrebari deschise
Solutia: alternam intrebarile inchise cu cele deschise
Empatia
Abilitatea de a intelege modul in care o persoana traieste/experimenteaza
lumea.
Ca ascultatori empatici, trebuie sa-I ascultam in mod activ pe pacienti pentru
a incerca cu adevarat sa intelegem ceva din ceea ce traiesc ei.
Doua principia importante:
1. Nu face presupuneri despre ce vrea sa spuna pacientul
2. Diavolul se afla in detalii – intelegerea detaliilor si a nuantelor face o mare
diferenta.
Facilitarea schimbarii
- Formele schimbarii
In sentimentele pacientilor fata de situatiile din trecutul, prezentul sau
viitorul acestora
La nivelul comportamentului
In modul in care se percep pe ei insisi sau evenimentele cu care se confrunta
La nivelul convingerilor sau atitudinilor cu privire la ei insisi sau la ceilalti
In intelegerea tendintelor, convingerilor, valorilor sau nevoilor lor aparent
discordante
Bariere in calea schimbarii - rezistente
Lipsa de incredere in calitatea dumneavoastra de confident
Aversiunea fata de dezvaluirea unor probleme personale potential
stanjenitoare
Rezistenta fata de admiterea esecurilor din trecut
Teama ca sunt judecati
Dorinta de a prezenta un tablou care semnifica ceea ce ar dori pacientul sa
fie adevarat
Teama de esec
Teama de schimbare
Incheierea unei sedinte de psihoterapie
Este importanta respectarea cadrului – o sedinta dureaza 45-50 min si acest
lucru se stabileste in prima intalnire; nu depasim limita de timp decat in
cazuri exceptionale
Nu deschidem noi probleme, in special mai dificile, in apropierea expirarii
timpului
Transmitem mesajul de incheiere a sedintei intr-o maniera blanda
Incheierea procesului psihoterapeutic
Cu cat durata si intensitatea procesului psihoterapeutic sunt mai mari, cu
atat procesul de finalizare va fi mai extins si mai complex
Este mai usor sa finalizezi o relatie psihoterapeutica atunci cand ambii
parteneri cred ca este cazul sa se finalizeze
Unii pacienti opun rezistenta fata de finalizarea psihoterapiei, la fel ca si unii
psihoterapeuti
“Indulciti” separarea asigurand pacientul ca veti fi intodeauna acolo daca va
avea nevoie de dumneavoastra pe viitor
