QO solutii pentru structuri sigure Procter expan ta eel conan ghee pil |maregee cxbe EXPERTIZA TEHNICA PENTRU RELUAREA EXECUTIEI CATHEDRAL PLAZA BUILDING Str. Gen. Berthelot, nr. 11-15, Sector 1 Bucuresti SPECIALITATEA: REZISTENTA Septembrie 2009one EXPERTIZA TEHNICA PENTRU RELUAREA EXECUTIET CATHEDRAL PLAZA BUILDING Str. Gen, Berthelot 11-15, Sector 1, Bucuresti COLECTIV DE ELABORARE ING. DRAGOS MARCU ING. MADALIN COMAN Pp c ING. IONEL BADEA ING. MIRCEA BARNAURE QO) Expert Tehnic atestat M.L.P.A.T. pent DR. ING. ANATOLIE MARCU Expert Tehnic atestat M.LP.A.T. pentru exigentele Ai, AZ DR. ING, TRAIAN POPP | Crest de Created by Popp & Asociatli/PEA-EYCBT-OO-DIV-O01-100-08.09.00-70m AT {© Nic’o parte din acest document nu poate fi copia, modificath sau mutiplcaté fré acordul sisal POPP B ASOCIATII SRI. ‘© No part of this document may be copled, changed or mutiplied without the written permission of POPP ® ASOCIATI SRL.oO EXPERTIZA TEHNICA PENTRU RELUAREA EXECUTIET ‘CATHEDRAL PLAZA BUILDING Str, Gen, Berthelot 11-15, Sector 1, Bucuresti Prin continuarea lucrdrilor in conformitate cu proiectul de structur si cu cele stabilite in prezenta expertiza, rezistenta si stabilitatea constructilor affate th vecinatate, in zona de influent’, hu va fi afectats. Acest aspect este confirmat si de misurStorile efectuate pénd in prezent. Tinand ‘seama de anvergura si de importanta noli constructii, precum si de conditille deosebite In care a decurs executia, este necesarS continuarea riguroasé a programului de monitorizare prevazut fn project. Echipa de elaborare, Ing. Mircea B&rnaure Ing. Ione! Badea [ Ing. M&d&lin Coman Ing. Dragos Marcu Expert tehnic atestat MLPAT Expert tehnic atestat MLPAT Pentru exigentele A, Az, As, Aro $i Ai: Se NOInEt & ANON Y "Gest de Created by Papp & Aeodati/PAA-ETCBP-00-O5P-01 700-08.09.0090m aa ASOCIATIE SR. © Nico porte din acest document nu poate fi copiats, modificatl sau mulipcatS fSré acordul scris al POPP &. © No part ofthis document may be copled, changed or muliied without the written permission of POPP & ASOGUMTEN aLoO EXPERTIZA TEHNICA PENTRU RELUAREA EXECUTIET PA CATHEDRAL PLAZA BUILDING Str, Gen, Berthelot 11-15, Sector 1, Bucuresti bs COLECTIV DE ELABORARE ING. DRAGOS MARCU ING. MADALIN COMAN ING. IONEL BADEA ING. MIRCEA BARNAURE TR. 9 Rage expert Tennicatestat 5 Acpaneol whence A, A2 ¥ 2 Noh GEN de Crested by Popp & Asociatll/ PRA-ETCEP-00-DIV-01-700-08.09.09-rom {© Nici o parte din acest document nu poste fi copiat {© No part of this document may be copied, chanAY & EXPERTIZA TEHNICA PENTRU RELUAREA EXECUTIEI CATHEDRAL PLAZA BUILDING Str. Gen, Berthelot 11-15, Sector 1, Bucurest! Brin continuarea lucrarllor tn conformitate cu prolectul de structur s! cu cele stabilite in re ve fafa nets cezistenta si stabiltatea constructilor aflate in vecinstate, in zona de influent, pu va fi afectats, Acest aspect este confirmat si de masurstorile efectuate pan’ in prezent Tinnd seame de anvergura si de importanta noii constructii, precum si de conditile deosebite in one cecurs executia, este necesaré continuarea riguroass a programului de monitorizare prevécut tn proiect. Echipa de elaborare, Ing. Mircea Bérnaure ¥ Ing. Ione! Badea Ing. M&d&tin Co Ing. Dragos Marcu Expert tehnic atestat MLPAT Expert tehnic atestat MLPAT :EXPERTIZA TEHNICA PENTRU RELUAREA EXECUTIEL (CATHEDRAL PLAZA BUILDING Str. Gen. Berthelot 11-15, Sector 1, Bucuresti a I I De / ome COLECTIV DE ELABORARE ING, DRAGOS MARCU ING. MADALIN COMAN ING. IONEL BADEA ING. MIRCEA BARNAURE Ray, Eri ehigentele Al, A2 DR. ING. TRAIAN Our Cian de] Crasted by Papp & Asociatii/ PRA-ETCBP-00-DIV-O1-r00-08.09.09 rom eee crecin acts document nu poate f copa, modiatS sau mubipicatl fré ecordul so al POPP & ASOCTAT TSR, Ore Paris document may be coped, changed or multiplied without the writen permission of POPP & ASOCTATIE SRL.soma eo F2 LEGITIMATIE EXPERT TEHNICa EXPERTIZA TEHNICA PENTRU RELUAREA EXECUTIEI CATHEDRAL PLAZA BUILDING Sur. Gon. Berthelot 11-15, Sector 1, Bucuresti RAPORT DE EXPERTIZA TEHNICA privind stabilirea posibilitatilor de continuare a lucrSrilor de executie a structurii de rezistentS pentru clidirea CATHEDRAL PLAZA BUILDING Str. Gen. Berthelot, nr. 11-15, Sector 1, Bucuresti 30. 98.06.2008 | Pre Un ciclu complet de masur&tori pentru reintrarea in programul de urmarire in timp si pentru stabilirea evolutiei constructiei in perioada de suspendare a lucrérilor. Aceste mésurstori vizeazi - Taséri; - Fisuri; ‘Creat de / Created by Popp & Asoclatl/ PRA-ETCBP-00-OSP-01-100-05.05.05-70m ~5/61- © Nicio parte din acest document nu poate fi copiati, modificat® sou multipticatl fr coord sos al POPP & ASOCIATAT SRL. No part of this document may be copied, changed or multiplied without the writen permission of POPP & ASOCIATE SRL.EXPERTIZA TEHNICA PENTRU RELUAREA EXECUTIEL CATHEDRAL PLAZA BUILOING Str. Gen, Berthelot 11-15, Sector 1, Bucuresti ~ _ Inclinometrie pereti mulati; = Masurarea nivelului hidrostatic in exteriorul Incintei. Valorile msurate vor trebul coroborate cu valorile inregistrate in ciclurile precedente de masuratori. > Inspectia santierului pentru identificarea calitativ8 a stiri fizice si determinarea punctelor de prelevare a probelor. > Teste de materiale: Teste asupra elementelor de ofel laminat: ~ _ Determinarea gradului de corodare ~ circa 15 probe - Verificarea imbinarilor: + Pentru imbinSrile bulonate: verificarea momentulul de str&ngere a buloanelor iial, cca. 200 de verificdri. © Pentru imbindrile sudate ~ verificare cu lichide penetrante ~ initial cca, 10 % dintre suduri, Verificarea elementelor de ofel-beton: - Determinarea gradulul de corodare - circa 15 probe. - Probe de tractiune pe bare prelevate din lucrare ~ 3 probe. Verificarea elementelor de beton: - Probe distructive prin prelevarea a trei carote din care s8 se determine: + PH; * Carbonatare; + Rezistenta la compresiune; - Probe nedistructive (metoda combinaté) ~ circa 10 probe. fncerc&ri pentru determinarea viabilit&tii protectiel cu mortar termorezistent; Teste si evaludrl privind izolarea hidrofugs. > Detalierea masurilor necesare pentru reinceperea lucrarilor. > Actualizarea proiectului tehnologic de cétre antreprenorul general, in acord cu stadiul fizic in care se gaseste in prezent constructia. > Organizarea unei faze determinante la reinceperea lucrérilor. Cele enumerate mai sus au fost efectuate prin grija beneficiarului, care @ pus la dispozitie expertului rapoartele testelor si Incerc&rilor solicitate, rapoarte care sunt comentate in capitolele eC urmatoare si sunt prezentate in extenso in anexele expertizei. 4, DESCRIEREA CONSTRUCTIEI EXISTENTE 4.4, Descriere din punct de vedere arhitectural Clédirea are regim de indltime 4S+P+18E. Clddirea are in plan forma rectangular’ pentru suprastructuré, Infrastructura intinzéndu-se pan’ la limita de proprietate pe toate laturile. ‘Suprafetele construite pe niveluri au urmétoarele valori: ~ Subsol1...4 Ac = 1635.00 m? - Parter A= > Etaj1 - Etaj 2. 892.00 m? ‘Suprafata construita la sol este de 1635 m’, suprafata construit& supraterand (fr subsol) de 16900 m+ si suprafata construité totald de 24000 m*. Great de / Created by Popp & Asociatii/PRA-ETOBP-00-O5P-01-100-08.09.09- Tom ~e7er~ {© Nilo parte din aoast document nu poate fcoplats, modincaté sou multipicatSfr8 ecordul sors al POPP & ASOCLATEI SRL, {© No port of this document may be copied, changed or multiplied without the written permission of POPP & ASOCIATIE SRLa XX EXPERTIZA TEHNICA PENTRU RELUAREA EXECUTIET ‘CATHEDRAL PLAZA BUILDING Sur. Gen. Berthelot 11-15, Sector indltimea subsolului este de 2.80m, a parterului este de 3.70m pe zona cu etaj 1 partial si 7.30 m pe restul ariel, a etajului curent este de 3.60m, iar a etajului 18 de 3.85m. indltimes cladict este de aprox. 73.00m. Din punct de vedere functional: ~ fa subsol sunt amplasate parcairi si spatil tehnice si de depozitare; - la parter se afi holul de receptie; ~ la etajele 1 ~ 17 se vor amenaja birouri; ~ la etajul 18 se vor amplasa echipamente. 4.2.Descriere din punct de vedere structural Cladirea urmeaza s& sib’ 4 niveluri subterane (cota pardoseli ultimului subsol fiind - 13.6¢ 7) parter (cotd finita + 0.00 m in zona din afara turnulul, respectiv + 1.40 m, tn zona turnulul) $ 8 etaje. La partea superioaré cladirea se continu pe indltimea aproximativé'a unul nivel curent, der acest ultim asa-zis nivel nu are rol functional, numai o zon& restrénsi in plan - zona nuclediy seine piling destinats camerei troliutui, centrale! termice si altor destinaii tehnice. Se ajunge ca le cornis& structura si albé o indltime de 74.50 m, Subsolurile au forma dat de configuratia proprietitii (Incinta se realizeaz3 pe 95% dir Proprietate), aproximativ trapezoidal, una din laturi, respectiv cea dinspre strada Berthelot fline rotunjit& (conform curbel descrise de Intersectia strézilor Luterand si Berthelot). Suprastructura este un turn de form& quasi-dreptunghiular3, retras c&tre zona sudicS z Proprietatii, cu dimensiunile 22.10 x 42.35 m si o suprafata desfésurat a nivelulul de cca. 903 m* Fuprafata brut totals desfésurats a suprastructurii este de cca, 16900 m2, lar suprafata neta cca 14550 m? (au fost sc&zute golurile pentru elevatoare, ghene, ete.) Partea supraterand (suprastructura) are o structur& de rezistent& dual, alcBtult8 din cadre metalice pe directile principale 51 un nucleu central de beton armat cu armaturs rigid’. Grosimes Peretilor este 60 cm, exceptle flicdnd peretii din axele 2 si 4 care au 0 grosime de 65 cm. Cadrele sunt completate cu panouri de contravantuire, dispuse si echilibreze distributia rigiditatilor, nervur secundare metalice intre grinzile principale s1 plci de beton armat de 13 cm grosime. Din condi ge rezistent8, dar si din conditie de protectie la foc, stalpii metalici au fost ,imbracati” in betor armat cu dimensiunile de 75 x 75 cm, devenind astfel stélpi BAR. Structura de rezistent& este dec una Armtura rigid’ de bulb din intersectille si colturile nucleului central a fost realizet8 dir profile HD 400 x 421, care de la etajul 8 se transforms in profile HD 400 x 314 iar de la etajul 16 it Ho 00 x 187. Exceptie fac profilele din colturile nucleelor care la baz var fi HD 400 x 634, apo feducdndu-se in trepte la HD 400 x 421, HD 400 x 314, HD 400 x 237 si HD 400 x 187. Din pune de vedere al armérii nucleului central, la baz, in carcasele din jurul profilelor metalice armatun longitudinals va fi ©32 mm, lar in cmp ©20 si @25mm. Stalpll propriu-zisi, in numér de 9 in suprastructurd, au fost realizat! din céte dou’ profile Ht 500A, dispuse in cruce de Malta” si imbrcati in beton armat cu dimensiuni de 75 x 75 cm armat et cate 12 © 25 si etrieri @12/100 mm. In axul 5 pe primele dou’ niveluri stélpii se transform8 in ‘stélpi diagonali (contravantuir!’ realizati din teav8 p&trat& 400x400x30 mm. Stalpii metalici vor fi montati tronsonati pe cSte dou niveluri de suprastructur3, Imbinare: fécdndu-se la jumatate de etaj. StAlpil se uzineaz’ impreuns cu capetele de grinzi, urmarindur-se cx asamblarea la santier s& se realizeze in solutie bulonat8. Tipul de imbinare grinds stilp esti ‘incastrare cu transmitere totalé de moment. A fost gandit un sistem de contravéntuiri verticale destinat s& preia o parte din sarcinile orizontale, in acord cu normele de proiectare in vigoare dar si cu cerintele arhitecturale formulate (Great de Created by Popp & Asocati/P&A-ETOBP-00-OSP-01-+00-05.09,05-rom ~ 7761 co parte din aoast document nu poste fi copia, modcatl sau mutiplcaté firs acorcul sas al POPP & ASOCIATI Sat, © No part ofthis document may be copied, changed or multiplied without the written permission of POPP & ASOGUNTHY aLEXPERTIZA TEHNICA PENTRU RELUAREA EXECUTIET ‘CATHEDRAL PLAZA BUILDING Str Gen, Berthelot 12-15, Sector 1, Bucuresti BASOCIATII:EE Proj de cStre proiectantul de arhitectura. Totusi, ponderea acestora in preluarea sarcinii selsmice este micé, iar dispunerea lor este justificat& pentru contracararea efectelor de torsiune. Schema structural8 propus’ confer’ structurii_o comportare dinamicé bund, cu diferente minime intre centrul maselor si centrul de résucire, deci cu efecte torsionale reduse. in acelasi timp s-a asumat o buna ductilitate a structurii, in special prin prevederea prin solutia BAR adoptaté care confer’ curbe histeretice ample. De asemenea, detaliile de imbinare grinda - stalp sunt concepute 8 asigure © bund disipare de energie, cu zona plastificabila conceputd special, la o distant’ suficient& de nod. Dup& directia transversal au fost prevazute 2 contravéntuiri de fatad3, dispuse in axele A si E, care sunt contravantuiri cu diagonale prinse centric, in forma de X, dispuse pe cate patru niveluri. Dupa directia longitudinal’ a fost dispus 1 panou de contravantuire, in axul 5, care de lasemenea este o contravantuire cu dlagonale prinse centric, in forma de X, dispuse pe cate opt niveluri, intre axele B si D. ‘At&t diagonalele din contravéntuirile metalice de fatad& (cu exceptia primelor doud nive i, exceptie mai sus amintit) cét si cele care sunt introduse in peretii BAR vor fi realizate din prostle HEM 240, HEB 240, HEB 180 diferentiate pe inditimea structurii. Structura de rezistenté orizontalé este realizat3 din plansee amplasate intre nucleul central si elementele verticale de contur. S-a urm&rit o solutie de planseu pe cét posibil usoard, pentru limitarea greutatii si deci a sarcinii seismice de calcul. in acelasi timp ins& s-a dorit realizarea une! contravantuiri in plan orizontal de tip salb8, care s& asigure conlucrarea intre elementele verticale ‘sub sarcini orizontale. Astfel s-a ajuns la o solutie de plangeu cu grinzi metalice principale (HE 600A), nervuri secundare si placS de beton armat de 13 cm grosime. S-a recurs la betonarez plangeului de 13cm pe un suport realizat din tabla cutaté, tabl& cutat ce nu a fost luat& in calcul le preluarea incércBrilor gravitationale. Aceasta face parte din practica curenté din tara noastra si are fa baz considerente legate de protectia la foc. Prin urmare, armaturil de la partea inferioaré a pléci trebule s& | se asigure un brat de parghle suficient de mare. Intre grinzile principale sunt dispuse nervuri secundare metalice amplasate la interax de 1.95 m, prinse articulat de grinzile principale. Pentru nervurile secundare s-au folosit in general profile IPE 450 A. Exceptie face planseul de teras3 care suport incircdri considerabile date de centralele termice si de ventilatie. De remarcat cf pentru unele profile, hotarStoare a fost nu starea limit de rezistent& ci starea limita de exploatare hormal8, respectiv verificarea de sigeat&. Dispozitia profilelor a fost gandit’ pe de o parte in raport cu incSrc&rile pe care le preiau, cu solicitérile pe care trebuie s& le transmit inc&rcérilor verticals § jn general, in raport cu configuratia cladit Infrastructura este alcStuité din intregul sistem de fundare precum si cele 4 nivelur subterane destinate parcajelor. Jinnd seama de existenta a patru niveluri subterane, de inclircBrile mari transmise de suprastructur8 si de existenta constructilor Invecinate s-a adoptat fundarea pe radier genera pilotat, infrastructura flind realizaté in incint& din pereti mulati. Preluarea impingerii p&m&ntului si a presiunii apei se realizeazé prin plangeele de subsol care au fost executate de sus in jos, pe m&sura excavérii in interiorul Incintei. Acest procedeu, denumi “top-down”, @ permis si executia concomitent& a partil inferioare din structura suprateran’ < constructiei. Stélpii din axele A si E sunt fundati pe peretele mulat, panourile din zona de rezemare filnc mai lungi decat celelalte, pentru sporirea rigiditatil si controlarea tasérilor diferentiate. Pilotii executati sub protectia norojului bentonitic, au fost dimensionati pentru faza de executie a sSpiturii la adSncimea maxim’ de circa 15,85m (cota aprox.65,40) sub efectul inc&rc&ri directe a stdlpilor metalici lansati odat4 cu betonarea pilotilor si au fost verificate la eforturile care Se transmit in faza final de executie (radierul betonat), in gruparea fundamental& si special de actiuni. “Creat de Caiad by Popp & Asociatil/P&A-ETCBP-00-05P-01-r00-08.09.09-rom “87 6r- © nee porte din acast document nu poate fi copitS, modhcatS sou mutipicat fir acordu srs al POPP & ASOCIATIT SR. S No san of ts Gocurment may be copied, changed or muftipied without the written permission of POPP & ASOCIATII SRLEXPERTIZA TEHNICA PENTRU RELUAREA. Vs EXECUTIET ces Ag CATHEDRAL PLAZA BUILDING Str. Gen, Berthelot 11-15, Sector 1, Bucuresti aa : in faza de conlucrare piloti-radier-teren au rezultat presiuni unitare pe talpa radierulul (presiune de contact radier-teren), care nu au depasit valori de 160 kPa. Pentru asigurarea transmiterii unel inc&rcdri sporite pe baza pilotilor, cu taséri reduse, s-a Prevzut Injectarea in baz a acestor elemente, Pentru grupul de piloti de sub nucleul central ca si sub stSlpii cu corespondent in Suprastructurd s-au prevazut piloti cu diametrul de 1500 mm, in timp ce sub cellalti stéipi si sub stalpil provizoril pentru sustinerea macaraielor au fost prev8zuti piloti cu diametrul de 880 rem Capacitatea portanté a pilotilor a fost estimaté conform STAS 2561/3-90, pe baza arametrilor geotehnici aj straturilor. Aceste valori find confirmate prin incércarea unor pilot de prob’. Deoarece evaluarea prin calcul a capacitétii portante este orientativ’, portanta realli flind influentatd si de calitatea executiel, conform reglementSrilor roménesti in vigoare (STAS 2561/2-81, STAS 2561/3-90) a fost necesara Inc&rcarea de prob a doi piloti Detalille de realizare a acestor pilofi de prob& au fost definitivate in cadrul prolectului pentru inc&rcSrile de probé, in concordant’ cu prevederile NP 045-2000 (pentru nivelul de calltate N3) si 2561/3-90 si a fost vizat de cite Proiectantul de structur’. Conform normativelor in vigoare inc&rcarea pilotilor trebule condus& pnd la 0 forts axial&: P 2 1.2R = 5000 kN. Pentru verificarea capacittii portante evaluate prin calcul in faza de proiectare, s-au efectuat inc&rcéri de proba la compresiune, axial pe dot piloti executati prin forare sub protectia noroiulul bentonitic, Injectati la baz, avand diametrul D=88 cm si nivelul bazel la cota absolut +50.00, In figura urmitoare se poate observa pregitirea incerc&ril la compresiuné a unul pilot (Crest de / Crested by Popp & Asociatil/ PRA-ETCEP-00-O5P-01-700-05.09,00-Tom “9761 Nelo porte din acest document nu poate fi copiet®, modcatS sau muliphatS firé acordul suis al POPP & ASOCEATE: So, ‘© No part ofthis document may be copied, changed or multiplied without the written permission of POPP & ASOGLATEY SAL.EXPERTIZA TEHNICA PENTRU RELUAREA EXECUTIEI (CATHEDRAL PLAZA BUILDING Str, Gen, Berthelot 11-15, Sector 1, Bucuresti incdrcSrile de prob3 s-au realizat de ta suprafata platformel de lucru amenajate, cu masurl speciale pentru anularea rezistentei pe suprafata lateralé a pilotului incercat, pani la cota bazel radierului (cca. +65.50). Transmiterea incSrc&rii cAtre pilotii de proba (executati intre cotele absolute +65,00 si +50,00 ) s-a fScut prin intermediul stélpilor metalici de sectiune Tv 610x30 incastrati la baza in pilotl . IncSrcarea s-a aplicat prin cresterea in trepte AQ= SOOKN, stabilizaté fn timp conform NP 045-2000, pnd ta forta maxim’ Qmax=SO00KN, urmaté de descarcarea in trepte duble (2AQ). La realizarea ancorsrii dispozitivului de preluare a reactiunii si in timpul incerc&rilor, s-a tinut seama de urmatoarele cerinte: a) Pentru pilotul de prob’ T1, pilot nr.47 (cu reactiunea preluaté prin patru piloti de ancorare) ~ s-a urmarit, cu ajutorul microcomparatoarelor, deplasarea verticala (ridicarea) pilotului 1nr.27 (care rém&ne in fundatia definttiv8). b) Pentru pilotul de probi 72, pilot nr.52, (reactiunea preluaté prin peretli ingropati), ~ fiecare cap3t al grinzii de reactiune a fost ancorat de céte doud panouri ale peretelul mulat, 1 intermediul unel arii de arm&turd (din carcasa panoutilor) de min 120 cmp. fin cele de mai jos se reproduce un extras din documentul ,Noté Privind interpretarea rezultatelor incdrcSrilor de proba pe pilotii din fundatia clédirii Cathedral Plaza , Bucuresti”- PRA- CBP-OSP-15-r00-25,07.06-rom.doc, emis de proiectantul de structuré, prin care au fost interpretate incerc&rile de probi a pilotilor, Incdrcrile au fost efectuate de 1.S.P.I.F. Bucuresti, pe baza temei intocmite de proiectantu! de rezistenti (S.C. Popp&Asociatii $.R.L.) pe doi pilotit din lucrare avénd diametrul d=88cm $i fisa activi I'=15,85m, executat/ sub protectia noroiulul de foraj si injectati in baz. Pilotii au fost betonati intre cotele absolute +50,01 si +65,86, continuitatea pnd la nivelu! platformel de lucru (aproximativ +79,40) filnd asigurat& cu un tub metalic prelungitor cu diametrul exterior de 610 mm, separat de suprafata lateral a forajului prin norolul bentonitic meninut ‘deasupra cotei +65,86. In acest fel s-a reprodus modul de conlucrare a pilotilor cu terenul de fundare in conditii asemdnéitoare celor din fundatia constructiei. Conform prevederilor normativului NP 045-2000, rezultatele incerc3rilor pe piloti mentionati (d=88 cm) au putut fi extrapolate pentru piloti executati prin acelasi procedeu, cu diametrul ce! mult de doua ori mai mare (deci al pilotilor cu d=15.0 m) . ‘IncreSrile de prob’ la sarcini axiale de compresiune, aplicate in trepte stabilizate in timp s- au realizat conform cerintelor indicate in NP 045-2000 pentru nivelul de calitate N3. Inc3rcarea pilotilor a fost condus& pAnd Ja o forts Q max=5000 KN, superioara capacitatii portante rezumate prin calculul in situatia cea mai defavorabilé pentru piloti (executia excavatiei la Cota finalé +65,45). La aceste Incdrcari (Q max = 5000KN ) nu s+a atins pentru nici unul din pilotil de probs, capacitatea portant critics Q, definit& In NP 045-2000 { corespunzand unei tasdri 1 s=75d=88 am). Diagramele de inc&rcare-tasare obtinute sunt caracteristice pilotilor forati, prezenténd doua portiuni cvasiliniare. Limita primei portiuni liniare se situeaz’ in domeniul de inc&rciri Qr = '2700...2800 KN si corespunde epuizérii rezistentel pe suprafata lateralé 2 pilotului. Tasdrile masurate la aceste incdrcéri .8 mm, corectate cu deformatia tubului mecanic prelungitor 3,5 mm, conduc la taséri efective ale corpului din beton al pilotului Al 5...4,5 mm. In consecint& valoarea medie a efortului unitar Jimnit&, transmis pe suprafata iateralé a pilotului intre cotele +65,86 si +50,01 rezult3: 2700 3,14x0,88x15,8: Efortul unitar normal transmis pe baza_pilotului in faza final a incBreBrii de proba (Fars atingerea limitei de capacitate portantd) rezulta: Treat de / Crested by Popp & Asoclatli/ PRA-ETCBP-00-OSP-01-+00-08.09,09-ror 10761 -EXPERTIZA TEHNICA PENTRU RELUAREA. EXECUTIEI e (CATHEDRAL PLAZA BUILDING ‘Str. Gen. Berthelot 11-15, Sector 1, Bucurest! To Tee Qu =Qe __ 5000-2700 TI-07 /4 — 3,14x0,88x7/4 Pe baza valorii frea se poate obtine valoarea de calcul a capacitatil portante la smulgerea pilotului cu d=88cm (fara greutatea proprie a pilotului ) utiliz&nd coeficientii partiali prevazuti in STAS 2561/3-90. }780 KPa Rsm=k-m-Q, = 0,7x0,6x2700= 1100 kN Extrepolarea detelor obtinute asupra pilotilor principali din lucrare, avand d=1,50 m $i '=15,40 m permite determinarea incércBrii limit8 la compresiune Qum a acestor piloti (Qn find 0 valoare inferioaré, deci acoperitoare, in raport cu incSrcarea criticS Qe- definits in NP 045-2000 $i STAS 2561/3 -90): in 2 +0,=A-pveul'f, = SES 37804-31431 $515 40562 =11.200 kv Valoarea de calcul a capacitatii portante ta smulgerea pilotului cu d=1,50 m (excluzénd greutatea proprie a pilotului), rezult& conform STAS 2561-3/94 Ray = K-11 Qoey = 0,70,6%3,14x1,5x15,40x62 = 1900 KV Datele prezentate mal sus demonstreazé cé valorile capacitatii portante evaluate prin calcul in faza de proiectare (pe baza caracteristicelor geotehnice ale straturilor - conform STAS 2561/3- 90) $1 acceptate in dimensionarea infrastructurii constructiel, sunt inferioare valorilor obtinute pe baza incerc&rilor, dup& cum urmeaz3: > pentru pilotii cu d=88 cm: + la compresiune axial, R=3800kN<5000kN; * la smulgere, Ran=750kN<1100KN; = pentru pilot cu d=1,50 m: * a compresiunea axial, R= 9000kN<11.200Kn; Tasarea medie probabil§ a radierului pilotat @ rezultat prin calcul (metoda “fundatiel echivalente” ~ STAS 2561/3-90): 5=4cm, valoare corespunzénd stadiului de exploatare a constructiei in gruparea fundamentala. Deformatiile induse de aceast& tasare in fundatiile constructiilor existente in vecindtate (Catedrala Sf.losif, Calvineum) se situeaz3 cu mult sub limitele admise de norme (STAS. 3300/2-90) chiar pentru constructii neadaptate in mod ‘special (pe zidérie nearmata), asa cum se detaliaz& in Studiul de impact. Adancimea incintei din pereti mulati a fost stabilité din conditia de ‘etangare jn orizonturile impermeabile ale stratului de argilé intermediar& (sub cota 58,00). Local, in cazul st&lpilor care reazem& pe peretii mulati, pentru sporirea capacit&tii portante si pentru controlarea tasSrilor diferentiate, au fost prevazute panouri pnd sub cota absolut’ + 55.00 'm, care au fost executate cu injectarea bazei. Eforturile si deplas&rile in corpul peretelui au fost calculate prin metoda elementului finit, prin modelarea etapelor de executie, pe baza parametrilor geotehnici ai straturilor, corelati cu datele obtinute din masurdtori pe o lucrare realizata recent in Bucuresti, in conditii asemanatoare (cl&direa inalt& din Plata Charles de Gaulle). Pentru prevenirea riscului unor surpéri ale transeel ia sSparea peretilor mulati (din cauza neomogenit&tii terenulu! sau a deficientelor in executle), pe. laturile expuse (spre Catedralé) sa Prevazut executia in panouri de 3,5m. lungime, dup3 realizarea unui sir de foraje de injectie in stratul de nisip cu pietris. Great de / Crested by Popp & Asociatii/P&A-ETCBP-00-05P-01-700-O808.0090m Ta ASOCIATET SRL. © Nic o parte din acest docurnent nu poate fi copiats, modificats sau muipicats FSrS oeordu sas al POPP © No part of this document may be copied. changed or muliolled without the written oermission of POPP & ASeceaTS OLEXPERTIZA TEHNICA PENTRU RELUAREA. EXECUTIEI ‘CATHEDRAL PLAZA BUILDING ‘Str. Gen, Berthelot 11-15, Sector 1, Bucuresti Evacuarea apei subterane din excavatie s-a realizat printr-un sistem de 4 puturi-filtre forate pané la cota +59,0 m (pentru extragerea apei din stratul de Colentina si 3 puturi-filtre cu baza le cota +50,0 m (pentru reducerea subpresiunii exercitate in stratul de nisip fin de Mostistea). Dup’ epuizarea apel continute in poril stratulul acvifer de nisip cu pietris, puturile-filtre au fost actionate cu intermitente, pentru a mentine nivelul apei care se poate infiltra prin fundul s&paturii si prin eventualele imperfectiuni ale peretelul la cota maxim de 61,00. in momentul de fat, efectul subpresiunil care ar fi putut genera pericolul ridicSril fundului este anulat de greutatea partii de structurd deja executate. Concentratiile suspensillor (debitul solid) in timpul pomparilor din puturile-filtre, m&surate de ICIM Bucuresti, s-au situat intre 1,9 mg/I si 14,5 mg/l (in medie Smg/l), ceea ce conduce le cantitati de material solid de circa 0.1m*/put, pentru 0 pompare continud pe timp de 150 zile. AceastS ,extragere” de material solid din straturile granulare, raportata la volumul de pimént influentat de un put-filtru, conduce la variatii nesermnificative (sub 0,1%) ale porozit&tii acestor straturi. Infrastructura (subsolurile) ocup’ aproape toat4 suprafata proprietatii, prin urmare ea ~<€ substantial mai intinsa decét nivelurile suprastructuril. In jurul nucleulul central s-a organizat circulatia intre subsoluri, pe cele patru subsoluri avand de a face cu o succesiune de rampe cu inclinatie de 5, 8 si 16%. Rampele sunt dispuse intre nucleul central si peretii mulati de pe contur. Structura de rezistentS a subsolulul este realizat’ prin continuarea sub cota + 1.40m (cote pardoselii parterului in zona turnului) a elementelor principale de suprastructurs, respectiv 2 nucleului a cSror pereti pastreaz& dimensiunile din suprastructur3. St8lpii din suprastructur& din axele A gi E sunt rezemati direct pe peretele mulat, dar ei sunt {ncastrati numai in grinda de coronament, care are dimensiuni 80 x 180 cm in general, dar in cazul axelor A $i E, intre 2 si 5, ea se continu’ printr-un perete de aceeasi grosime pané la cota +1.20 m (cota plicii de peste subsol, in zona turnului), ajungand astfel la inaltimi de 3.25 si chiar 5.05 m. Ceilalti st€lpi, respectiv cei trei din axul 5, la intersectlile cu axele B, C si D se transferd prin intermediul diagonalelor din primele doug niveluri supraterane in patru stélpi de infrastructura. in plus, faté de stdlpii din suprastructur3, in infrastructuré apar 18 stdlpi care sustin planseele de subsol si sunt dispusi in zona de subsol férs corespondenté in suprastructuré. Acestia sunt rezolvati tot in solutie BAR, profilele metalice avand HD 400x421 si HD 400x314. Pe contur planseele reazem pe peretele mulat prin intermediul unor dinti de cca * m lungime care intr’ cca. 20 cm in peretele mulat. Practic la introducerea carcaselor din peretii mt, acéstea sunt prevézute cu cutli de polistiren, dispuse in zonele de plansee, acolo unde urmeaza a se crea dintii de planseu. Zonele de polistiren sunt mai inalte dec8t grosimea de 35 cm a planseelor, masura dispus& pentru contracararea abaterilor de 1a pozitie in timpul fordril si betondrii peretilor mulati. Dintii nu se dispun in zonele de capat ale panourilor, adic’ acolo unde se monteazi elementele de rost. Dupa realizarea incintel de pereti mulati si a lucrérilor geotehnice aferente (injectii, epuismente, etc.), de pe aceast& platform de luctu (realizata la cota terenului natural) se foreazé si se toarns pilotii impreund cu bazele profilelor metalice verticale ce se solidarizeaz& cu carcasele de armitur$ ale pilotlior. Bazele profilelor metalice verticale care se lanseazS odaté cu carcasele pilotilor se dezvolt3 pan& la cota -1.30m (in cazul st&lpilor care se continua in suprastructur’), unde se_va face imbinarea cu profilele din suprastructur’, si pAn& la cota corespunzétoare planseelor de peste subsolul 1, in cazul stalpilor care nu au corespondent in suprastructur& (deci pnd la cotele 0.30 si -1.83, si local pana la cota + 1.15 m. Grinda de coronament s-a realizat din beton armat si are o indltime de 1.80m. Deoarece terenul prezint& diferente de nivel de pana la 1.75m de la un capt la celalalt al incintei, dorindu-se 0 rezolvare simplé, grinda de coronament a fost turnata la niveluri diferite. Plangeele sunt rezemate pe contur pe peretele mulat, iar la interior pe st6ipii metalic ai constructiel, stdlpi care in faza finala se protejeaza la foc printr-o c&masa de beton armat. Plansecle de subsol vor lucra astfel ca plansee dal si vor avea o grosime de 35 cm. De asemenea, in jurul de subsol vor lucra astfel ca plangee Cals $i Vor av ee oo eee eS Great de / Created by Popp & Asociatit/ P&A-ETCBP-00-O5P-O1-100-08.09,09-rom i761 © Nic o parte din acest document nu poste fi copiatis, modifica sau muttiikcat ($18 acordul sas al POPP & ASOCIATH SRL. ‘© No part of this document may be copied, changed or muttiolied without the written oermission of POPP & ASOCIATE: SRL,EXPERTIZA TEHNICA PENTRU RELUAREA : EXECUTIET n CATHEDRAL PLAZA BUILDING BASOCIATII Str Gen, Berthelot 11-15, Sector 1, Bucurest ‘fnucleului central planseul va rezema prin intermediul unor console metalice orizontale, care se vor betona odat8 cu peretii. Pentru preintmpinarea fenomenului de poansonare in dreptul rezemérilor s-au proiectat capiteluri metalice, in grosimea planseului de beton armat. Plangeele de subsol s-au realizat succesiv de sus in jos, incepand cu cel de la cota - 1.78 m, care acoperd numai o micé parte din infrastructur8. Apoi se incepe sSpStura pentru primul nivel de Subsol. Dupi efectuarea sépaturii (cota spaturii este de fapt 40cm sub cotele superioare ale diverselor zone de ale plangeulul peste subsolul 2, respectiv 40 cm sub ~ 2.80, -4.35, -4.70), se niveluriaz&, se asterne un beton de egalizare de 10 cm, care se slefuieste cu ,elicopterul". inainte de turnarea planseului egalizarea se trateazi cu decofrol pentru a permite desprinderea usoaré a egalizéril. Zonele de ramp vor fi spate, nivelate si tumate in aceeasi manier’, respecténd panta vizats. Pe contur planseul s-a turnat cu dinti, asa cum s-a precizat mai sus. Dup’ ce betonul din planseu capata o rezistent& satisfScktoare (70% din clasé, care va fi confirmat prin probe) se poate trece la excavarea nivelului imediat inferior, lucrandu-se sub Planseul deja turnat. Excavarea si evacuarea p&méntului s-a facut prin golul tehnologic, de cca. 4.00 x 7.00 m special conceput in acest scop. In plansee se las& mai multe goluri tehnologice (se monteaz armatura dar se blocheaz& turnarea cu ajutorul streck-metalului) circulare (R = 1.00 m) Recesare asigurSrii ventilérii pe perioada excavrii. in timpul excavaril se elimin8 si betonul de egalizare. Grinzile metalice ale nucleului se monteazé odat& cu realizarea fiecirui planseu daléi desi acesta din urm’ nu reazema in faza initialé pe aceste grinzi ci pe o structurs metalic’ provizorie. Cum in jurul nucleului se dezvolts rampele, cotele la care s-au montat grinzile din subsol sunt cele din axul 5 (de exemplu ~ 4.35 m pentru planseul subsolului 2). Operatiile descrise mai sus au fost repetate pentru fiecare plangeu in parte, coborénd, iat ultima excavatie se realizeaz pan’ la cota necesaré executiel radierulul (-15.95 m), exceptie féchnd pardoseala subsolulul 4, prevézut& foarte aproape de cota radierulul si care nu permite excavarea pe dedesubt. Pardoseala subsolului 4 are o grosime de 20 cm ea sprijinind prin intermediul unui strat de pietris dispus intre radier si pardoseals in scopul de drena eventualele ape infiltrate prin radier sau prin peretele mulat. fn acelasi scop pe conturul planseelor de subsol s¢ un jgheaburi de colectare a apelor infiltrate, lar in fata acestora se va dispune un panou metalic cu rol decorativ. Altfel, peretele mulat nu se finiseazi propriu-zis, Dupé realizarea subsolulul 2 s-a trecut la lucrul in dou sensuri, lucrandu-se tn acelasi tim la excavarea subsolului trei dar si la realizarea planseului de la cota - 0.25 m (sau +1.20 m ~ ir zona turulul), planseu cu o insemntate aparte, care trebuieste realizat cSt de repede posibil pentru cB alc! se vor depozita unele materiale pe timpul executiel. in acest sens planseul respectiv ¢ fost dimensionat s& sustin’ o sarcing util ce nu va depisi 10 kN/m2, De la acel moment s-a lucrat concomitent in jos (pentru definitivarea infrastructurii) si in sus (suprastructura). Procedeul de lucru este cunoscut sub denumirea de top-down. Dupa realizarea radierului s-a inceput turnarea peretilor de subsol incepand de jos in sus, Intrucat realizarea unui nivel de infrastructura a necesitat de patru ori mai mult timp decat un nive de suprastructuré, s-a intérziat atacarea in sus a structurii intru-cat pllotil au fost dimensionati s? sustin’ in faza de executie (pan la 28 de zile de la turnarea radierulul) toate nivelurlle de infrastructur’ plus 5 niveluri de suprastructurs, dintre care primele trei realizate complet, iar pentr. Partea urmatoare doar partea metalic’. Se reaminteste faptul cS, dac3 in faza de exploatare transmiterea solicit&rilor la terenul de fundare este asigurat& de radierul pilotat si prin intermediu peretelui mulat, in faza de executie, pn la intrarea in lucru a radierului, in interiorul incintei sarcinile sunt preluate exclusiv de piloti. Ulterior, datorit& succesiunilor tehnologice propuse de c&tre constructor, dar si datorité unor discontinult&ti in executle date de executia inifialé Necorespunzatoare a pilotilor P7 si P27(vezi cap. 5.3), realizarea suprastructurii a fost uso! ‘modificata ca pasi, In sensul cd s-a permis avansarea acceleraté a structuril metalice. Creat de / Created by Popp & Asociatii/P&A-ETCBP-00-OSP-01-100-05.05.09-70m ~i3761- © Nico parte din acest document nu poate fcopiatS, modicat sau rulipietS fir acordulscs al POPP & ASOCIATHT Si ‘© No part of this document may be copied, changed or multiplied without the written permission of POPP & ASOCIATE SAL,} EXPERTIZA TEHNICA PENTRU RELUAREA EXECUTIEL (CATHEDRAL PLAZA BUILDING Str. Gen, Berthelot 11-15, Sector 1, Bucuresti Abordarea realizSrii nucleulul central inainte de realizarea restului structuril, a fost exclus® din start din motive de portant provizorie a fundatiilor, chiar dac& aceast8 solutie ar conduce le timpi de executie mai scurti. Realizarea cuvei rezervorulul de combustibil, adéncé de 4m, aflaté in exteriorul incintel, ne este una usoara asa incdt va fi abordat3 cu maximé atentie. SdpStura se va executa in taluz vertical, cu sprijiniri orizontale (inclusiv in peretele mutat). SdpStura va avea un gabarit cu 10-1 cm superior dimensiunilor cuvel pentru a permite amplasarea spraiturilor, a filatelor si a cofrajulu care se pierde. 4,3.Unele consideratii despre ipotezele i calculele care au stat la baza dimensionarii structurii. in acord cu legisiatia, proiectantul trebuie sé respecte normativele de prolectare aflate ir vigoare la data proiectirii. Din punct de vedere al structurii de rezistenté obligativitate: proiectantului este de a respecta, printre altele, STAS 10101/2A-81, referitor la valoarea incarci 31 si a coeficientilor de inc&rcare si STAS 10101/20-90, care vizeaz& calculul structural la actiune: vantului. Se menfioneazé c& desi in momentul proiectérii structurii o serie intreag& de documente din noua generatie de coduri de proiectare $1 normative se afiau in faz de aprobare, proiectantul z considerat oportun s% puna in aplicare nolle coduri de proiectare, cu cerinte mai restrictive. Astfe apare ca fireascS concluzia c& structura de rezistentS actual, proiectat8 in urma cu cétiva ani respect cele mai noi si mai exigente coduri de prolectare aplicabile in Romania, Astfel, la baza calculelor urmatoare au stat, printre altele, Codurile: + | NP-082-04 "Cod de proiectare. Bazele proiectSrii si actiuni asupra constructillor Adtiunea vantului” © P100-1-2006 - Cod de proiectare antiseismi culturale, agrozootehnice si industriale. 2 constructiilor de locuinte, socia incareari, grupari de inc&rcari. © Gruparea incérc&rilor a fost considerat& conform normativulul * ACTIUNI in CONSTRUCTII” STAS10101. + Valorile incarcarilor utile si permanente au fost considerate in calculul structur” “« rezistent& sunt superioare celor impuse de normele in vigoare, aceste valori . .x impuse de c&tre beneficiar. GRUPAREA EFECTELOR STRUCTURALE ALE ACTIUNILOR , PENTRU VERIFICARE? STRUCTURILOR LA STARI LIMITA ULTIME: © Gruparea fundamental: LIS Gy +1.3-Uy - 1I1YG,,, +1.3-V, +0.84-U, ia © Gy ~ efectul pe structur& al actiunii permanente i , luatS cu valoarea si caracteristicS; Ug - efectu! pe structurd al actiunii utile, luat8 cu valoarea sa caracteristic& Vy - efectul pe structur& al actiunii vantului, luats cu valoarea sa caracteristic& Gruparea specials DSi + Aex +0.40-Uy iat + Ag - este valoarea caracteristic’ a actiunil selsmice ce corespunde intervalulu mediu de recurent&, IMR adoptat de cod (IMR = 100 ani conform P100-2006). ——— ————————— oe Creat de / Crested by Popp & Asoclatii/PRA-ETCEP-00-OSP-O1-r00-08.09.09-7om TT ar © Nic o parte din acest document nu poate Fi copiat, modiicaté sau multioicatsfr8 acordul sas al POPP & ASOCTATIX SRL © No part of this document may be copied, changed or multiplied without the written permission of POPP & ASOCIATH SRL,cy EXPERTIZA TEHNICA PENTRU RELUAREA EXECUTIET CATHEDRAL PLAZA BUILDING Str, Gen. Berthelot 11-15, Sector 1, Bucuresti POPP GRUPAREA EFECTELOR STRUCTURALE ALE ACTIUNILOR , PENTRU VERIFICAREA STRUCTURILOR LA STARI LIMITA DE SERVICIU: Your fa Vet +0.7-4, mi Categoria de important a constructiel este C. Clasa de important a constructlel este clasa a Il-a, cea ce conduce la un coeficient de Important’ y=1.2, Din punct de vedere al solict&rilor din vant, constructia se gseste in zona B, amplasament By cu bresiunea de refering& (pentru un interval mediu de recurenti de 50 ani) de 0.5 KN/m*, lor coeficientul de inditime este de cca. 1.00, Gomponenta dinamic& a actiunii vantului este caracterizata de coeficientul dinamic cy, Din punct de vedere al incarc&tilor din zSpad& constructia se gseste in zona C. Conform h&rtilor de zonare seismicS constructia se amplaseazi in zona C, ceca ce reseunde unel acceleratii la nivelul terenului de 0.24 g ( ky=0.24), cu 0 perioads’ de colt a Spectrul! Selemic Te=1.6sec, pentru un cutremur cu un interval mediu de recurentS de 100 de ani, Ginzemur €2 trebuie considerat in projectarea la starea limit ultim8. Coeficientul de amplificans dinamic& este conform normativului P100-2006, B=2.75, pentru palierul 0-Te, In cazul nostru, Beye coer onde fundamentale Ty = 1,027 sec corespunz&tor directiel transversale, respectiv Ty 2 21276 sec, corespunzétor dlrectiel B=2.75. Cea de a treia form& de vibratie (primul mod torsiovaly are © perioada de 0.525 sec. Valorile de mai sus, coroborate cu indltimea $i sistemul straceans Propus, reliefeaz& o structur& robust8, cu o rigiditate semnificativ8, cu valor ale perioadelor core re se euucezd in zonele de maxim ale ampliicdrii dinamice. De asemenea este de remarcat evolutio “curaté” a structurii, cu decuplarea clar3 inertial& ale principalelor forme de vibratie. Hodelarea structurii s-a efectuat pentru diversele calcule si verfickri, partial (de exemplu aoa cpeensionarea planseelor in gruparea fundamental8), dar si prin modele complete, spatiale, sau flaborat modele considerénd cota incastrari ca flind cota +1.20 (cota pardoselil parterulti, anda tite ore Care lnclud structura complet& (indusiv infrastructura), cu simularea (righitSth) fundatillor si a interactiunii sol-structurs. Nelorile indicate mai sus sunt cele date pentru modelul de baz¥, respectiv cu considerarea ‘subsolulul ca 0 cutie rigid’. Bin simulérile efectuate si cu Iuarea tn considerare a infrastructurii i a interactiunii teren- Stcturg, au rezultat valori superioare cu cca 30 % ale perioadel fundamentale fati de situate considerdiri cote| +1.20 ca fiind cot de incastrare. \lculul structurii de rezistents s-a efectuat atét sub sarcini gravitationale cét si sub sarcini orizontale. Referindu-ne la cele din urmé se stie c& hotrétoare la dimensionarea structuril vor fi Fe tare '® dintre incércarile din vant si seism, care se combin& cu solicitzrile gravitational. in cazul Ge, fat8, 254 cum este specificat in Memoriul Tehnic de Structur® al actualulul protect, seicerul dimensioneazé. Calculul structurii s-a efectuat cu ajutorul programului de calcul automat STAAD/Pro produs Ge, Research Engineering din California si in paralel cu programul ETABS Nonlinear reakeot ia Universitatea Berkeley din California, luandu-se ca ipoteze de calcul actlunea vantulat asupre anvelopei constructiel pe cele dou8 directii principale S-au fécut verificdri la starea limit de serviciu (SLS) precum sila starea limit ultima (Stu). jihol structura s-a analizat prin procedeul time-history, sub accelerograme impuse dup mai multe directii de actiune. (Great de / Created by Popp & Asociatil/ PRA-ETCBP-00-GSP-O1-700-08.00.09 70m T5761 Berar Oi 20est document rus poate f copii, moditcats sau muliplcatS record sos al POPP & ASOCTATES Gat (© No par ofthis document may be coped, changed or mulled without the writen permission of POPP & ASOGEATE eo.an 7 C EXPERTIZA TEHNICA PENTRU RELUAREA EXECUTIET CATHEDRAL PLAZA BUILDING Str. Gen, Berthelot 11-15, Sector 1, Bucurest! $-a utilizat inregistrarea nord-sud din Vrancea, 4 martie 1977, scalaté pentru 240 cm/s’ . Aceasta s-a amendat cu corectia de zero. ‘Apoi $-2 utilizat o serie intreagS de accelerograme simulate (respectiv) pe baza spectrului seismic de proiectare S-au facut o serie intreag& de analize pentru incarcéri date de tas&rile diferentiate, contractia betonului, diferente de temperatur’. Asupra celei din urm& mentionim c& aduce eforturi cu totul deosebite in elementele structurale care rémén in exterior, direct expuse insolelerii, dar sunt tributare si diferentelor dintre temperatura de montaj si cea din exploatare. Pentru anumite subansamble structurale, considerate ca flind mai sensibile (ca de exemplu nodurile din axul 5) au fost efectuate analize complete, dinamic-neliniare, la nivel local. Este de remarcat faptul c& analizele mai rafinate (de tip time-history) au condus la valori mai reduse ale eforturilor de dimensionare. Pe scurt, punctm cdteva aspecte semnificative: Seismul este cel care a dimensionat marea majoritate a elementelor structurale (exceptie facind ‘cea mai bund parte a grinzilor metalice din suprastructura). Dimensionarea structurii de beton-armat cu arm&turd rigid’ s-a realizat prin determinarea curbelor de interactiune M-N, pe baza sectiunilor, tipului de beton, armérilor elastice si rigide). Procesul iterative a fost condus p&nd c&nd eforturile capabile le-au depasit pe cele efective. Dimensionarea contravantuirilor metalice ca si a stAlpilor s-a efectuat considerand un factor de supra rezistentS 2=2.5. O analiz’ exact’ a acestei valori la nivel global a condus la o valoare inferioara celei amintite mai sus, cuprinsd intre 2 si 2.5. ‘in cazul grinzilor din suprastructur&, considerate ca sectiune mixt8 (grind3 metalicd + zoné de plac3 de beton armat aferent8) in cele mai multe cazuri a dimensionat conditia de rigiditate (sdgeat8) si nu cea de rezistenta. {mbindrile grind’ stp au fost dimensionate ta capacitatea grinzii, iar grinzile au fost conformate cu zone disipative. Nodurile structuril metalice au fost dimensionate au fost dimensionate prin analize dinarnic- neliniare, care au condus la sporiri ale grosimii rigidizarilor si elementelor de imbinare, faté de analiza liniard clasic&. ‘Armarea planseelor de infrastructur’ nu a rezultat peste tot din gruparea fundamentalg de incSredri. fn unele zone, in special in zonele de leg&tur’ rampe-planseu armarea s-a facut la efe ri (mai mari) din gruparea special de incrc&ri, Sau, pentru c& structura s-a calculat si pentru faza de executie, au fost zone in de planseu in care armarea a rezultat din impingerile laterale date de masivul de pimént, de presiunea apei subterane ca si de suprasarcina din constructille invecinate. Aceste lucruri evidentiazS o anume sensibilitate a acestel conforméri de infrastructuré, cu rampe multiple, fr’ plansee orizontale generale. Chiar si in cazul arm&rii planseelor de suprastructur& actiunea selsmicé @ adus un spor de armare fat8 de gruparea fundamentala, in zonele cu concentrari de eforturi provenite din efectul de Saiba ~ in jurul nucleului central ca si in prejma panourilor de contravantuiri de pe fatada. Deplastrile relative de nivel maxime au rezultat 0.18% dupa directie longitudinal si 0.31% dup’ directie transversala, la Starea Limit de Serviciu (sub valoarea de 0.8%, permisé de norme). fn cazul St&rii limit& ultime, aceste valori sunt 0.46%, respectiv 1.04%, sub valoarea limita ultim’ indicat& de norme - 2.5%. Deplasérile totale la varf ale structurii sunt 10.8 cm si 17.8 cm (SLS), respective 21.6 cm 31 35.1 cm (SLU). Cea mai defavorabild valoare in cazul SLU reprezinté cca. 1/206 din inéltimes structuri ‘Calculul sub actiunea vEntului se realizeazé pentru o verificare completa privind rezistentz $1 stabilitatea clSdiri. {fn ceea ce priveste deplasarea maxima la vart datorate actiunii vAntului a constructie! inregistrat& In cazul celor dou’ st&ri limi ‘Starea limité ultima Genk de Created by Popp & Asociatil/PA-ETCEF-06.O5P-01-700-08.09.09-rom T3661 ee oe te din ace maument ns poate f 11). ‘CAnd betonul este supus coroziunil ionului clor, concentratia in cloruri solubile este apreciata a find mai mare de 1000mg/kg beton. Clorura de calciu care se formeazé in urma coroziunil fonului clor este solubild in apa, Sulfatii solubili fntr-un beton necorodat este de maxim 250mg/kg beton, provenind din transformarea oxizilor alcalini solubili (oxidul de sodiu si de potasiu). Un continut ridicat de sulfati Solubili este periculos pentru beton atunci cénd acesta lucreaz’ in mediu umed. Prin prelucrarea statistic& a rezultatelor la compresiune obtinute pe epruvetele prelevate de taboratorul Central si coroborat cu rezultatele determinate prin metoda combinatd, laboratorul ULTRATEST SRL concluzioneaz& c& clasa de beton pus in operd in peretil de beton armat este 32/40, corespunzator clasei de beton prolectate. Din testele la tractiune efectuate pe bare de ofel beton #20 si @22 mm - PC 52 imbinate prin suduré, bare prelevate din lucrare a reiesit c& valoarea de cedare la tractiune este superioard rezistentei nominale, iar alungirea la rupere este corespunzatoare celel prescrise de norme. Cedarea s-2 fécut prin bara de ofel in cazul a trei dintre probe, respectiv in zona influengat8 termic in cazul uneia dintre probe, in orice caz la valori ce depisesc confortabil valorile rezistentelor prescrise de norme. Tot din determindrile efectuate de Laboratorul Central reiese c& in cei doi ani de expunere in mediul ambiant evolutia coroziunil barei a fost una mai degrabs nesemnificativa, pierderea de Secfiune find sub 0.5 mm, cu exceptia unui caz unde s-au inregistrat valori intre 0.6 $i 0.7 mm. Din testele mai sus amintite se conchide c& elementele de beton si beton armat au avut o bund comportare in timp, mai ales dac& ne raportim la perioada scurs& dar si la conditile de expunere, degradarile survenite fiind considerate ca nesemnificative, in anexele 1-5 sunt prezentate in extenso fisele de incercare $i rapoartele intocmite pentru masurdtorile efectuate pe beton si pe ofel beton. 6.2.4.Masurdtori si teste pe elemente de otel laminat Referitor la structura metalicé de rezistenfé, analiza a fost fécut’ de SC ARTIMMEX IMPEX SRL, Ing. Emil NASTASE. (vezi Anexa 6) Aspectele pozitive: ) La imbingrile sudate ale stipilor A7/5, B5/5, D3/5 cu tabla de 100 mm nw s-au pus it evidensa discontinuit&ti, se prezint& exceptional dup curStirea stratului de oxizi. 5) Coroziunea atmosferic& la nivelul maxim in zona “etajului tehnic” are valorile minime de 0,25 mm in timp ce la subsol valorile au fost maxime (0,35-0,45 mm) zona fiind neventilats. Stagnarea lucrérilor féri conservare nu a afectat semnificativ structure metalicl < constructiel cu tot aspectul urmelor de oxizi de fier pe suprafete. Prezenta de deficiente de executie locale sunt cauze normale in executie. Continuarea lucrarilor implicé remedieri locale. in sustinerea celor de mai sus se completeaz’ inspectia vizual& cu 1158 Imagini fotografice care cuprind fiecare zon8 inspectat8, prezentat& de asemenea in anexa 6 n partea dinspre catedrals, pardoseala este incomplet& si are stationat ap& cu vegetatie. Gujoanele existente tn aceast& zon’ sunt corodate . {a stéipii din nucleu pe linia C4 $i D4, stationeazs ap& intre st8lp si diagonale ca in fotografil nu exist& scurgere. Stélpul B4 a fost masurat pe inim& si a prezentat o coreziune de 0,38 mm (14,20 14,69=0,38mm) la cota de 60 inch de la baz¥ si de 0,32 mm la cota de 32 inch (14,20-14,52= mm). ‘Creat de / Created by Popp & Asoclati!/P&A-ETCEP-00-OSP-0i 700-05 05.05-70m “Si /6r~ G No o parte din acest document nu poste fcopitS, modifica sau mulipiets Pr acordul ses al POPP & ASOCIATSI Sa, © No part ofthis document may be copied, changed or mulilled without the writin permission of POPP & ASOCEATHT EeEXPERTIZA TEHNICA PENTRU RELUAREA EXECUTIEI CATHEDRAL PLAZA BUILDING Str. Gen, Berthelot 11-15, Sector 1, Bucuresti Stélpul B2 a fost m&surat pe inim’ si a prezentat 0 coroziune de 0,28 mm (14,41- 14,69=0,28 mm). Grinda dintre B2 $i B3 pe aripa superioard (orizontal8) prezint’ © coroziune de 0,24 mm (9,27-9,51=0,24 mm) Grinda’dintre 82 si 83 pe aripa inferioar& (orizontal8) prezint& 0 coreziune de 0,25 mm Grinda periferic’ partea din SPATE m&surat& pe inim& prezintd 0 coroziune de 0,25 mm (13,15-13,40=0,25mm). De remarcat pozitii total diferite de amplasare care nu au valori aproplate de coroziune. Examinarea cu particule magnetice s-a facut prin metoda cu particule fluorescente de maxim’ sensibilitate pe timp de noapte. La aceast’ examinare au reiesit urmatoarele discontinuit3ti: Diagonala A.5-A3/5,partea de jos spre str. Luteran’, prezinté discontinuit&ti (3 fisuri) pe materialul de baz& dintre imbinarile sudate. Diagonala B.5/5-C5, partea SUS SPATE, prezint discontinult3ti (fisuri in linie) pe materialu de bazi dintre imbinSrile sudate din spate spate. Diagonala C.5/5-C5, partea Fat Jos, prezint& fisurS circular in materialul de baz intre doud imbinari in T. Diagonala C.5/5-C5, partea Spate Sus, prezint& fisuri distribuite in materialul de baz& tntre dou’ imbinari sudate. Diagonala C.5/5-C/5, partea de Sus Fat, prezinti 4 discontinult&ti (acceptate) distribuite pe materialul de baz dintre imbindrile sudate. Pozitia este inconjuraté de imbindri sudate si « reparatie poate conduce la rezultate negative. Deficientele constate se pot impirti in dou8 tipuri si anume: a) Deficiente cunoscute ca tip $i mod de remediere care au aparut si anterior Ir cursul executiel si care s-au remaniat pe parcurs. Este vorba de prezenta de microfisur pe suprafata laterala a tablelor de 100 mm grosime, la subsolul 1, care au fost debitatr termic, ulterior, la stélpii A 7.5 si B 5.5. De asemenea, prezenta de discontinuitati liniart la patru pozitii diagonale fatad’, care au apSrut si anterior in cursul executiel la alti pozitil si care au fost remediate. b) _Deficiente de executie curente cum ar fi la etajul 7, lipsa a doud suruburi la diagonal, la etajul 8 spate, fragmentarea arm&turil de rezistent8 inglobate in beton pentru a monti suporti de sustinere a geamurilor, la etajul 9, se pune in evident —_prezenta unei armaturi de pardosealé care in partea inferioars nu se aseazé pe grind’ cu repetare la etajele 10, 11, 13, 18 protectla ignifugs cu deteriorari locale, jar la etajele superioare Incomplet3. SNe ST SSRNUCLNIIN In imaginea aldturat se poate a observa o zon& de planseu pentru care armaturile de la partea inferioar& nu ajung pe grinda metalica. Treat de / Crested by Popp & Asocatil/PEA-ETCBP-00-OSP-O1-100-06.09.09-rom S261 © No 6 parte di aoost document nu poate fi copiatl, modkicat sau rutipict3 fr8 acodul sais al POPP & ASOCIATII SRL © No part ofthis Gocurment may be copied, changed or multiplied without the written permission of POPP & ASOCTATEE SAL.1S EXPERTIZA TEHNICA PENTRU RELUAREA. EXECUTIET ‘CATHEDRAL PLAZA BUILDING Str Gen. Berthelot 11-15, Sector 1, Bucurest Raportul Artimmex pune in evident comportarea buni in timp a structurii metalice, iar continuarea lucrarilor implic& remedieri locale, Se evidentiaz’ grade de corodare reduse, de ordinul 2 0.25 mm, cu o singuré exceptie in care s-a inregistrat 0 coroziune de 0.38 mm, céea ce inseamna cu putin peste 1 % din sectiunea examinat, valoare ce nu poate ridica semne de intrebare asupra capacit8til sectiunii. ‘Au fost identificate unele deficiente de discontinuitate a cordoanelor de sudur’ (fisuri) a stélpii diagonali din ax 5 parter. Aceste deficiente sunt izolate, sunt normale intr-un proces de sudurd la santier si pot fi lesne remediate prin cr&nfuire local si reumplere cu sudur’, evident dup’ ce elementul a fost pretnctzit. Desi deficientele semnalate mai sus sunt unele evident minore, dar asupra cSrora se impune Femedierea, datorita faptului c& aceste cercet&ri s-au facut prin sondaj, in spiritul normativului C150 expertul a cerut extinderea acestor cercet&ri la toate sudurile diagonalelor din ax 5 parter. fn acest sens firma Artimmex a reluat investigarea diagonalelor din axul 5, de aceasté dat& sudurile find cercetate in proportie de 100%. TestSrile s-au efectuat pe data de 21 August 2009 si s-au concretizat cu raportul din 27 August 2009, Cea de a doua investigatie a confirmat rezultatele primei analize, in sensul ca ea a reliefat aceleasi discontinuit8ti ca cele mentionate anterior. Alte discontinuit&ti, acceptate ca mérime si distributie, au fost identificate pe pozitiile B5/5+B5 sus $i C5/5-5 fats. Examinarea cu ultrasunete s-a facut cu inregistrare computerizaté la stélpii de cap&t $i prin sondaj, la tre imbin&ri sudate. Toate imbinSrile sudate examinate prezint& discontinuitSt! amplasate, in majoritate, la rad&cin& (1/4 din grosime) si, partial, in restul imbinSrilor sudate. Marimea acestora se incadreazi la acceptate. Lucrdrile de remedieri (uzuale, usor de executat, fra implicatii asupra portantel provizoril a structuril) nu conditioneaz’ in nici un fel succesiunea tehnologic& de continuare a lucrarilor de construire, ins ele vor trebui fécute si stinse printr-un. proces verbal de rezolvare a neconformit&til, in orice caz inainte de inceperea demersurilor pentru receptionarea structurii, ta stélpii A 7.5 si B 5.5 au fost identificate aceleasi probleme la plicile de baz8 cu cele Mentionate la capitolul 5.3. in cazul elementelor nucleulul si care au fot remediate in trecut. Degradarea s-a datorat tSierii termice a colturilor placilor de bazi pentru a permite trecerea arméturilor. Remedierea acestora va fi una similar3 cu cea indicat pe parcursul procesului de executie pentru plicile de baz8 de la stalpii nucleulul central. Consistenta inspectare vizualé efectuat& de Artimmex insofit de un bogat releveu fotografic furnizeaz3 unele informatii cu privire la deficiente normale de executie care vor trebui evident remediate, prin grija constructorului, dar si a reprezentantilor RTE si CQ si stinse prin procese verbale de lucr&ri ascunse, 6.2.5.Verificarea strangerii suruburilor La cererea expertului s-au efectuat prin sondare m&surStori cu chela dinamometricS pentru determinarea momentului de stréngere a buloanelor. Se precizeaz’ ci pentru imbin&rile bulonate proiectantul a prevézut suruburi de inalt? rezistent& gr. 8.8 si 10.9. in proiect $i in caietul de sarcini s-a indicat ca momentul la care se ve efectua str&ngerea s& fie jumatate din momentul minim de pretensionare (indicat in tabele) intrucél nu s-a contat pe efectul de pretensionare ci pe rezistenfa mare a materialului din care sunt confectionate buloanele. ‘Crest de Created by Popp & Asociatil/ P&A-ETOSP-00-O5P-01-700-06.09.09-707 ~ 33/61 © Nico parte din acest document nu poste fcoplats, modiicats sau muliplicats fib acordul ses al POPP & ASOCIATH SRL ‘© No part of this document may be covied, changed or multiied without the written permission of POPP & ASOCIATIT SAL,EXPERTIZA TEHNICA PENTRU RELUAREA EXECUTIET CATHEDRAL PLAZA BUILDING Str. Gen, Berthelot 11-15, Sector 1, Bucuresti - __ parte dintre imbindrile verificate (Grind’ secundarS HEA 450 - Grind& principals HEA 600, Grind& principal’ HEA 600 ~ stélp HD 400x421 (este de fapt armaturd rigid’ longitudinal’ jn cadrul nucleului BAR), imbinare diagonale HEM 240 si HEM 180, joant& stlp HD 400x421 - HD 400x314, joanta stalp HD 400x237 - HD 400x187) au momentele de stréngere mult mai mari dec&t cele indicate de proiectant. - In cazul joantelor de stéipi de la etajul 12 (HD 400x421 - HD 400x314) o parte din suruburi aveau momentele de stréngere mai mici cu pan’ la 50% decat cele indicate de proiectant. Dacé urmérim valorile reiesite in urma masurtorllor vom vedea c& acestea sunt duble faté de cele indicate de proiectant. Probabil cS la montaj constructorul a urmérit valorile standard de strangere i nu cele indicate in prolect, altfel spus apare acolo un efect de pretensionare. ‘Daci urmarim ins elementele in acre acest lucru s-a petrecut vor vedea c& in toate cazurile unde momentul real este mai mare avem de-a face cu imbinéri la care buloanele lucreazé forfecate, iar sporul de capacitate din imbinare nu afecteazé in sens negativ mecanismu! de plastificare si nici factorul de suprarezistent. Grirzile secundare sunt prolectate cu prin -¢ articulatS de grinda principal’, fr imbinarea tlpilor, iar faptul cS momentul de strangere al buloanelor este mai mare nu influenteaza in nici un fel comportarea acestel imbin&ri. Diagonalele sunt solicitate axial, (din nou pe schemé articulat8), deci o valoare mai mare a stréngerii nu are influentS asupra comportSrii, Aceast’ concluzie este valabili pentru cazul nostru, cu imbinare eclisat8. Dacd imbinarea ar fi fost cu flans3, atunci o valoare diferité 2 momentului de stréngere a1 fi avut 0 oarecare relevant. Desigur c& in element mai susceptibil s& nu genereze suprarezistente semnificative ar fi imbinarea grinzilor principale cu stalpii (de fapt cu profilele longitudinale dir peretii nucleului). fn cazul nostru ins’ grinda principal este prevézutd cu zone disipative, capacitatea imbinSrii este dictat& de capacitatea zonei disipative. Prin urmare buloanele sau ma precis momentul lor de strangere nu infiuenteazé suprarezistenta. Se pot lua in discufie imbinérile stélpilor la care momentul de strangere este mai mic (uneor semnificativ) decdt momentul prevazut. Si aici capacitatea imbin&ril este dictat& de capacitatea lz fort’ tSietoare a buloanelor si de presiunea pe gauré (atéta timp c&t nu s-a contat pe frecare) Desigur c apare acolo si o componentd local de incovoiere — nesemnificativa ins& dacs tinem con! de sistemul structural, motiv pentru care expertul recomand’ ca in cazul imbindrii profilelo: longitudinale din stélpi s8 se procedeze la o verificare 100% a buloanelor inainte de efectuarez Iuerdrilor de armare si betonare $1 aducerea momentului de strangere la o valoare cel putin egal c. valoare indicaté de proiectant. 6.2.6.Protectia la foc a structurii metalice. Protectia la foc a structurii metalice vizeaz structura metalicd orizontal& (alta decat cea dit nucleul central) care a fost executat& pe baza unui mortar termo-rezistent torcretat ~ Tecwool F (totodat’ cu propriet&ti anticorozive) si stalpli diagonali din axul 5 parter. Toate celelalte element: metalice au aceast8 conditie satisfacut& implicit, ele flind inglobate in betonul structural. ‘Aceste lucrri au fost executate in quasi-totalitate inainte de intreruperea lucrBiilor, exceptic facSnd stalpii din axul 5. Desi nu intrd ‘jn competenta expertului, se aminteste totusi cd inspecti: vizual& a reliefat o bun& comportare in timp, cu unele degradari in zonele marginale sau i vecin&tatea nucleului central, adicé acele zone cu expunere direct& la intemperii. Alte degradar izolate se semnaleaz& in zonele in care ulterior s-a lucrat la instalatii, iar degradirile sunt produs: prin lovire accidentala. ‘Avand in vedere importanta deosebité a acestei componente asupra rezistenfei si stabilitati structurale in cazul expertul a cerut efectuarea unei expertize tehnice de specialitate, recomandémx totodats incercri privind aderena stratulul de protectie la structura metalic, determinari in cee: ce priveste grosimea stratulul de protectie si analize chimice in ceea ce priveste viabilitate: protectie, stiut flind faptul cd aceasta este proiectat& s& lucreze in conditii de interior, iar timp: a doi ani a fost expuse intemperillor atmosferice. fn acest sens clientul a recomandat o expertizi tehnic’ de specialitate. Treat de / CronES by Popp & Asociatll/ PRA-ETCBP-00-OSP-01-100-06.09.09-rom ~347 61 {© noo parte dn acest document nu poate fi copiet, modtficats sau rukipictS fr acordul sats al POPP & ASOCIATIE SRL © Noon of this document may be cooled. chanaed or muitiolied without the written permission of POPP & ASOCIATI SRL.EXPERTIZA TEHNICA PENTRU RELUAREA EXECUTIEL CATHEDRAL PLAZA BUILDING Str. Gen, Berthelot 11-15, Sector 1, Bucuresti POPP: BASOcIATt TW. roe Pree We A fost intocmita o expertiz’ tehnic& preliminar& (nr. 079-E din 28.08.2009 ~ vezi Anexa 10) de cBtre expertul tehnic atestat pentru exigenta Cc+Ci, dl.ing. Mihai Roth. in cadrul expertizei d-Iui Roth au fost efectuate urmatoarele verificSri: = ___Verificarea grosimii stratulul de protectie (pentru flecare element in parte, la capete si in 8 puncte intermediare); - __ Verificarea aderentei protectiei 1a suport (pentru fiecare tip de element si etaj); > Verificarea densitétii materialulul de protectie (pentru fiecare etaj). S-a constatat c& exist§ zone la care protectia la foc s-a desprins de stratul suport pe care a fost aplicatd. S-a constatat deprecierea stratului de protectie 1a foc, in special la etajele superioare, Perimetral si pe 2-3 m in jurul nucieului central. Deprecierile constau in exfolieri si in mod Preliminar se apreciaz3 c& circa 35 % din lucrarile de protectie efectuate sunt deteriorate. In ceea ce priveste grosimea s-a constat c& in marea majoritate a elementelor protejate grosimea este superioara celei normate. Izolat s-au constat grosimi inferioare. Determinarile privind aderenta protectiel {a stratul suport efectuate prin Incerc&ri cu greutati de 1 kg expuse 2 minute au reliefat c& la mare majoritate a elementelor conditia de aderenti este satisficut8, unele dintre elemente rezistnd si la greutSti de 2 si 3 kg. Nu 's-au efectuat determin’ri de aderentS ia elementele la care s-au constatat vizual deteriorari (zonele perimetrale si din jurul nucleulul, asa cum s-a amintit mai sus. Determindrile referitoare a densitatea materialului au reliefat valori conforme agrementului tehnic, respectiv 250-300 kg/m’. Se concluzioneaz& c& sunt indeplinite conditille de calitate $i de aplicare ale materialului de protectie la foc in raport cu agrementul tehnic si cu manualul de inspectie, dar si cu cerintele din Rormative, pentru cca. 65 % din totalul lucrérilor executate. © concluzie mal exact in ceea ce priveste cantitatea va fi stabilit’ in raportul final de expertiz8 tehnicd de specialitate. Protectia la foc din zona perimetrals si din jurul nucleului central va trebui desficut& si refficutd. Raportul final de expertiz’ tehnici de specialitate va stabili in mod exact elementele la care protectia trebuieste refécutd. Trebuie mentionat cS aceste lucréri de refacere nu se gisesc pe drumul critic in definitivarea lucr&rilor de structur3, ar lucrSrile de executle a structurii pot continua fSr& realizarea acestor reparafii. Desigur cB aceste reparafli sunt indispensabile, dar ele pot fi efectuate in orice moment pnd la abordarea lucririlor de finisaj. 6.2.7.Structura secundara de sustinere a fatadei La cerea beneficiarului, proiectantul peretelui corting - firma Aludesign SRL - a efectuat o inspectie, finalizaté cu un raport (vezi anexa 9), asupra st&ril in care se gseste structura peretelui cortin’. Desi in acest raport nu este facut o apreciere ferm& asupra structurii peretelui cortin’, proiectantul face recomandari am&nuntite pentru fiecare caz in parte privind modul in care trebule efectuatd Inspectia pies& cu ples& si cum trebule procedat in cazul in care se Identific& corodarea pieselor. Se insist asupra cur8tdrii $i refacerii protectiel anticorozive. Din punctul nostru de vedere, consideram c& structura peretelul cortin’ a avut o comportare bun, dac3 ne raportaim la conditille de expunere. Este evidenté 0 anume degradare (cu deosebire la piesele de prindere in structura principal’, in zone in care geometria local a favorizat stagnarea apei), insi aceast degradare, limitatS totusi, nu este in m&sur& s& ridice semne de intrebare asupra capacit&tii structurii peretelui corting, ci mal degrab& asupra durabilit3il. Consideram c& este absolut necesar’ refacerea protectiel anticorozive, in mod sistematic 1 particularizat pentru fiecare element in parte. Acest lucru va fl tratat urmand procedurile si Tecomandarile proiectantului de fatad’. Proiectantul de fatad3 va confirma in scris cB structura secundars prolectaté este in misuré ‘s4 prela deformatille structuril principale cauzate de efectul actiunilor orizontale in special dar si al ‘Creat de / Created by Popp & Asociatll/ PAA-ETCBP-00-OSP-01-100-08.09.09-rom ~ 35/61 © Nc o parte din acast document nu poate fcoplatS, modticas sau mulipiatS 8 acordul srs al POPP & ASOCTATIT SL © No oart ofthis document may be cooled. changed or mulled without the written cermission of POPP ® ASOCIATEE SiEXPERTIZA TEHNICA PENTRU RELUAREA xr EXECUTIEI A. CATHEDRAL PLAZA BUILDING Str. Gen, Berthelot 11-15, Sector 1, Bucuresti celor verticale. Cum structura principals proiectat’ si realizata este una rigid’, cu_deformatii limitate, structura peretelui cortin8 poate satisface acest deziderat. Se atrage atentia insé asupra st&rii limite ultime la care este calculaté structura principal, unde se identific& valori mai mari si se cere proiectantului de fatad&, in spiritul normativului P100-1-2006, s& prevad’ acele elemente de inchidere astfel incét s& fie evitate pierderile de viefi omenesti in cazul pr&busiril partiale sau totale 2 elementelor de fatad3, sub incidenta unui cutremur de mare intensitate. Valorile maxime de deformatie pe care structura le poate inregistra sunt indicate in memoriul de structura. 7. MASURI NECESARE PENTRU CONTINUAREA CONSTRUIRII $I ETAPIZAREA LUCRARILOR CE URMEAZA A FI EXECUTATE Jn vederea continu&rii procesului de construire sunt necesare msuri cu caracter reparatoriu sau de remediere, nici unul dintre ele nefiind ins3 in m&suré s& conditioneze definitivarea elementelor de structur’. in ceea ce priveste continuarea turnarii betonului (incep&nd cu pertii nucleului din etajul 10) este necesar3 numai indepartarea ruginii de pe armaturile elastice sia -e profiléle metalice ce intr in componenta peretilor BAR al nucleului. Msurile ce se impun a fi luate se Impart in trei categoril: m&suri propriu-zise de remediere, continuarea programulul de monitorizare si reinscrierea in programul de faze determinante. 7.1. Misuri de remediere Sunt necesare urmitoarele misuri de remediere, care ins’ nu conditioneaz’ continuarea lucrérilor: - Pentru continuarea lucrarilor de betonare in suprastructura este necesar ca armatura elasticé deja montat in etajele 10 si 11 ca si profilele metalice sé fie curstate de stratul de rugin’. Curdtarea se va face prin spdlarea cu jet de api la 100 de atmosfere. Probe efectuate pe santier au demonstrat eficacitatea procedeului. In acest sens executantul va elabora 0 procedur& de lucru. a inainte de demararea lucrarilor de cofrare si de turnare a peretilor de beton armat se va asigura ca toate buloanele imbindrilor profilelor verticale din nucleu sé fie str&nse la un moment de strngere cel putin egal cu cel indicat de proiectant. - Casi etapizare si spunem c& se va continua turnarea peretilor decalat faté de zona der -3 marginal’ a nucleului si fat de elementele interioare nucleului (plici, sc&ri, elemente secunvure metalice sustinere elevatoare. - Lucrérile interioare nucleului care nu au fost inc’ efectuate pnd la etajul 9 pot fi efectuate chiar in avans inceperil executiel peretelui. Armturile din zona de plac& neturnat si montaté (In jurul nucleului) se vor curdta de ruging mod similar cu cele ale nucieului. - ‘Se vor lua masuri de asigurare a continuit&tii armaturii din plci. In acest sens se va procede fie la montarea unor arm8turi paralel celor deja montate, dar care au un ancoraj corect conformat, fie la sudarea de arm&turi de continuare care s& asigure un ancora) corespunzitor. Pe zonele in care este necesar (de exemplu la etajul 9) se va proceda la spargerea betonului pe o zona de 20 cm, sudarea de armSturi de continuare corect continuate si refacerea zonei sparte odat& cu definitivares turn&rii plicit. - Pentru definitivarea sistemului de hidrotzolatie din subsol se va proceda la tratares suplimentaré cu solutii de suprafat a zonelor de perete mulat susceptible la umezire. = Mult mai important in sensul hidroizol&rii este blocarea call prin care in prezent se infiltreazi © cantitate ce e drept limitat& de ap, respectiv la interfata radier-perete mulat. Alcl se va proceda la refacerea zonei de rost cu mortare impermeabile turnate sub forma unei plinte rotunjite. Aceast8 operatie va trebui efectuat8 inainte de atacarea lucrarilor de finisaj. Creat de/ Created by Popp & Asoclatl/ PRA-ETCEP-00-O5P-01-100-05.08.09-10m ~36/6i~ ‘© Nico parte din acest document nu poste fi cop, modificatl sau mutica fré acordul sori al POPP & ASOCIATII SRL {© No oat of this document mav be cooled. chanoed or multioled without the written nermiccinn of BOBP & ASCTATTT SB