7. POPULATII DE PASARI PARTICIPANTE LA PROGRAMELE DE AMELIORARE 7.4 POPULATI DE GAINI PARTICIPANTE LA PROGRAMELE DE AMELIORARE jn timp de peste 200 de ani au fost create cca. 150 de rase 3 varietati de gain. Dintre aceste fase gi varietati foarte pufine sunt folosite in activitatea de crestere industriaté 2 gainilor. Multe fase si varietafj sunt pastrate doar pent frumusete si parciparea [a expozih aliele sunt pastrate prin programe guvemamentale in ferme specializate, denumite gi banci de gene, necesare pent mentinerea caracteristiclor genetice jin cazul raselor foarte rare, iar alte rase $1 variet&ti au disparut pentru totdeauna Pentru activitatea industrialé de crestere gainilor se folosesc in prezent doar finii pure, care introduse in programe de ameliorare isi imbundtafesc potentialul genetic. Ulterior, doua sau mai multe linit pure ce provin din aceeasi rasé sau din rase diferite se jncrucigeaza intre ele, in vederea cresteril productivitati. ‘in anumite situafi, cum este cazut linilor folosite in productia de carne, se creaza lint sintetice, la producerea carora participa mai multe linii pure. Aceste linit sintetice nu reprezints nici o rasé sau varietate, cle unt create pentru activitatea de Incrucisare, tn scopul obtinerii produsulul de carne Vom trata In continuare cateva ase $I varietali de gaini ce sunt folosite in programul de ameliorare. Rasa LEGHORN, de origine mediteraneand, provine dintr-o populate ocala ftafana, veche de 200 de ani, si prezinté 42 varietafi de culoare. Cele mal raspandite varietal de culoare sunt: alD, neagré, potamichie, pestria si galbens. 107 5bin populatia localé italiana, doua varietal! de culoare ( pot&michle $i alba) au fost exportate tn SULA. tn perioada 1835-1897. Exportul 2 fost efectuat prin portul Livorno (in limba englezé Leghorn) si de aici $i denumirea rasei de Leghorn", In S.U.A. fimp de 40 de ani, aceste popuiati au fost Supuse unor programe de ameliorare, cu scopul de @ mari productia de oud si greutatea corporalé . De asemenea, S-au efectuat o serie de Inorucisért de infuzie cu diferite rase ca: Minorca, Spaniola, Combatanta maiaieza, Yocohama, Phon'x $1 altele. Ca urmare a acestor lucréri de ameliorare si Inerucisari de infuzi, completate ulterior cu © selectie riguroasa, s-2 conturat tipul de conformatie caracteristic Leghomului american actual. Gaiinile Leghorn din tipul american au fost exportate In multe {€ri europen®, unde ¢- a continuat munca de ameliorare a lor, ceea ce a facut ca masa corporal gi conformatia sa varieze mult de la faré la tard, (wand nastere astfel mai multe tipuri de Leghorn: american, german, danez, olandez, ete Vatietatea de culoare intalnité in programele de ameliorare pentru producerea oudlor de cunsum este Leghornul alb, cu creasta simpla, piele galbend, care produce ous cu coaja alba. Desi in cadrul fiecarel varietal de culoare au fost create subvarietfii cu creasta batuta, datorité unor producti ma! mici de oud, acestea nu s-au raspandit. Vatietatea albé este cea mai productv dintre toate varietafle de culoare, aceasta si datorta faptului c& pasérile clocese rar. Doar 2-3% din gainile tinere i pana la 5% din gainile mai tn varsté cad clost, ins si acesiee de cele mai multe ori parasesc oudle dupa cateva zile. Culoarea albé este controlaté de 0 gend autosomala dominanté I, lar genotipul pasarilor cu penaj alb dominant este IICC. Culoarea puilor la 0 zi este alb = galbui. Masa corporal, la varietatea alba, diferd in fuofie de tip. Tipurle amencan, german gi olandez sunt mai ugoare decat tipul englez. incercarile unor firme renumite, cum ar fi Hy- Line sau Shaver de a lansa pe piata “mini” Leghornul, realizat prin utilzarea genel dwarf (dw), localizaté pe oromozomul sexual, nu au dat rezultatele asteptate, deoarece odaté cu reducerea dimensiul 1 corporale $-2 redus gi capacitatea de ingerare a furajelor i implicit, producfia numericd de oud si masa oualor. 108Pentru realizarea de hibrizi sexabill la varsta de o zi, pe anumite lini de Leghorn alb a fost tranferata gena K, plasala PS cromozomul sexual gi responsabila cu imbracarea Inceat& cu penaj, Prin incrucisaree de pe pozitii de mama, cu finil ce ge Imbracd rapid cu pene, se pot opjine pul de © 2 sexabili dup dezvoltarea remigelor( veri capitolul de genetica si ametiorares pasarilor) La noi in far’, rasa Leghorn define un loc tnsemnat in asigurarea productiel de oud cu cpaia alba. Odata ou dezvoltarea sectorului industrial de crestere @ pasairilor s-au importat masiv lil ale rase! Leghorn de la firme comerciale din Canada, S.U.A, Japonia, Anglia si altele. ( fimele Shaver, Ghostlay, Enya, Thombers, ete.) Tn prezent sunt exploatati in romania doar hibrizi producatori de oud cu coaja alba gi anume: Albo 67 si Albo 70, Din cauza faptului c& cel doi hibrizi nu sunt sexabili dupa dezvoltarea remigelor, dar si tendinte! consumatorilor de a solicita mat mult ova cu coaja brund, este de asteptat ca acestia sA-gi restranga activitatea Hibrizi de g&ini outoare de la noi din fare se produc prin incrucigare simpla intre dou8 lini selecfionate reciproc - recurent (Albo 70), sau prin incrucigarea triplé cu participare de lini din aceeasi rasa Leghorn alb, in cazul hibridului Albo 70. Rasa RHODE ~ ISLAND este originara din S.U.A. si anume din statele Rhode - Island si Massachussetts. -2 format din meterialul autohton de culoare cenusie, care a fost incrucigat cu rasele Combatant malaiez’, Cochinching, gi tntamplaitor cu alte rase c@ Leghorn maron, Sussex rosu, etc Dupa includerea in standardul american, @ fost exportat& In Europa incepand cu anul 1904, in prezent se cunosc doud varietati de culoare: rosie gi alba, ambele varietati find structurate pe lini pure 3 cu importanta deosebité tm producerea hibrizilor producdtori de ou’ cu coaja bruna Fenotipic, rasa se caracterizeaza prin culoates alba sau rosie a penajulul, creata simpla de marime mijlocie, culoaree pielii galbend. La varietatea rosie exist cateva pene la coada gi 1a vartul ariplor de culoare neagré cu luciu metalic. Desi rasa Rhode - Island are aptitudin’ mixte, in ultimii ani aceasta se foloseste numai In programele de ameliorare pentru obtinerea de hibrizi producator de oud de consum, 109 7Peniru obtinerea de hibrizi sexabill le varsta de o 2! dupa culoarea pufului, In uitimul timp s-au creat linii pure purtétoare ale genet s ( golden) din varietatea rosie si lint pure purtatoare ale genel S (Siver) din vatietatea alba, Din incrucigarea acestor lini, rosii pe Tinie patema si albe pe linie maternd, rezult& pui hibrizi sexebili dupa culoarea pufului ( vezi capitolul de genetica st ameliorarea pasarilor) - In Jara noastra, rasa Rhode-tsiand 2 fost importaté. in. mod organizat tncepand cu anu 1948 sub forma de pul de o zi cin Olanda. Aceste importuri au fost introduse la oregtere in ferme organizate, ca rasa curata, dar s-au folosit si pentru ameliorarea materialulul autohton, In 1970 s-au importat din Olanda 5 lini pure din varietatea rosie gi anume: H, M, P ca [init de baza gi A, E ca finil de rezewa, Aceste lini stau la baza formaril nibrdulul trliniar producditor de oud ou coaja brund * Roso 70°. Dezavantajul acestul hlord este faptul, o& provenind numal din verietatea rosie a rasei Rhode- Island, hibridul nu se poate Sex8 la varsta de o zi dupa culoarea pufului. De aceea, ulterior s-a creat hibridul Roso SL ( sexabil dupa quloarea pufulu la 0 2i ) care provine din mascull Rhode - Island rogu-purtatori ai gene’ s gi femele Rhode - Island alb- purtatoare ale 927! 8. Rasa CORNISH, este 0 ras combatant, dar care th uni ant @ fost specializaté pentru produetia de came. La ora actualé are cea mai mare raspandire ca partener pe linie patema in incrucigarile pentru producers broiterului. Sa format tn Anglia (jrutul Comweall) prin incrucisar multiple Inire rasele Combatant de Assel, Combatant engleza de tip vechi si Combatanté malaieza Prima varietate care s-a format a fost cea de culoare inchisd (neagr’- rosie), inscrisé in standardul de rasa in 1893. Varietatea tnchis® 6-2 Incrucigat ulterior cu pasari din rasa Combatant mataiezé cu penaiul alb rezultand varietatea alba, Insersé Tn standard in anul 1898, Din Incrucigarea pasaitior din vatietatea neagr’ - rosie cu pasar din rasa Chamo-japonez 2 rezulat Comish rosu locat cu alb, iar din incrucigarea cu pasari din rasa New Hampshire s-@ obtinut varietatea galbené de Comish, Pasarile din aceasta rasa sunt caracterizate printr-o rusticitate deosebita $i 0 mare putere de adaptare. Sunt paséri cu apetit mare si se adapteazd usor Ja sistemul de crestere industrial, Instinctul de combantant a fost mult diminuat, astfel noincat in prezent rasa poate fi apreciaté ca rasd de productie specializat pentru carne. Varietatea cea mai raspéndité in cresterea industralé @ gainilor este culoarea alba, care este data de 0 gend autosomald dominanté (1). Culoarea alb dominant la Comish este foarte importanta deoarece prin inerucisaree cu pasari al caror penaj este-alb recesiv, rezulté pasari de culoare alba si subpenaj alb, cu influenja pozitiva asupra calitatl carcasei de broiler. in uitimul timp se constat © preooupare intens& a genetistilor de a realize fini de Comish purtatoare ale genei innfuit cu sexul s (golden) care prin ncrucigarea cu pasar purtatoare ale genel S (silver) produc hibrizi sexabili '@ 0 21 dupa culoarea puful Fenotipic pastile se caracterizeaza prin conformatia generalé specifica pasatilor din rasele combatante, aproape identica le ambele sexe, cu trunchiul ovoidal gi cu directie oblicd din fata spre spate, De asemenea, penajul este strans pe cap, penele mai rigide, cu fama mal ingusté gi cu barbulele mai bine Intrelesute, gaea ce imprima 0 mai frumoasé stralucire 2 culorior Culorile sunt in functie de varietate: | guloarea pielli este galbend, dar in uitimul timp ay aparut si linii pure purtatoare ale genei autosomala W (culoarea piel alba). Aceste linii se pot folosi pentru obtinerea broilerului cu piele alba. Creasta, mic& este tripld sau nuciforms, dar exist intr-un procent mic si paséri cu creasta simplé, dinfata. Culoarea puilor la 0 zi este alb-galloule. Imbracarea cu puf este controlaté de gena K responsabila cu imbracarea rapida cu penal. La no! in fer& a fost Importata varietatea alba In anu 1962, din diferite 12r. Importurile au fost facute In principal ca pul © 2 parinfi, in vederea ineruck obtinerii puilor de came. In 1969 au fost importate de la firma Studler din Franfa, doud lini pure: Cys si Cys, iar tn anul 1970 s-au imporat de fa firma Shaver din Canada alte dou’ linii pure: SC si SW. bri simpli rezuttat) din Incrucisarile linllor Cys 1 Cy2, respectiv C si W, constitue formele pateme pentru producerea hibrizilor de came Robro 69 si Wwrespectiv Robro 70. Utterior, a mal fost importaté ¢e la firma Shaver din Canada linia 8X. in Centrul de Selectie si Hibridare Tartagesti s-au oreat 0 sere de linii pure apartinand raset Cornish, cum at fi linia RS ( comish rogu ) purtator al genei $ (galben), nile T2 si 75, sau linille de cornish cu piele alba Rasa PLYMOUTH ROCK. Este 0 rasa foarte veche formata intre anii 1850- 4870 in America de Nord, din inerucigart complexe la care au participat populatile locale gi rasele: Dominicana - varietatea barat, Brahma si Cochinchina: . Standardul {ari de origine (S.U.A) prevede 7 varietifi de culoare si anume: alba, barat’, potamichie, herminata, neagré, albastra si c&rimizie. jn Europa a fost adus& pentru prima cara in anu! 1870 la expozitia de la Birmingham (Anglia) Desi varietatea baraté era pand nu demult cea mai freovent intainité, in ultimele decenii varietatea alba a cépatat © mare raspandire. In cadrul aceste! varietati au fost selectionate linli pure care raspund cel mai bine cerinjelor productie! industriale de broiler. Acestea sunt folosite ca fini’ mateme ta tncrucigari cu linti pateme, mal ales din rasa Comish Culoarea albé a penejului este data de 0 gene autosomalé recesiva aparuta ca o mutatie la varietatea barata a rasei. In ultimul timp s-aU realizat si linii pure de Plymouth Rock alp dominant, prin tnorucigarea acestei rase cu pasari din rasa Leghom, la care penajul alo este dominant. Necesitatea creeril acestor linii este sirans legata de aspectul comercial al carcaselor de broiler. ull din rasa Plymouth Rock cu penal alb recesiv a4 puful de culoare alb- gilbui si deseort fumuriu (cenusit) de diferite intensitati Fenotipic, pasarile din rasa Plymouth Rock mat pot fi recunoscute prin prezenta crestei simple, de marime mica, purtaté vertical, uniform dinjata $} cu lobul posterior mai pufin dezvoltat, 0° urmeazi linia cefei. Culoarea piel de pe corp si picioare este galbena. Puli se acopera repade cu pena}, Intucat le cele mal multe finii intalnim gene k (Imbracare rapida cu pene), Totusl, $24 creat linii pure purtatoare ale genet K (imbracare inceat’ cu penal) care plasate {in pozifa de tat& al mamel, Int-o schematetraliniar’ de hibridare, produc hibrizi sexabil la varsta de 0 zi dupa dezvoltarea remigelor. in afara de tipurile normale ca dimensiune corporal, in ultimil ani & fost selectionat un nou tip, cu greutate mal mica, determinata de o gena recesiva plasata pe cromozomul sexului, responsabilé de nanism (dwort- dw). Pretul pullor broiler se poate diminua prin folosirea acestor mame hibride pitice, adic purtatoare de gene dw. in acest Scop trebuie ca linia pura paterné de Rook s& ofere pentru incrucisare un Cocos homozigot dw / dw. Broilerul obfinut cu tata hibrid simplu de Comish normal, va avee $1 el in baza dominanjei o dezvoltare normala, dar se va cheltui mai pufin cu mamele care i produc. Cheltuiala mai mica cu mamele pitice provine din faptul cé acestea au nevole de 35% mai putin spatiu de crestere, consuma cu 18-20% mai putin furaj si produc cu aproximativ S%mal multe oud incubabile decat tipul normal. Primul “mini Rock raspandit in Europa 2 fost Vedette- LN.RA., creat in Statiunea Experimental Magneraud cin Franta. jn fara noastra, tipul industrial al rese! Plymouth Rock, al recesiv, @ fost importat incepand din anui 1962. find folosit ca linie materné in incrucis&rile cu rasa Comish, pentru obfinerea brolierulul In anui 1989 din rasa Plymouth Rock au fost importate de fa firma Studler doua lini pure: 160N si 160H, iar in 1970 au fost importate din Canada de fa firma Shaver treilinit pure: 4S, 4F si 4T. In programul de hibridare se utlizeazd ca mama pentru producerea hibridului Robro "6° gaine Rock provenité din tncrucisares cocogului Rock 160N cu gaina Rock 160H, ler pentru producerea hibridului Robro “70, gaina Rock provenité din Incrucigarea cocogului Rock 45 cu gaina Rock 4F Ulterior @ mai fost importat’ de la firma Shaver din Canada linia 4U (de rezerva). in Centrul de Selectle si Hibridare Tartagesti au fost create linille de Rock puriéitoare de gene Silver (S) pentu a servi ca pariener cocoguli RS, dar gi alte fini de Rock, cum ar fi: T8, T9, Rock cu piele alba, C, etc, De asemenea, s-ali creat tel lini de “min?” Rock (A,B,C) care se pot utliza pentru producerea hibridului broiler cu participarea genei dwarf.Broilerul de gaina este un hiorid tetraliniar, objinut de regula cu participarea @ oud linii de Comish alb, care dau hibridul simpiu folosit ca tat& si doua linii de Plymouth Rock alb, care dau hibridul simply folosit ca mama (vezi fig. 25) Linii pure: - comish (buried itn single (anne) x Hibriai Robro + (broiler) Fig. 25. Schema de obtinere a hibrizilor tetraliniari pentru carne Robro Gaina hibrid’ Plymouth Rock trebuie s8 asigure un numar suficient de mare de pui (devine rentabild tntre 120-130 puilmamé) fara 68 alba o greutate prea micd gio calitate prea slabé 2 carcasei, Prima conciiie este excluderea broilerului obfinut ura din Cornish care, desi ar avea o calitate foarte buna a carcasei, ar costa foarte scump din cauza slabei producti de oud; a doua conditie exclude mama de Leghorn, care ar da mai multe ous, dar or fect negativ calitatea carcasei ua