Examinarea clinică in afecţiuni

ale aparatului cardiovascular.

Prof.Dr.V.ISTRATI
 In pofida progreselor importante in
diagnosticarea şi tratamentul bolilor
cardiovasculare ele ramin cauzele
principale ale mortalităţii şi morbidităţii
generale practic in toate ţările lumii,
inclusiv şi RM, unde bolile cardiace
coronariene şi cele cerebrovasculare
se situiază pe primele locuri.
 In ultimii ani in majoritatea ţărilor s-a
observat o scădere a incidenţei
cardiopatiilor reumaztimale.
Anatomia şi fiziologia
sistemului
cardiovascular
Cordul (1)
Cordul (2)
Cordul (3)
Fazele cardiace
Three Layers of the Heart
 Epicardium (outer; identical to visceral layer
of pericardium)
 Myocardium – mainly responsible for the
contraction of the heart. The fibers of
cardiac muscle are interconnected by special
junctions that provide for the conduction of
impulse across the entire myocardium.
 Endocardium (inner) - thin layer of
endothelium lining chambers of heart and
valves
 Heart chambers
The heart is composed of
2 atria and 2 ventricles
 Atria:
– Right atrium RA– forms the right border of the
heart, receives venous blood from v.cava
superior et inferior and coronary sinus. From
right atria the blood is ejected to the right
ventricle. The pressure in the right atrium in
normal adults – 2-6 mm Hg
– Left atrium LA– receives oxygenated blood from
the pulmonary veins. From left atria blood is
ejected to the left ventricle. Normal pressure in
the left atria is 7-10 mm Hg.
 •Ventricles:
– Right ventricle RV– ejects blood through the trunk
of the pulmonary arteries to the lungs. Normal
pressure is 20-24/0 mmHg.
– Left ventricle LV– forms the left border of the
heart. Left ventricle ejects the oxygenated blood
through the aorta to the organs and peripheral
tissues. The left ventricle of a female has about
10% less mass compared to that of a male. The
normal pressure is 120/0 mm Hg.

 Sulci:
– Coronary sulcus
– Anterior interventricular sulcus
– Posterior interventricular sulcus
Structural Differences

 Right and left atria are similar

 Right ventricle thinner (4 -5 mm) than
left ventricle (6-11 mm)
 * The tricuspid valve lies between the right atrium and
the right ventricle.
* The mitral (bicuspid) valve lies between left atrium and
the left ventricle.
* The pulmonary
semilunar valves
separate the right
ventricle from the
trunk of pulmonary
arteries.
* The aortic semilunar
valves separate the
left ventricle from
the aorta.
Pulmonary
circulation
 – includes arteries, veins,
and expansive network of
pulmonary capillaries
(pressure 20-24/8-12 mm
Hg)
 Deoxygenated blood to RA
 Right AV valve  RV 
pulmonary semilunar valve
 pulmonary trunk 
pulmonary arteries (Rig&
Left)  lung capillaries (gas
exchange)  oxygenated
blood to pulmonary veins 
LA
Coronary Circulation
 Functional blood
supply of heart
– Mycardium is too thick
for oxygen to diffuse
from blood in
chambers
– Right and left
coronary arteries
originate from base of
aorta
– Encircle heart in
coronary sulcus
 Left coronary artery runs toward left side
of heart:
– Anterior interventricular artery
(supplies blood to int. vent. septum and
anterior walls of both ventricles)
– Circumflex artery (supplies LA &
posterior walls of LV)
 Right coronary artery courses to right and
divides into:
– Marginal artery (serves myocardium of
lateral right side of heart)
– and Posterior interventricular artery
(supplies posterior ventricular walls)
 X-ray of the chest (position of the
heart and vessels)

Posterior-anterior view:
SVC: Superior Vena Cava
AA: Ascending aorta
DA: Descending Aorta
RPA: Right Pulmonary
Artery
LPA: Left Pulmonary Artery
RA: right Atrium
RV: Right Ventricle
Circulatia
singelui
Celule cardiace musculare
Straturile cardiace
Fibrous pericardium
Serous pericardium (parietal layer)
Pericardial space
Serous pericardium (visceral layer - Epicardium)

Endocardiu
m

Pericardium

Myocardium
Functiile principale a
muschiului cardiac
 Automatism
 Excitabilitate
 Conductibilitate
 Contractilitate
 refracteritate
Valvele cardiace
 Schema de investigaţie a
bolnavului
(interogarea, inspecţia, palparea,
percuţia)

 Interogarea
(Acuzele principale şi secundare)
 PRINCIPALE (Majore)
I. DUREREA in regiunea
cordului
1) cardiacă
1a) organică - leziuni ale
cordului şi vaselor mari
1b) funcţională – vegetativă
2 ) extracardiacă
Durera cardiacă organică

 cauzată de insuficienţa coronariană,

definită ca disechilibru dintre nevoile in
oxigen ale miocardului şi aportul
diminuat prin vasele coronariene
stenozate (ingustate) din leziuni
ateroslerotice.
 Durerea din angină pectorală
 Durerea din infarctul miocardic
 Durerea din sindroame coronariene
acute sau intermediare (angor pectoral
instabil)
 Durerea din pericardita acută
 Durerea din bolile aortice
 Caracteristica durerilor
necoronarogene (durere cardiacă
funcţională) in stari de nevroză (in
absenţa oricărei cardiopatii) cu alte
semne de nevroză
 Durerea de origine extracardiacă
 Cauzele
 Afecţiuni ale structurilor musculoscheletale
(neuralgii intercostale, radiculite, miozite, mialgii,
fracturi, artrite şi artroze)
 Afecţiunile umărului (periartrita, nevralgia
plexului brahial)
 Afecţiunile pleuro-pulmonare (pleurezia stingă,
pneumopatia acută, infarctul pulmonar sting,
pneumotoraxul)
 Afecţiunile digestive – esofagita şi hernia
hiatală, ulcerul gastric, litiaza biliară.
 Afecţiuni mediastinale – mediastinite, limfoame
DISPNEEA CARDIACĂ

 Subiectiv - senzaţia lipsa de aer la

un mic efort
 Obiectiv - respiraţie frecventă şi
superficială de tip inspirator sau mixt
 Mecanizmul este complicat
Factorul principal este stază venoasă pulmonară
cauzată de diminuarea capacităţii de propulsie a
VS, ceea ce duce la:
 transudarea lichidului in pereţii şi in lumenul
alveolar
 edemul interstiţial capilar, care ex citind
receptori speciali modifică respiraţia spre
frecventă şi superficială
 se dezvoltă revărsatul pleural şi ascita care
diminuiază capacitatea vitală pulmonară
Se intilnesc următoarele tipuri
de DC

 de efort fizic: mare, moderat, minim

 de repaus (continuă, permanentă)
 paroxistică (in crize, de obicei
nocturne)
 1 – astm cardiac – atac brusc, cauzat de
congestia mucoasei bronşice. Respiraţia
devine şuierătoare – ralurile bronşice
sibilante (wheezing-ul) se aud de la distanţă,
mai mult in expir cu tusă productivă
(cantităţi mici de spută seroasă)
 2 – edem pulmonar – forma cea mai severă
de insuficienţă a inimii stingi. DC este
intensă, apare o spumă seroasă, rozată,
respiraţia şuierătoare, cu transpiraţii, pielea
rece şi cianotică.
 PALPITAŢIILE
Senzaţie dezagreabilă, neplăcută, incomodă.
Pacienţii descriu ca:
 Inima se opreşte in loc, un nod in git, bate cu
putere diferită etc.
 Se intilnesc des in disritmii cardiace
(extrasistole, tahi-bradiaritmii, blocuri)
 Dar şi la cei sănătoşi in caz de efort fizic,
stress emoţional, consumul de cofe şi ţigari (in
lipsa tulburărilor de ritm cardiac)
 TUSEA
 De obicei uscată, apare in condiţiile de stază
pulmonară avansată cu excitarea receptorilor
tusigeni.
 In cazuri mai grave ca avansarea stazei
pulmonare, cauzată de insuficienţa
ventriculară stingă, se pot rupe capilarele
pulmonare cu apariţia Hemoptiziei.
 Se mai poate observa in trombembolizm
pulmonar, anevrizmele aortice, valvulopatii
mitrale.
 EDEMELE
 In urma stazei venoase in circulaţia
mare (insuficienţa ventricolului drept)
presiunea hidrostatică in capilare
depăşeşte presiunea oncotică cu
dezvoltarea retenţiei hidro-saline.
La formarea edemelor contribuie:
 inrăutăţirea funcţiei renale
 hiperaldosteronizmul secundar cu
hipersecreţia hormonului antidiuretic.
 Caracteristica edemelor
cardiace
 apar in regiunea gambei
 apar spre seară cu dispariţia lor spre
dimineaţa (după repaos)
 sint cianotice, reci, simetrice.
 La progresarea insuficienţei cardiace
edemele avansează pe coapse, organele
genitale, peretele abdominal cu
dezvoltarea pe tegumente a
pigmentaţiilor, ulceraţiilor.
 In unele cazuri se dezvoltă ascita,
hidrotoraxul şi anasarca cardiacă.
SINCOPA
 Pierderea cunoştinţei pentru o durată
scurtă (1-3 min) ca o consecinţă a
insuficienţei acute a irigaţiei cerebrale.
 Cel mai frecvent intilnim Leşinul (lipotimia) –
la emoţii, cu micşorarea TA, reducerea
debitului cerebral, care este tranzitoriu,
deoarece căderea pacientului duce la
inbunătăţirea circulaţiei cerebrale.
 In caz de patologia sistemului nervos
central (epilepsie, isterie, leziune
cerebrovasculară),
 tulburări metabolice (hipoglicemie,
hipoxie)
 Sincope cardiace – in caz de scădere a
debitului cardiac cu reducerea
debitului cerebral.
Cauzele:
 obstacol mecanic (stenoza aortică
valvulară, stenoza mitrală, stenoza
pulmonară, mixom atrial,
trombembolizm pulmonar, infarct
miocardic)
 tulburări de ritm cardiac sau de
conducere (boala nodului sinusal,
blocuri atrioventriculare avansate –
sindromul Morgagni-Adams-Stokes).
 ALTE SIMPTOME
 Hepatalgia - durere difuză in hipocondrul
drept şi epigastru din insuficienţa cardiacă
dreaptă
 Disfagia - in compresiuni asupra esofagului
prin dilatarea atriului sting sau in caz de
anevrizm de aortă
 Sughiţul - in caz de compresie mediastinală
 Dureri abdominale, meteorizm, tulburări de
vedere, tulburările somnului, cefaleea,
vertijul, febra.
ANAMNEZA ACTUALEI
BOLI
 Cind au apărut primele semne de
boală, adresarea la medic, rezultatele
investigaţiilor efectuate, stabilirea
diagnosticului, dacă a primit
tratament, eficacitatea lui, ce la făcut
pe pacient să se adreseze la medic in
prezent.
ANAMNEZA VIEŢII

 Insemnătatea condiţiilor de muncă şi

de trai, alimentaţiei, deprinderilor
dăunătoare, antecedentelor
personale, antecedentelor eredo-
colaterale in apariţia bolilor
cardiovasculare.
 Risk factors for cardiovascular
diseases
1. Hyperlipidaemia
2. Diabetes mellitus
3. Smoking
4. Hypertension
5. Obesity
6. Family history
7. Stress
8. Hypodynamia
9. Gender (male > 45years, female > 55years). The women are
protected from heart disease until menopause by their
female hormones.
10. Increased level of low density lipoproteins and decreased
level of high-density lipoproteins
11. Genetic predisposition
INSPECŢIA GENERALĂ

 Starea generală a pacientului,

conştiinţa, poziţia in pat, tipul
constituţional, culoarea tegumentelor,
edemele şi caracteristica lor.
INSPECŢIA VASELOR MARI
ŞI REGIUNII PRECORDIALE
Inspecţia gitului
 “Dansul carotidelor”,
 Pulsaţia şi turgescenţa venelor
jugulare,
 Puls venos “pozitiv”
Inspecţia cutiei toracice:
 bombarea precordială,
 pulsaţiile in sp.intercostale 3 şi 4
stinga (anevrizm ventricular,
hipertrofie ventriculară stingă),
 pulsaţiile epigastrice in apropierea
xifoidului in hipertrofia ventriculară
dreaptă (s.Harzer), pulsaţia aortei
abdominale
PALPAREA REGIUNII CARDIACE
 Şocul apexian - pulsaţia ritmică a ventricolului
sting prin lovitura virfului in peretele toracal -
localizarea, aria, puterea, inălţimea,
mobilitatea
 Şocul cardiac - cauzată de contracţia
ventricolului drept. Se apreciază numai in caz
de hipertrofia lui.
 Freamătul catar (trilul) – vibraţia patologică a
regiunii precordiale percepută palpator
(senzaţia netezirii pisicii , care toarce) – in
stenoza aortică, stenoza pulmonară (sistolic),
stenoza mitrală (diastolic)
PERCUŢIA REGIUNII
PRECORDIALE
La percuţia inimii obţinem
 matitate absolută a inimii
(porţiunea inimii neacoperită de
plămin)
 matitate relativă a inimii
(corespunde proiecţiei reale a
cordului pe peretele anterior).
Matitatea relativă a cordului –
dreaptă, stingă, superioară.
 Matitatea absolută a cordului
(percuţie superficială) - dreaptă,
stingă, superioară.
 Limitele pediculului vascular